1,151 matches
-
conflictele de interese dintre principalele puteri vor ieși la lumină. Statele de rangul doi vor fi încurajate să se implice în strategii de balansare, având ca principală țintă America. Neorealiștii au identificat în mod explicit Germania sau un stat european unificat, Japonia și China drept candidate la statutul de mare putere. Aceste țări dețineau capacitățile pentru a contesta dominația americană, iar, pentru neorealiști, a neglija influența mai mare garantată de acest fapt ar marca o anomalie structurală. SUA ar avea motivații
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Rece, America urmărește o strategie de implicare și integrare, și nu de confruntare, cu scopul de a descuraja Rusia și China de la a-i contesta hegemonia. Chiar și extinderea NATO poate fi privită ca o cale de controlare a Germaniei unificate, fiind însoțită și de o diversitate de eforturi pentru a o face acceptabilă din punct de vedere politic pentru Rusia. În cele din urmă, SUA au adoptat și o preferință față de multilateralism, întrucât acesta le permite mai mult spațiu pentru
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și instituționale sunt utile pentru structurarea cercetării, pentru că prezența lor permite fiecăreia dintre teoriile testate să facă predicții distincte. Modelul neorealist prevede o tendință universală către un sistem internațional multipolar, conflictual, caracterizat de balansarea marilor puteri. În mod specific, Germania unificată, Japonia și China au fost identificate de neorealiști drept "puteri în afirmare" în cadrul structurii emergente a politicii internaționale. Aceste state se află la extremele schimbării din sistem și, prin urmare, vor constitui teste cruciale pentru evaluările neorealiste. Modelul instituționalist este
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de balansare va însemna că o etapă a unipolarității dominate de SUA se va transforma într-o ordine multipolară mai complexă, predispusă la conflicte între marile puteri și chiar la război. Probabil că state de rangul doi importante, precum Germania unificată, Japonia și China vor urmări să recreeze echilibrul balanței de putere prin instituirea unui control asupra puterii SUA (Mearsheimer, 1990; Layne, 1993; Waltz, 1993; Mearsheimer, 2001). Instituționaliștii afirmă, ca reacție, că prezența unor tipare bine dezvoltate ale interdependenței economice și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Dintr-o perspectivă instituționalistă, angajamentul Germaniei față de instituțiile de securitate europene reflectă beneficiile funcționale ale acestora. Evoluția atitudinilor Germaniei față de recursul la forță în afara zonei NATO poate fi interpretată și ca o reflectare a predicțiilor instituționaliste. Maull afirmă că Germania unificată va rămâne o "putere civilă", manifestând un angajament puternic față de multilateralism și "concentrarea de mijloace non-militare, în primul rând economice, pentru asigurarea obiectivelor naționale" (Maull, 1991, p. 92). Analiza lui Maull este compatibilă cu predicția instituționalismului potrivit căreia cadrele multilaterale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
anticipă că statele care adoptă preferințe ce reflectă o orientare de securitate competitivă sau o tendință economică mercantilistă vor cunoaște presiuni în sensul internalizării unei identități liberale. Vom evalua această predicție la finalul secțiunii care abordează opțiunile strategice ale Germaniei unificate. Mai întâi, totuși, este necesar să stabilim că se poate considera că rolul jucat de factorii interni în modelarea politicii externe a Germaniei în perioada după Războiul Rece este mai autonom decât au anticipat neorealismul și instituționalismul. Aspecte importante ale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
trebuie să se schimbe. Așadar, în ansamblu, primul deceniu al perioadei post-Război Rece a dus la modificări importante ale împărțirii responsabilităților între cadre multilaterale importante în aria securității, atât în cazul Germaniei, cât și în cel al SUA. Și Germania unificată a ajuns să joace un rol mai activ în dezvoltarea integrării europene decât în timpul Războiului Rece. Aceasta a fost o consecință a costurilor unificării germane și a constrângerilor impuse asupra contribuțiilor financiare germane la UE, prin lărgirea și adâncirea integrării
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
statele analizate sunt rezumate în Tabelul 6.2. Tabel 6.2 Strategii de stat 1989-1999 Stat Preferințe strategice Analist (analiști) Germania Instituționaliste reflexive Anderson și Goodman Japonia Realiste mercantile Heginbotham și Samuels China Realiste identitare Johnston Preferințele exprimate de Germania unificată sunt caracterizate de Anderson și Goodman drept reflexiv-instituționaliste. Pe măsură ce se adaptau la tranziția de la Războiul Rece, "instituțiile [...] au restructurat și au remodelat interesele germane, astfel că, în ochii elitei politice germane, apartenența la instituții nu însemna pur și simplu un
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
