7,183 matches
-
El are 29 de victorii la profesionism, din tot atâtea meciuri, 24 dintre ele obținute prin knock-out. Mi s-a făcut pielea de găină cînd a intonat Andra imnul României. Am fost foarte emoționat. Visul meu s-a începlinit, urmează unificarea centurilor, o voi face anul viitor. Voi aduce două centuri în România, vă promit! Nu am forțat, lovitura a venit parcă de nicăieri. Cînd am văzut cum a căzut, am fost convins că Mendy nu se va mai ridica. Am
Lucian Bute a scos românii în stradă după ce l-a făcut KO pe Mendy în runda a 4-a! () [Corola-journal/Journalistic/76805_a_78130]
-
decât marile evenimente. După europocentrismul care ne-a dominat lecturile, a venit rândul unor scriitoare care merită descoperite, pentru că ele reînvie, prin ficțiune, timpuri de răscruce din istoria unor lumi ale îndepărtatului Orient: Japonia în deceniile sângeroase care duc la unificarea țării și Persia în vremea strălucitei domnii a șahului Abbas, în același răstimp, la pragul dintre secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Cele două romane, Dansatoarea de Kabuki de Sawako Ariyoshi și Sângele florilor de Anita Amirrezvani, deschid
Teatru Kabuki și covoare de Isfahan by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7695_a_9020]
-
sau să recreeze (modele noi de covoare, cum face tânăra persană fără nume) în domenii rezervate până atunci în exclusivitate bărbaților. Cele două romane evocă societăți medievale diferite, cea japoneză măcinată de războaie între seniori și clanuri, în curs de unificare în timpul lui Hideyoshi și a lui Ieyashu Tokugawa, cea persană în răgazul fericit al domniei șahului Abbas care a mutat capitala țării la Isfahșn, încurajând artele. În aceleași decenii, s-a născut în Japonia teatrul Kabuki, iar în Persia țesutul
Teatru Kabuki și covoare de Isfahan by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7695_a_9020]
-
vedere al vârstei celor promovați (35-40 ani), actualii judecători ai Curții, în majoritate covârșitoare, vor rămâne în funcție, pânâ la retragerea la pensie, în medie circa 20-25 ani". Soluții Judecătorul Ion Popa propune trei soluții: "1. legalizarea unui sistem de unificare a practicii judiciare care să angreneze nu doar judecătorii Înaltei Curți, ci și pe cei din teritoriu și de la care magistratul să nu poata deroga decât sub sancțiune disciplinară; 2. descentralizarea ca regulă, a competenței materiale de judecată de la instanță
Justiția vulnerabilă: De ce o soluție greșită nu poate fi depistată by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/75509_a_76834]
-
nevăzute. Garibaldi apare menționat în Ghepardul, a cărui acțiune coincide în timp, în mare măsură, cu acțiunea militară a revoluționarului: se plasează între mai 1860 - dată a debarcării armatei lui Garibaldi în vestul Siciliei - și decembrie 1862, așadar exact perioada unificării Italiei, sub sceptrul dinastiei de Savoia. șPrincipele di Salinaț "desfăcu ziarul: ââUn act de piraterie flagrantă a fost săvârșit la 11 mai: detașamente înarmate au debarcat la Marsala. In rapoartele primite ulterior se arată că banda se compune din opt sute
Căutându-l pe Bălcescu la Palermo by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7623_a_8948]
-
Revenit în România după ce și-a apărat pentru a noua oară titlul mondial al categoriei supermijlocie, versiunea IBF, Lucian Bute a declarat că își dorește un meci de unificare a centurilor. Andre Ward, campionul WBA, și Carl Froch, deținătorul titlului WBC, se întâlnesc în finala SuperSix, iar învingătorul va deține două centuri. Dacă acesta va accepta un meci cu Bute, atunci în joc vor fi toate cele trei centuri
Bute vrea un meci de unificare a centurilor IBF, WBA şi WBC () [Corola-journal/Journalistic/76393_a_77718]
-
fi toate cele trei centuri mondiale, informează. Pe 17 decembrie am fost invitat să fiu prezent la Atlantic City, la finala Super Six dintre Andre Ward și Carl Froch. Să sperăm că învingătorul va accepta o luptă cu mine, de unificare a centurilor. Ward nu cred că va fi de acord, dar Froch cred că ar accepta un meci în Canada", a spus Bute. "Ward este mai tehnic decât Froch, care în schimb este mai agresiv și mai bun încasator. Mi-
Bute vrea un meci de unificare a centurilor IBF, WBA şi WBC () [Corola-journal/Journalistic/76393_a_77718]
-
