22,953 matches
-
am ieșit afară din splendida Sală cu Orgă, în urechi mai reverberau frânturi din ariile interpretate de solist, care îndemnau spre limpezimile înalte ale muzicii clasice, unde întâlnim îndemnul, asemenea celui pascal: „Veniți, ascultați și luați lumină”. Muzica înnobilează și unește. Prof. univ. dr. Ilie LUCEAC
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
cântat pentru prima oară în România în septembrie 2013, în deschiderea conferinței pe care autorul american Gregg Braden a susținut-o la București. Cercetător și speaker cu faimă internațională, Gregg Braden este, la rândul său, pionier într-un domeniu ce unește știința cu spiritualitatea. De peste douazeci de ani, Gregg cercetează sate aflate pe culmi de munte, mânăstiri îndepărtate și texte uitate, pentru a le descoperi secretele eterne, care ar putea demonstra că avem noi înșine puterea de a preveni bolile și
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
sunt prestigioși colaboratori externi: Maria Teresa Luizzo (Italia), Acad. Dr. Angelo Manitta (Italia), sau Alexandru Cetățeanu, Directorul revistei Destine literare din Montréal, Canada. Atât întregul colectiv de redacție, cât și prieteniile legate de Eugen Evu cu scriitorii din lumea întreagă, unesc laolaltă românii din diaspora americană (Doina Uricariu, Directorul ICR New York - ,,The Nights When We Don’t Exist’’ - p. 77, Vavila Popovici-Raleigh - ,,Politica și compromisul’’ - pp.1-3, Theodor Damian prezentat cu întreaga activitate culturală și literară desfășurată anul acesta la Deva
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
s-au dat de partea năvălitorului [trupele române — n.n.], sfătuind soldații să încalce jurământul și să dezerteze”. Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania Consiliul Dirigent - structura administrativă creată pentru administrarea Transilvaniei avea în componență și Secția Militară -echivalentul uni minister de Război și care a coordonat activitatea armatei și siguranței Publice și în cadrul căreia a funcționat Garda Națională , precum și un Birou de Informații, care și-a desfășurat activitatea în perioada noiembrie 1918 - noiembrie 1919. Roul acestei structuri era de
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
produs de Indicație Geografică Protejată (IGP), acesta fiind cel de-al doilea produs după Magiunul de Prune Topoloveni în anul 2011, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu - Liderii Uniunii Europene au semnat un acord asupra reformelor care vizează păstrarea Regatul Unit în blocul celor 28 de națiuni înaintea referendumului din UK programat la 2 iunie 2016 și care are ca subiect continuarea aderării la Uniunea Europeană a Regatului Unit. Premierul britanic David Cameron a anunțat că Marea Britanie a obținut prin acest acord
Retrospectiva evenimentelor şi declaraţiilor anului 2016 [Corola-blog/BlogPost/93978_a_95270]
-
iar Luca, vorbind despre vesmintele Sale, menționează că „erau că zăpadă”, ne descoperă că firea omenească nu a fost absorbita de cea dumnezeiasca în Hristos, după cum nici „zăpadă” nu a fost topită de „soarele” din El. Cele două firi sunt unite în chip neamestecat, neschimbat, neîmpărțit și nedespărțit în Hristos. Pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Fața a Domnului, Biserica oferă dezlegare la pește pentru bucuria praznicului. crestinortodox.ro
Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste) [Corola-blog/BlogPost/94039_a_95331]
-
basarabene. Dar, cred, în mod normal, acest component al reunirii neamului românesc nu trebuie să depindă de factorii ce țin doar de dorința de integrare în UE, însă trebuie să fie un proces istoric natural care să integreze și să unească o națiune cu aceleași origini. Deci, pentru a crea o reformare pozitivă și o imagine cât de cât transparentă țării în plan mondial este necesar de a promova corect valorile naționale identitare și spirituale, care sunt nucleul dezvoltării unui popor
Unitatea naţională – substanţă în salvarea societăţii basarabene [Corola-blog/BlogPost/94037_a_95329]
-
Dar și „Salvați inima uni copil”, sprijinirea copiilor cu autism, combaterea abandonului școlar și a analfabetismului, sînt teme generoase - nu au fost singurele desigur -, sînt temele dezbătute în cadrul întîlnirii de miercuri, 20 februarie, dedicată aniversării de sîmbătă,23 februarie,2013, Ziua Rotary International. Zi ce
Ziua Rotary International. Pacea prin serviciu… [Corola-blog/BlogPost/94055_a_95347]
-
Contrar spuselor de acesta în prima scrisoare către Anton Golopenția, că între ei există "mai ales treburi practice... decât o comunicare intelectuală", aproape întregul set de scrisori dintre ei (65) tocmai acest din urmă aspect îl ilustrează. Cei doi sunt uniți, cum scrie Sanda Golopenția, de "setea de înțelegere cuprinzătoare și nuanțată a culturii, încredere în Ťprezența binelui pe pământť... vocația echilibrului și o salubră, vizionară modestie în tot ce scriu, precum și căldura sensibilă cu care știu să-și înfrumusețeze viața
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
