1,474 matches
-
de la "Dialog", dar mai ales de la " Opinia...". L-ai amintit pe Tatulici, așa, autoironic, înțeleg. Dar există pădure fără uscături? Nu știu în ce măsură conflictele publice dintre diverse media sunt partea vizibilă a unor conflicte dintre patroni ori se datorează reacțiilor umorale ale redacțiilor, dar mi se par benefice, măcar pentru că alungă pericolul unei prese monolitice! Dorin Popa: Pentru mine, "Dialogul" lui Sandu Călinescu a fost prima facultate. Să nu uităm "Forum studențesc" de la Timișoara, cu Ioan T. Morar... și ceilalți. Da
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pot să nu le pun (și) în contextul conflictului tot mai aprig dintre cele două ziare care durează de mai multe luni. Nu știu în ce măsură aceste conflicte publice sunt partea vizibilă a unor conflicte dintre patroni ori se datorează reacțiilor umorale ale redacțiilor, dar mi se par benefice, măcar pentru că alungă pericolul unei prese monolitice! Și, ca să fiu corect până la capăt, d-na Lupea confirmă totuși, fie și cu jumătate de gură, afirmațiile făcute de CTP în Scrisoarea sa. Aș fi
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
par a fi deloc șmecheri și o duc foarte bine, în vreme ce românii sunt foarte șmecheri, dar o duc prost. / 224 Nu știu în ce măsură conflictele publice dintre diverse media sunt partea vizibilă a unor conflicte dintre patroni ori se datorează reacțiilor umorale ale redacțiilor, dar mi se par benefice, măcar pentru că alungă pericolul unei prese monolitice / 227 Nu aș crede pe nimeni altcineva care ar declara asta; pe liderul deținuților politici încă îl mai cred. D-l Ticu Dumitrescu a revenit cu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
diureza. Mecanism nervos. Se realizează prin receptorii din venele mari juxtacardiace și din atrii, receptori care sunt excitați în timpul diastolei fie de scăderea volumului sangvin fie de creșterea acestuia, consecutiv fiind declanșate reflexele și secrețiile glandulare necesare reglării volemiei. Mecanism umoral. Acționează prin intermediul hormonului adrenocorticotrop, secretat de hipotalamus, și prin aldosteron, mineralocorticoid secretatat de corticosuprarenale. Acești doi hormoni au rol în realizarea osmolarității lichidelor extracapilare și interstițiale, care la rândul ei are rol în controlul și reglarea volumului sangvin total. 2
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
albastră deoarece conține cupru, participă la inactivarea catecolaminelor Kininogenul, o altă globulină, eliberează kininele plasmatice și angiotensinogenul Transferina transportă fierul Haptoglobinele fixează hemoglobina Fracțiunea β2 globulinică cuprinde 80% din totalul lipoproteinelor serice și imunoglobulinele β2 Imunoglobulinele au rol în imunitatea umorală Fibrinogenul intervine în coagularea sângelui, când se transformă în fibrină, o proteină insolubilă ce formează o rețea ce prinde elementele figurate ale sângelui, constituindu-se cheagul sangvin. De aceea diferența între ser și plasmă este că serul nu conține fibrinogen
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de eliminare a ceea ce este străin corpului). Imunitatea constă în reacțiile specifice ale organismului față de un anumit antigen, principalii antigeni fiind reprezentați de către microorganisme și produșii lor de metabolism. Există o imunitatea celulară, realizată de către celulele imune, și o imunitate umorală, realizată de către anticorpi, proteine plasmatice care se fixează pe microorganisme sau pe celule străine sau nerecunoscute ca fiind proprii și determină distrugerea lor. Din punct de vedere structural și funcțional leucocitele sunt grupate în fagocite și imunocite. Fagocitele cuprind: Granulocitele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de 5000 (2500-8000)/mm3. Se deosebesc două tipuri de limfocite, limfocitele T diferențiate în timus, care asigură imunitatea mediată celular, și limfocitele B diferențiate în măduva hematogenă, care dau naștere plasmocitelor (celule fixe răspândite în țesuturile organismului, care asigură imunitatea umorală prin secreția de anticorpi). Din totalul leucocitelor circulante, 90% sunt limfocite T și 10% sunt limfocite B. Împreună cu macrofagele limfocitele și plasmocitele alcătuiesc sistemul celular al imunității, în care limfocitele au rol de efector. Populația de limfocite B are o
