338 matches
-
m-am ales cu o oroare de damfuri biologice niciodată temperată. Mama mirosea frumos, prietenele mamei, care mă strângeau uneori în brațe, miroseau divin, mai ales doamna Stănescu, despre care se vorbea că trăia cu farmacistul din colț, până și unguroaica de la infirmerie, în ciuda damfului de creolină al stabilimentului, mirosea ațâțător a unguroaică. Numai „fetele noastre“, cum le numea șeful școlii pe viitoarele strungărițe și lăcătușerițe, la revenirea în unitate, nădușeau de îndată ce mă invitau la „damentango“ și mă interiorizau definitiv cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mirosea frumos, prietenele mamei, care mă strângeau uneori în brațe, miroseau divin, mai ales doamna Stănescu, despre care se vorbea că trăia cu farmacistul din colț, până și unguroaica de la infirmerie, în ciuda damfului de creolină al stabilimentului, mirosea ațâțător a unguroaică. Numai „fetele noastre“, cum le numea șeful școlii pe viitoarele strungărițe și lăcătușerițe, la revenirea în unitate, nădușeau de îndată ce mă invitau la „damentango“ și mă interiorizau definitiv cu transpirația lor iute și uleioasă. Ca toți scunzii, căutam prietenia unor colegi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
tatăl lor, zdraveni și bine legați, care neîndoielnic erau prieteni buni cu sportul. Cei doi frați semănau atât de mult de parc-ar fi fost gemeni; însă îi deosebea un lucru șocant, inimaginabil, cutremurător: unul dintre ei avea o prietenă unguroaică! În opinia publică fapta constituia o crimă națională, o jignire profundă și intolerabilă adusă neamului nostru daco-roman. Cum, domnule?! Chiar cu o unguroiacă?! Dar ce, Doamne iartă-mă, nu se mai găsesc românce în țara asta? Și se ține ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Sugar), iar În America de Sud sunt foarte populare cântecele de dragoste În care fata dorită erotic este negresă sau mulatră (Morenita). Și alți cercetători au ajuns la concluzii destul de apropiate. Liviu Malița, de exemplu, crede că fascinația erotică a românului față de unguroaică - așa cum apare În literatura română și mai ales În proza lui Rebreanu - „vine și din faptul că ea este altceva”, contrazicând „Întregul cod În care bărbatul a fost crescut”. Aparținând „unui alt grup decât celui propriu”, „femeia maghiară devine oarecum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui alt grup decât celui propriu”, „femeia maghiară devine oarecum mai inaccesibilă și prin aceasta și mai atractivă, mai provocatoare” <endnote id=" (664)"/>. În acest caz, diferența de „cod cultural”, spun specialiștii, nu apare doar din perspectivă etnică (român vs unguroaică), ci și dintr-una socială (rural vs urban). „Probabil că stereotipul unguroaicei focoase - rezumă Mircea Cărtărescu teoria unui etnolog sârb - a apărut pentru că populațiile din preajmă, ca românii de pildă, erau rurale, tradiționale În sexualitate, și dacă un român a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și prin aceasta și mai atractivă, mai provocatoare” <endnote id=" (664)"/>. În acest caz, diferența de „cod cultural”, spun specialiștii, nu apare doar din perspectivă etnică (român vs unguroaică), ci și dintr-una socială (rural vs urban). „Probabil că stereotipul unguroaicei focoase - rezumă Mircea Cărtărescu teoria unui etnolog sârb - a apărut pentru că populațiile din preajmă, ca românii de pildă, erau rurale, tradiționale În sexualitate, și dacă un român a avut o dată de-a face cu o unguroaică, a rămas probabil uimit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
urban). „Probabil că stereotipul unguroaicei focoase - rezumă Mircea Cărtărescu teoria unui etnolog sârb - a apărut pentru că populațiile din preajmă, ca românii de pildă, erau rurale, tradiționale În sexualitate, și dacă un român a avut o dată de-a face cu o unguroaică, a rămas probabil uimit și scandalizat de nemaipomenitele lucruri pe care ea i le-a arătat, obișnuite Într-un mediu urban, dar care nu erau 112 Imaginea evreului În cultura română cunoscute În mediul țărănesc de acasă” <endnote id="(746
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
urban, dar care nu erau 112 Imaginea evreului În cultura română cunoscute În mediul țărănesc de acasă” <endnote id="(746, p. 218)"/>. O glumă a naționaliștilor șovini din România spune multe : „Afară cu ungurii din țară, ca să ne rămână nouă unguroaicele”. În Europa și mai ales În Balcani, surplusul de sexualitate și senzualitate este asociat În mod special cu femeia orientală : turcoaica (vezi imaginea odaliscei planturoase sau a dansatoarei „din buric”, cu unduirile ei erogene) <endnote id=" (563)"/> sau țiganca (vezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fiind dornic de dragoste, Își ia o țigancă pentru că sunt mai focoase ; mai Încolo, vrând să strângă avere și să Înainteze, Își ia o evreică, pentru că sunt frumoase și le duce mintea ; apoi, dorind să mănânce bine, Își ia o unguroaică ; iar la bătrânețe, vrând să i se facă pomenile după ce moare, Își ia o româncă” <endnote id="(547)"/>. Așa se explică fenomenul paradoxal că persoane discriminate negativ din punct de vedere social (negrese, țigănci, unguroaice, evreice etc.) sunt discriminate pozitiv