a simțit constant mai apropiat de Golopenția, și mai puțin, dacă nu chiar deloc, de Mircea Vulcănescu, al cărui țărănism "idealizant, cu pretenții de realism sociologic" îl supăra (cum nota în 1947, în jurnalul său). Pe Golopenția și Comarnescu îi unea chiar pasiunea comună pentru literatură și artă, acesta apreciind la sociolog că este probabil singurul dintre prietenii săi care "vorbește atât limba artei cât și cea a sociologiei". Golopenția este fondatorul, la Fundațiile Regale, al Premiilor tinerilor scriitori, iar Comarnescu
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
Ion Chichere Steaua polară Iubire mi-ai risipit memoria în lumină trupul tău subțire de iarbă m-a încolăcit răzbunător în iertare tot ce părea despărțit s-a despărțit și mai tare unindu-se fulgerător în afara ființei am atins limitele conștiinței locul unde totul stă lipit de nimic steaua polară a fost cîndva roată în carul mic Ca vîntul și floarea Doamne parcă aș fi o despărțire de ființă, o sfîșiere a inimii
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
care petalele buzelor mele stau cu pleoapele în jos buzele tale sînt ca cilindrul Torei, cu cît le repet mai mult, cu atît ating înțelesul uitînd efortul cuvintelor Unitatea iluziei Dormi atît de frumos încît pleoapele tale nu despart ci unesc realitatea de vis și ființa ta este întreagă în două lumi deodată ești ca un cuvînt care chiar în timp ce e scris își este erată Embrion Inimă, ia-ți femeia și pleacă, eu nu mai pot... dragostea bea din paharul disperării
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
marginile ne înălțăm încolăciți ca fumul de tămîie cu aburul pîinii așa goi cum sîntem semănăm cu două funii albe împletite-n spirală Forța rozei Forța rozei de a păși aerul și puterea buzelor de a păzi carnea s-au unit în mine desăvîrșit sînt o putere a mea la care am ajuns după moarte totul este iubire și disperare sînt prezentul și trecutul contrariilor, locul miraculos în care dragostea trece prin moarte și este liberă Vineri într-o margine de
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
Marie îmi spune: "Mais tu écris tous les jours, mon gars?" " Mais oui, Marie, tous les jours!" "Tous les jours?... Et ça ne te fatigue pas?... Tu ne vivras pas vieux!... Et combien de pages dois-tu remplir par jour?"... "Mais... une dizaine environ". "On, alors... mais tu ne dois jamais avoir le sommeil tranquille?" - "En effet..." - "Moi, si j'écrivais un jour tant que ça, je ne ferais plus rien pendant une semaine..." * Casa asta de piatră, țărănească, e veche de
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
decît greșit. O părere de rău profundă ca pentru propria mea moarte. (Eu însumi cît voi mai trăi?). Clipe din ce-a fost: curtea lui Ludovic XIV; cruciadele; Beethoven; Napoleon I; romantismul german; amorul courtois; Henric IV: "Paris vaut bien une messe"; Renașterea; Savonarola, Papii... Un dezastru, un uragan peste toate astea. Sunt solidar cu agonia lumii europene. E în mine însumi. Nu-i nimic de făcut. Și atîtea revoluții pentru un mai bun destin. "Umanitarismul" care ne părea mediocru și
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
care, de fapt, le desfigurează. Nuditatea jurnalului, viața lui naturală îl apără. El constituie urma cea mai pură și cea mai permanentă a omenescului. Mă cîștiga în el îmbinarea această de caz și de generalitate umană. La limita extremă care unește generalul cu particularul, el satisface astfel unul din dezideratele cele mai caracteristice ale artei literare. Jurnalul, prin lipsa lui de "artistic", - are garanție de expresie, precizie, adevăr. Căci nu vom putea niciodată condamnă îndeajuns artă "artistică", hrănita din propria ei
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
lecție de umanism prin faptul că întărește încrederea în puterile omului. Cei ce văd în îndeletnicirea istoricilor o evaziune nu știu ce este istoria.». Dar mai este ceva de observat. Penultima scriere a profesorului Cizek pe tema Istoriei se intitulează Essai sur une théorie de l’histoire (București, 1998), iar cea dinaintea ei (precedată de o variantă franceză, Lyon, 1995) se numește, într-un mod și cu un obiect mai aplicat, Istoria în Roma antică. Teoria și poetica genului (București, tot în 1998
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
A doua zi după spectacol, am început și eu să fac pe fantoma. Înarmat cu o lampă frontală a tatei, din echipamentul lui de medic ORL, camuflată sub o pălărie cu boruri largi, stingeam seara lumina în cameră, aprindeam beculețul unind bornele unei baterii și începeam să debitez cu voce cavernoasă - atît cît putea fi la cei șase ani abia împliniți - tot soiul de discursuri fanteziste, prefăcînd în “fantome” diverse personaje ale lumii în care trăiam. Erau, mai ales, profesori de la
Umbra Tatălui by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13045_a_14370]
-
aparatul diplomatic al regatului român, deși cu siguranță în cadrul acestuia au predominat urmașii boierimii moldo-muntenești. Brutus Coste, Caius Brediceanu însuși, Vasile și Gheorghe Grigorcea, Vasile Stoica, Iosif de Fay, Simion Mândrescu și mulți alții erau originari din teritorii care fuseseră unite în 1918 cu regatul român. Din acest punct de vedere, intrarea lui Blaga în diplomație mi se pare semnificativă pentru politica de integrare a noilor provincii și a elitelor lor.