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
tumorale și distrugerea acestor celule prin interacțiune celulară (Tk) eliberarea de către Ts aunor factori specifici care blochează limfocitele Th eliberarea de interleukine care atrag macrofagele la locul inflamației și stimulează fagocitoza macrofagică Limfocitele B și plasmocitele au rol în imunitatea umorală prin anticorpii pe care îi sintetizează : imunoglobulinele A, D, E, G, M. Sinteza imunoglobulinelor este specifică fiecărui tip de antigen deoarece limfocitele B se diferențiază în linii celulare (clone) de plasmocite care sintetizează și descarcă în circulație câte un singur
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
al celulelor din nodulul sinoatrial este 55-60 mV, în timp ce fibrele miocardice au un potețial negativ de repaus de 80 mV iar celulele rețelei lui Purkinje 90-100 mV. Nodulul sinoatrial se află sub influența fibrelor simpatice și parasimpatice precum și a influențelor umorale, care pot să scadă sau să crească frecvența descărcării impulsurilor contractile în funcție de necesitățile organismului. Conductibilitatea (funcția dromotropă) reprezintă proprietatea țesutului excitoconductor și a întregului miocard de a propaga unda de ecitație generată la nivelul nodulului sinoatrial în toată masa mușchiului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de ore inima efectuează un lucru mecanic mediu de 10000 kg/m, dar în condiții de activitatea musculară intensă lucrul mecanic poate depăși 18000 kg/m. 3.4. Reglarea activității cardiace Reglarea activității cardiace se face prin mecanisme nervoase și umorale, fiind conectată strâns cu cea a motricității vaselor sangvine. Mecanismul neuroreflex acționează prin componenetele simpatică și parasimpatică ale sistemului nervos vegetativ. Parasimpaticul exercită o acțiune inhibitorie prin nervii vagi stâng și drept ce conțin fibre nervoase ce pleacă de la nucleul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
pozitiv asupra tuturor proprietăților miocardului, mărind frecvența contracțiilor cardiace și debitul sistolic. Centrii simpatici de la nivel medular se află sub controlul centrului cardioaccelerator bulbar. Centrii bulbari cardioinhibitor și cardioaccelerator își modulează reciproc activitatea și se află sub influența unor factori umorali și a impulsurilor sosite de la zonele reflexogene (în special de la baro și chemoreceptorii sinocarotidieni sensibili la variațiile presiunii și compoziției chimice a sângelui circulant) ce adaptează activitatea cordului la vasomotricitate și la necesitățile în oxigen. Cele mai importante conexiuni sunt
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la volumul inițial sub acțiunea presiunii exercitate de sângele împins prin sistola ventriculară. Are ca efect crearea unei curgeri continue a sângelui prin artere și amortizarea pulsului cardiac. Contractilitatea este conferită de fibrele musculare netede și este controlată nervos și umoral. Arteriolele pot adapta circulația sangvină la necesitățile tisulare prin vasoconstricție sau vasodilatație. La nivel venos este manifest doar procesul de venoconstricție. Capilarele, vase lipsite de fibre musculare netede, nu își modifică calibrul prin influențe nervoase vegetative. Sângele circulă prin vasele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ale tensiunii arteriale sistolice sunt cuprinse între 100-140 mm Hg (cu media 100 mm Hg), iar ale tensiunii arteriale diastolice între 60-90 mm Hg (cu media 75 mm Hg). Reglarea presiunii arteriale se face prin mecanisme nervoase și prin mecanisme umorale. Mecanismele nervoase sunt reflexe declanșate de impulsurile sosite de la zonele reflexogene endocardoaortice și sinocarotidiene (ce prezintă receptori sensibili la variațiile presiunii și ale compoziției chimice sangvine) la centrii nervoși specifici bulbari și pontini. Circulația sângelui în vene. Venele, în special