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mănânce bine, Își ia o unguroaică ; iar la bătrânețe, vrând să i se facă pomenile după ce moare, Își ia o româncă” <endnote id="(547)"/>. Așa se explică fenomenul paradoxal că persoane discriminate negativ din punct de vedere social (negrese, țigănci, unguroaice, evreice etc.) sunt discriminate pozitiv din punct de vedere sexual. Erotismul exotic pare să fie mai puternic decât naționalismul șovin. Într-o excelentă lucrare de antropologie vizuală, tânărul istoric de artă Florin Pădurean a abordat recent problema stereotipurilor etnice (inclusiv
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu) și porecla etnonimică zydas se aplică micilor comercianți, prăvăliașilor, celor care sunt mincinoși, Înșelători și vicleni <endnote id="(296 și 297)"/>. O situație similară este atestată cam În toate țările est-central- europene. G.M. Tamás dă exemplul unei bătrâne țărănci unguroaice „care spunea despre băcanul satului că era evreu după Îndeletnicire, altfel nu” <endnote id="(690, p. 84)"/>. Cu alte cuvinte, negustorul respectiv ar fi fost evreu din punct de vedere profesional și ungur din punct de vedere etnic. Din această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
meu, să devină ungur, nelăsându-se intimidat de presiunile la care era supus, nu știu. Nici de câte ori mi-a spus Papago (căci așa Îl poreclisem pe tata, și mulți din prietenii lui au preluat bucuros porecla): „Orice, dar cu o unguroaică să nu aud că te Însori!“. Nu am Îndrăznit nicicând să-l contrazic. Într-un fel Îl Înțelegeam. Impresiile copilăriei nu se șterg ușor. Dar mie mi-au plăcut Întotdeauna ungurii. Cultura și rafinamentul, delicatețea și bunul-gust, Îmi pare bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
dispreț mi se strecoară în suflet. Atitudinea mea față de el, admirativă fără rezerve până atunci, suferea o primă modificare. * Dintre servitoarele care ne-au intrat rând pe rând în casa de la Cluj, în primii ani după război, de toate naționalitățile (unguroaice, nemțoaice, românce) și de toate vârstele („decana” lor fiind o anume Erji, guralivă și țicnită, poreclită de Jeni și de mine „papricaș”, pentru că se tot lăuda cât de bine știe ea să-l prepare - și nu mințea) cel mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
estimat mai bine după ce vor trece niște ani și se va putea face un examen imparțial al evenimentelor care au precedat primul război mondial. Cu prenumele său, Lexa, ce ascundea unele ascendențe evreiești, Aehrenthal, printr-o căsătorie cu o contesă unguroaică de viță nobilă, pătrunsese în aristocrație fapt cu importanță în cercurile vieneze. Diplomat de carieră, fusese secretar la Petersburg înainte de a se reîntoarce ca ambasador, fiind chemat din Rusia pentru a fi Ministrul Curții și Cancelar al imperiului. Astfel, în timpul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de pe obraz, din deplasarea mută a mușchilor faciali. În acest fel realismul se adâncește, sub proporția normală a verosimilului, până la fantastic și suprarealist. Saraha este expunerea unei lupte între două forțe: prudența cărturăresei Saraha și răutatea multiformă a vecinilor. Chiriașa unguroaică din curte și-a pus copilul în geam să spună clienților cărturăresei că Saraha nu e acasă. Cărturăreasa reacționează verbal (invective, insulte). Chiriașa strică soneria de la poartă. Saraha pune în geam un bilet: "Sunați, sunt acasă". Unguroaica strică haznaua spre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a vecinilor. Chiriașa unguroaică din curte și-a pus copilul în geam să spună clienților cărturăresei că Saraha nu e acasă. Cărturăreasa reacționează verbal (invective, insulte). Chiriașa strică soneria de la poartă. Saraha pune în geam un bilet: "Sunați, sunt acasă". Unguroaica strică haznaua spre a împiedica pe clienți prin inundarea curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în două cu un gard, izolând pe unguroaică, și face o ferestruică înspre curte spre a spiona. Vecina scrie pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