stăpâniți cu toate nuanțele, toate dedesubturile ei? D. Ț.: Herder a spus " Patria mea e limba germană", pentru că Germania era împărțită pe vremea aceea în mai multe unități teritoriale, iar limba era elementul comun care a dus până la urmă la unificare. Noi ăștilalți, "strămutații", am preluat cu entuziasm ideea care ne apăra de rea-voința celor rămași în țară. Mă rog, a unora tentați, așa cum am spus deja, să nu ne considere scriitori români. Eu fiind călare pe două limbi, cu mine
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
din 12 iunie 2018, și al Deciziei nr. 817 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 27 mai 2020. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 64. În cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat mai multe decizii cu relevanță asupra sesizării de față. ... 65. Prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din
DECIZIA nr. 16 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254964]
-
al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, s-a statuat, cu valoare de principiu, că: „Pentru ca mecanismul procedural reglementat prin art. 519 din Codul de procedură civilă să nu fie deturnat de la scopul firesc al unificării practicii judiciare și utilizat pentru tranșarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de trimitere, instanța supremă trebuie chemată să dea chestiunii de drept o rezolvare de principiu. Altfel spus, în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 16 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254964]
-
pozitiv al autorității de lucru judecat atașat deciziei pronunțate în dosarul de insolvență. ... 93. Or, rezolvarea acestui aspect intră în competența exclusivă a instanței de trimitere, neputând fi transferată Completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Astfel, în mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se poate substitui instanței de trimitere în soluționarea unei cauze în funcție circumstanțele sale particulare. ... 94. Reamintind că obiectul procedurii hotărârii prealabile constă în interpretarea de
DECIZIA nr. 16 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254964]
-
personalului serviciilor de urgență voluntare în condiții de muncă speciale se face în conformitate cu procedura prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003. ... ... IX. Punctul de vedere al Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică (D.L.S.D.I.J.) 43. Compartimentul pentru studiul și unificarea jurisprudenței din cadrul D.L.S.D.I.J. a instanței supreme a comunicat un punct de vedere scris în sensul că, „urmare a similitudinii care este creată prin raportare la cadrele militare, conform art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006, nu se mai
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești. ... 46. În cauză, declanșarea mecanismului de unificare a jurisprudenței, prin intermediul recursului în interesul legii, a fost realizată de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava, entitate care are calitate procesuală, în virtutea normei legale anterior enunțate. ... ... XI.I.2. Asupra admisibilității recursului în interesul legii 47. Conform
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
militare în activitate, cu modificările ulterioare, și a Ordinului ministrului de interne nr. 283/2002 privind încadrarea personalului Ministerului de Interne în condiții de muncă deosebite, speciale și alte condiții? “. ... 51. Statuând de principiu asupra raportului dintre cele două mecanisme de unificare a practicii judiciare, reglementate de art. 514-521 din Codul de procedură civilă, instanța supremă a reținut constant, în jurisprudența dezvoltată în materie, argumentul că cerința noutății consacrată de art. 519 din același cod trebuie privită ca unul dintre elementele de
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
514-521 din Codul de procedură civilă, instanța supremă a reținut constant, în jurisprudența dezvoltată în materie, argumentul că cerința noutății consacrată de art. 519 din același cod trebuie privită ca unul dintre elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (control a posteriori), hotărârea preliminară are ca scop preîntâmpinarea apariției unei astfel de practici (control a priori). ... 52. Revenind
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