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și mici, în pereții cărora se află o abundență de fibre musculare netede, sunt dotate cu proprietatea de contractilitate. Contractilitatea venoasă contribuie la reglarea cantității de sânge aflată în capilare și se află sub influența simpaticului și a unor factori umorali. Realizarea circulației venoase are la bază următorii factori: a) Factorul cardiac, care este un factor principal, constă în activitatea contractilă a inimii și în special a inimii drepte, răspunzătoare de întoarcerea venoasă. Scăderea presiunii din atriul drept în faza presistolică
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Hg). Din metabolismul celular se formează CO2 (pCO2 în lichidul intercelular este aproximativ 46 mm Hg) care este preluat de sângele din capilarul venos sub o presiune parțială de 40 mm Hg. Reglarea ventilației se face prin mecanisme nervoase și umorale. Reglarea nervoasă este realizată de către sistemul nervos central, prin centrii respiratori. Există un centru inspirator și un centru expirator bulbar, dotați cu activitate ritmică, care funcționează corelat cu centrii pontini apenustic și pneumotaxic (echilibrează durata inspirului cu cea a expirului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
plămânilor, care stimulează inspirul. La realizarea reflexelor respiratorii participă și impulsurile generate de către receptorii din zonele endocardoaortică și sinocarotidiană. Când presiunea arterială crește, scade amplitudinea și frecvența mișcărilor respiratorii, iar când presiunea arterială scade efectul asupra respirației este contrar. Mecanismele umorale. CO2 și H+ stimulează direct centrii respiratori crescând frecvența respirațiilor. Oxigenul influențează indirect activitatea centrilor respiratori, chemoreceptorii zonelor reflexogene periferice fiind stimulați de scăderea concentrației O2 din sânge, consecutiv find stimulată ventilația. Acești chemoreceptori pot fi stimulați și de creșterea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
stomacului se face prin unde peristaltice care străbat organul spre duoden, chimul gastric fiind evacuat prin orificiul piloric în momentul în care presiunea din antrul piloric depășește rezistența sfincterului piloric. Reglarea motricității stomacului se face prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase se împart în mecanisme nervoase extrinseci și mecanisme nervoase intrinseci. Mecanismele nervoase extrinseci sunt asigurate de sistemul nervos vegetativ prin componentele simpatică și parasimpatică. Excitantul fiziologic al receptorilor din mucoasa gastrică este reprezentat de alimente, de distensia mecanică
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și Auerbach (care sunt plexuri nervoase submucoase și mienterice), controlate permanent de parasimpatic și ortosimpatic. Mecanismul nervos intrinsec are rolul să amplifice sau să scadă activitatea motorie și secretorie a stomacului. Mecanismul nervos central este realizat prin sistemul limbic. Mecanismul umoral este asigurat de hormoni locali eliberați la nivelul stomacului sau intestinului, cei mai importanți fiind: gastrina - eliberată în regiunea antrului piloric prin destindere de către chimul gastric și prin contactul cu chimul gastric, are ca efecte stimularea contracției și scăderea tonusuliu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mucoproteină ce fixează vitamina B12, condiționând absorbția acesteia mucina, substanță secretată sub formă de gel, formează un strat cu grosimea de aproximativ 1 mm, aderent la mucoasa gastrică, cu rol protectiv Reglarea secreției gastrice se face prin mecanisme nervoase și umorale. Procesul gastrosecretor poate fi descompus în trei faze care se suprapun parțial: cefalică, gastrică și intestinală. Faza cefalică începe înaintea ajungerii alimentelor în stomac și are la bază mecanisme nervoase necondiționatew și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi determină emiterea unor impulsuri