soneria de la poartă. Saraha pune în geam un bilet: "Sunați, sunt acasă". Unguroaica strică haznaua spre a împiedica pe clienți prin inundarea curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în două cu un gard, izolând pe unguroaică, și face o ferestruică înspre curte spre a spiona. Vecina scrie pe gard: "Nu sunt acasă". Saraha vopsește gardul cu păcură. Unguroaica scrie atunci cu cretă. Saraha trece în sfârșit la ostilități și ia de păr pe vecină. Amenințată cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în două cu un gard, izolând pe unguroaică, și face o ferestruică înspre curte spre a spiona. Vecina scrie pe gard: "Nu sunt acasă". Saraha vopsește gardul cu păcură. Unguroaica scrie atunci cu cretă. Saraha trece în sfârșit la ostilități și ia de păr pe vecină. Amenințată cu toporul, cărturăreasa înnebunește și e internată la un ospiciu. Întuneric este o admirabilă analiză a "aurei" epileptice. TEODOR SCORȚESCU O singură grațioasă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lung până la Arad și se gândeau că, după atâția ani În celule cu obloane, ochii, sigur, slăbesc, mai ales În lumina de septembrie, care-i ca vara... Cum era regimul de detenție la Miercurea Ciuc? Regimul era foarte dur. Erau gardience unguroaice și se purtau altfel de la celulă la celulă. De exemplu, după ce ne-am eliberat, unele au povestit că vara te sufocai de căldură și ele deschideau ușa să se facă puțin curent. Dar cu noi au fost foarte dure. Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o doamnă Orăscu și fiica sa Cleopatra au fost găsite în pimniță, moarte prin strangulare. Iată cum s-a petrecut crima: Doamna Orăscu locuia cu fiica sa Cleopatra și avea în serviciul său un bătrân servitor român și o servitoare unguroaică, anume Rosa. Servitoarea Rosa se învoi cu amantul ei, un ungur și cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca să omoare pe amândouă femeile spre a le prăda. În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în Lipscani
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Îndrăgostește dar relația lor este imposibil de Împlinit și, În decursul sacru al unui an școlar, domnișoara pleacă pe alte meleaguri. Ambiguitățile unei relații imposibile Între un el narator-autor În penultimul roman, Corespondenta (2000), sau prieten decedat al naratorului În Unguroaica (2002) și o ea misterioasă, aterizată În provincie prin te miri ce silnicie a soartei, constituie miezul romanelor de dragoste ale lui Eric Holder. Erotismul sublimat, parfumat al unor relații În esență platonice este spart pe ici pe colo de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unor Quignard sau Makine. Există un set de tehnici de autentificare simple ale scriiturii anamnezice fagmentarism, ezitări, alternări ale registrelor de voci, repetiții, cutie de viteze Eric Holder le Întrebuințează pe toate cu măsură. și o face mai ales În Unguroaica, o “amuletă” mică, cel mai bun roman holderian fără Îndoială, unde prospețimea și cvasi-ermetismul unei scriituri altminteri intime, timide chiar, pun umărul la povestea unei fascinante familii de nobili maghiari imigranți. Vera Ferenczi, mezina, se detașează printr-o apariție fragilă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-i fi Împărtășit totul naratorului-autor. Familia Ferenczi ascunde o Întreagă istorie, o east-side history, posibil document imagologic, bine păstrat În formol liric, pentru noi, românii. Lumea de basm a lui Holder te prinde definitiv În mrejele-i bine dezvoltate de Unguroaica. Romanul a fost de altfel unul dintre cele mai bine primite de critica de Întîmpinare franceză În octombrie trecut. Atașamentul pentru poveștile frumoase - și chiar sublime În momentul ridicării la rang de tragedie - se poate echivala cu un repli sur
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Spre deosebire de text, fotografia - acolo unde apare - se bazează tocmai pe conformitatea cu prototipul vrăjitoarei țigănci, în varianta autohtonă (cu băsma, uneori chiar în costum popular). Oricum, afirmate explicit sînt alte identități etnice: maghiară - doamna Dafina din Ploiești, nepoata Frunsolenei "este unguroaica de origine din Budapesta"; o femeie recunoscătoare mulțumește "Anei Maria, unguroaica, că m-a rezolvat" - și, desigur, românească: "doamna româncă ghicesc în cărți, cafea".
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]
-
cu prototipul vrăjitoarei țigănci, în varianta autohtonă (cu băsma, uneori chiar în costum popular). Oricum, afirmate explicit sînt alte identități etnice: maghiară - doamna Dafina din Ploiești, nepoata Frunsolenei "este unguroaica de origine din Budapesta"; o femeie recunoscătoare mulțumește "Anei Maria, unguroaica, că m-a rezolvat" - și, desigur, românească: "doamna româncă ghicesc în cărți, cafea".
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]