10-12, 15) ori contestațiile sunt evaluate fără a se verifica dacă lipsa identificării autorului este imputabilă organului de urmărire penală (anexele 13, 14, 17). ... ... IV. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 31. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, ori a deciziilor de speță nu au fost identificate hotărâri judecătorești relevante prin care să fi fost analizată problema de drept ce formează obiectul prezentului recurs în interesul legii. ... ... V. Jurisprudența Curții Constituționale a României 32. Relevantă pentru
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei, astfel cum s-a conturat jurisprudența instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare; și ... ... – asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
nr. 10/A din data de 13 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I penală în Dosarul nr. 1/236/2017. De asemenea, este îndeplinită și condiția referitoare la nestatuarea anterioară de către instanța supremă în cadrul unui mecanism de unificare a practicii judiciare asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. Potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
sub supraveghere a executării acestei pedepse dispuse prin sentința apelată, fără a încălca prevederile art. 418 alin. (2) din Codul de procedură penală. La nivelul Secției a II-a penale din cadrul Curții de Apel București, judecătorul cu atribuții de unificare a practicii a arătat următoarele: În doctrină - Grigore Gr. Theodoru, Tratat de drept procesual penal, ediția a II-a, Editura Hamangiu, 2008, pagina 781, s-a arătat că: „Pentru a opera în favoare apelul sau recursul procurorului este necesar ca
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
împotriva Sentinței penale nr. 242 din 23 noiembrie 2020, pronunțată de Judecătoria T. N. în Dosarul nr. 473/321/2020. De asemenea, se constată că este îndeplinită și condiția referitoare la nestatuarea anterioară de către instanța supremă în cadrul unui mecanism de unificare a practicii judiciare asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. Referitor însă la condiția de admisibilitate privind natura chestiunii ce poate face obiectul sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile și cerința ca de lămurirea acesteia să depindă soluționarea pe
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 10 iulie 2017, și Decizia nr. 2 din 8 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2018). În contextul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu este acela de a interveni în procesul de aplicare a legii la cazurile deduse judecății, ci de a oferi
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
cu un conținut neclar, susceptibil de a genera interpretări diferite, ci are semnificația unei cereri de validare sau confirmare a silogismului juridic care stă la baza aplicării normei la cazul dedus judecății, chestiune care, în mod evident, excedează mecanismului de unificare a practicii judiciare. Mai mult, textele legale la care face referire instanța de trimitere, și în special art. 418 alin. (2) din Codul de procedură penală, sunt formulate într-o manieră clară, lipsită de echivoc, limitele efectului devolutiv al apelului
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
materie penală și sfera de cuprindere a principiului non reformatio in pejus fiind pe deplin determinabile atât prin raportare la conținutul legal, cât și prin recurgerea la surse doctrinare sau jurisprudențiale, nefiind necesară intervenția Înaltei Curți prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare. Pe de altă parte, se reține că pronunțarea unei hotărâri prealabile în cadrul prevăzut de art. 475 din Codul de procedură penală se impune atunci când, din cauza modului de redactare a textului legal și a faptului
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
expuse se reține că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, întrucât problema semnalată de instanța de trimitere nu constituie o chestiune de drept în sensul art. 475 din Codul de procedură penală, care să determine activarea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Prin urmare, constatând neîndeplinite condițiile de admisibilitate menționate de art. 475 din Codul de procedură penală, Înalta Curte nu va proceda la analizarea pe fond a chestiunii de drept ce face obiectul prezentei cauze, urmând a respinge
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
avizul altor autorități competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală și globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării sale. Avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 229 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]