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și cortexului, pot fi elaborate reflexe gastrosecretorii condiționate la diferiți excitanți care concid în timp cu actul alimentației. Faza gastrică este inițiată odată cu intrarea alimentelor în stomac și are la bază un mecanism nervos, realizat pe cale vagală, și un mecanism umoral, realizat prin secreția de gastrină, secreție inițiată de contactul mucoasei cu produși ai digestiei și de distensia gastrică. Faza intestinală începe odată cu pătrunderea chimului gastric (rezultatul amestecării bolurilor alimentare cu secrețiile digestive) în duoden. Contactul mucoasei duodenului cu unii constituienții
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
din digestie). Motricitatea intestinului subțire este asigurată de fibrele musculare netede dispuse într-un strat longitudinal și un strat circular. Intestinul subțire prezintă mișcări de segmentare și peristaltice. Această activitatea motorie este reglată și coordonată prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase: sistemul nervos parasimpatic, prin nervul vag, activează motricitatea intestinală, iar simpaticul prin nervii splanhnici are efecte inhibitoare, mișcările fiind declanșate prin plexurile nervoase intramurale Meissner și Auerbach. Mecanismul umoral este reprezentat de hormoni locali stimulatori (motilin, gastrină, serotonină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este reglată și coordonată prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase: sistemul nervos parasimpatic, prin nervul vag, activează motricitatea intestinală, iar simpaticul prin nervii splanhnici are efecte inhibitoare, mișcările fiind declanșate prin plexurile nervoase intramurale Meissner și Auerbach. Mecanismul umoral este reprezentat de hormoni locali stimulatori (motilin, gastrină, serotonină) și inhibitori (secretina). Fenomenele chimice reprezintă acțiunea combinată a sucurilor pancreatic, intestinal și a bilei. Sucul pancreatic este produsul de secreție al pancreasului exocrin, fiind vărsat în duoden printr un canal
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a proteinelor carboxipeptidazele, activate tot de tripsină, descompun oligopeptidele până la aminoacizi elastaza, activată tot de către tripsină, are rolul de a hidroliza proteinele fibroase ribonucleaza transformă acizii nucleici în nucleotide Reglarea secreției pancreatice se face prin mecanism nervos și prin mecanism umoral. Ca și secreția gastrică prezintă o fază cefalică, o fază gastrică și o fază intestinală. Secreția de suc pancreatic este stimulată de parasimpatic și de unii hormoni (secretină și pancreozimină). Sucul intestinal este produsul de secreție al glandelor mucoasei duodenale
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
până la stadiul de baze purinie sau pirimidinice și pentoze amilaza, maltaza, lactaza, invertaza, ce descompun dizaharidele în glucoză și monozaharidul corespunzător lipaza intestinală, care scindează lipidele în acizi grași, gliceroli, monogliceride Reglarea secreției intestinale se face atât nervos cât și umoral. Vagul, prin componenta sa parasimpatică, are efect stimulator, iar simpaticul efect inhibitor prin nervii splanhnici. Intevin și unele reflexe locale, cu efect stimulator, declanșate de stimularea mecanică a mucoasei intestinale prin frecare sau destindere. În timpul digestiei intestinale este eliberată din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
98% apă, electroliți, pigmenți biliari, săruri biliare, colesterol, lecitină. Prin sărurile biliare reduce tensiunea superficială și determină emulsionarea grăsimilor, favorizând digestia acestora. Are și efect de activare a lipazelor. Reglarea secreției biliare se face prin factori nervoși și prin factori umorali. Parasimpaticul stimulează secreția biliară și simpaticul o inhibă. Secreția și excreția bilei se fac mai abundent postprandial, secreția fiind stimulată de secretină, sărurile biliare în sine, grăsimi alimentare, substanțe rezultate din degradarea proteinelor. Colecistokinina, hormon sintetizat în celulele pereților duodenali
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]