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
printre rătăcirile vremii vântoasa necunoscută își bate semnele ascunse stelele ard în cercuri fugoase de jar cu neputință-i de ghicit ce frunte în clipa ce se apropie va cădea în țărână Puterea întunecării departe sunt arborii rătăciți pe coline unindu-și necrezut frunzișul și înălțimile foșnetul zbucnit din adâncuri în josul pământului nici o pasăre amintitoare nu mai bate aripi prin veștedul timpului încremenirea așteptării mult rămasă în urmă zadarnic jinduie cărări dezlegătoare încotro coboară spre ce ascunziș nevăzut alinarea luminii? din
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
de înțeles și că râsul cu pricina scârțâie ca o roată de car în foarte rea stare. Tentația e mare de a vedea în celălalt un dublu al Eu-lui. Nu este însă și un călău, căci un gest creștinesc îi unește: ,, Când trecem/ pe la încrucișări de uliți,/ ne scoatem pălăriile tăcuți”. Treptat, atelajul se rodează. Traversarea unei livezi este o adevărată baie de senzații tactile care proclamă realitatea peisajului, cu acei picuri mari de ploaie de pe frunze alunecând sub gulerul cămășii
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
cînd nimic nu mă mai poate surprinde, sînt silit să-mi înghesui privirea în colțul străzii, ar fi încăput multe întîmplări acolo, presimțeam însă că nimic nu-mi va întrerupe convalescența, coridorul acela cu pereți groși, lung și neaerisit, care unește - sau desparte ? - strigătul de ecou. și numai vălătuci de zăpadă viscolită se îndreptau către mine, treceau mai departe, frigul se încolăcea tot mai strîns printre picioare, îmi închipuiam deja cum mă voi răsturna ca un sac bine legat, chiar în mijlocul
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
este "un centre extatique de l’être" și "un foyer de l’être". Ovidiu Cotruș a demonstrat foarte convingător o legătură directă între "flacăra rece" care arde în ochii femeii și vampirismul său sexual, afirmând că Rașelica "dezintegră focul care unea într-o alcătuire vie diversele componente ale ființei partenerului ei" și, în special, că această "dezintegrare" totală este posibilă datorită faptului că "flacăra rece a Rașelicăi mistuie tot ce-i iese în cale, fără ca ea însăși să se consume, de parcă
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
și care atacă lucrurile dinăuntru: "au cœur de l’essence"12. Deci, dacă este adevărat că focul feminin este în legătură cu concepția după care: "le principe féminin des choses est un principe de surface et d’enveloppe, un giron, un refuge, une tiédeur"13, pe când focul masculin derivă din faptul că: "le principe masculin est un principe de centre, un centre de puissance, actif et soudain comme l’étincelle et la volonté" 14, focul Rașelicăi, în imensa sa putere distrugătoare, ne va
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
Ion Buzași Mărturii despre Cardinalul Alexandru Todea Este a treia carte despre această mare personalitate a bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolice). Două au apărut în timpul vieții: Silvestru Augustin Prunduș, Clemente Plăianu, Cardinalul Alexandru Todea, Editura Viața Creștină, Cluj-Napoca, 1992; Valentin Borda, Mircea Borda, Cardinalul Alexandru Todea, Casa de editură Petru Maior, Târgu-Mureș, 1999. Aceasta, semnată de Alexandru Petărlecean
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]