politice" (Anderson și Goodman, 1993, p. 24). Chiar dacă Anderson și Goodman au elaborat caracterizarea printr-o analiză a strategiilor Germaniei la începutul perioadei post-unificare, ea poate fi extinsă în mod legitim și asupra comportamentului pe parcursul anilor 1990. Contrar neorealismului, Germania unificată nu a început să-și relaxeze principalele angajamente instituționale din cadrul NATO și al Uniunii Europene. Contrar instituționalismului, recursul Germaniei la instituții a reflectat nu numai calcule instrumentale ale intereselor, ci și felul în care angajamentele instituționale îi remodelaseră preferințele de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
La începutul perioadei de ajustare, între 1989 și 1991, Germania a continuat să urmărească strategii compatibile cu orientarea distinctă pe care și-o dezvoltase după 1945. Totuși, angajamentele instituționale implicite s-au dovedit a fi imposibil de menținut pentru Germania unificată. Acest lucru s-a simțit cel mai acut în cazul participării Germaniei la recursul la forță militară în afara zonei NATO, și în privința presiunilor economice datorate costurilor unificării și ale dezvoltării integrării europene. În consecință, s-au pus întrebări fundamentale cu privire la
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
un mod guvernat de norme. Germania a modificat procedurile prin care participă în instituțiile internaționale, dar a făcut acest lucru tocmai pentru a-și menține angajamentul normativ. Situația dificilă a Japoniei o reflectă pe cea cu care se confruntă Germania unificată, în sensul că strategiile distincte dezvoltate după Al Doilea Război Mondial s-au dovedit tot mai nepotrivite pentru poziția sa în sistemul internațional. Preferințele exprimate de Japonia pe parcursul anilor 1990 reflectă principiile centrale ale Doctrinei Yoshida, elaborată pentru prima dată
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
moșia Țigăneii de la vest de apa Bârladului în cuprinsul moșiei Torceștilor, făcând din ambele una singură, dar păstrându-se distincția fiecăria prin termenul trup (de moșie, se înțelege), apărând trupul Țigăneii, trupul Arhipoaia etc. În vremea stăpânirii sale, moșia, astfel unificată, a fost valorificată și administrată prin darea în posesie, adică în arendă. Arendașii mai cunoscuți din această perioadă au fost Gravril și Costantin Dodan. La 15 februarie 1836, Gavril Dodan, alarmat, scrie proprietarului la Iași și-l informează cum au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un program de descentralizare, care includea schimbări radicale în rolurile îndeplinite de prefecți, creând guverne regionale și reactualizând rolul celorlalte autorități locale. În cele din urmă, noul guvern socialist nu și-a îndeplinit toate promisiunile; de exemplu, un departament basc unificat nu a fost creat, iar bretonii nu au fost mulțumiți de rezultatul final al propunerii de a sprijini limbile minoritare. Ce e remarcabil, totuși, este că, în mare parte, dacă nu toate, promisiunile au fost ținute. Corsica a primit un
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
tranzacțiilor economice. Mautz și Sharaf <footnote Mautz, R.K.; Sharaf, H.A. (1993), Philosophy of Auditing, 17th Edition, American Accounting Association, Florida, SUA, p. 4. footnote> remarcau că unul dintre motivele care justifică un studiu în profunzime al filosofiei (set de teorii unificate) și naturii auditului constă în speranța că astfel pot fi descoperite soluții la problemele pe care le considerăm dificil de rezolvat. Potrivit acelorași autori, importanța teoriei auditului derivă din faptul că auditul are o structură logică, se bazează pe postulate
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
ele, conduce la un efect mult redus față de cazul motorului excitat pe rotor. În plus, se ajunge la un unghi intern mai mic de două ori, în situația de funcționare limită, anume decroșarea se produce la . În ideea de tratare unificată, cel puțin din considerente didactice, a acestor două tipuri de mașini de c.a.: sincronă și asincronă, în cele ce urmează se vor stabili unele similitudini în ceea ce privește expresia cuplului și identificarea asemănărilor dintre fenomenele fizice întâlnite la cele două tipuri
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de un timp paralel al scrierii sale. Timpul narat și timpul „narațiunii”, adică al textului literar pe care-l formează jurnalul intim, se află, prin natura lucrurilor, Într-o perpetuă non-beligeranță. Ele nu se Întâlnesc, decât simbolic, În spațiul paginii, unificate arbitrar prin formula literară care le conține și le potențează. Diferențierea decisivă a timpului narațiunii și a timpului narării se produce la jurnalele care tind să Încalce formula de bază. La cele care nu se mulțumesc cu simpla narare a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
celor 10 provincii stăpânite de regele României și prin aclamarea faptului că "România din țară mică a devenit una mare și puternică și face parte din puterile mari ale Europei" (Ibidem, p. 76). 257 "Când s-a alcătuit România aceasta unificată, cărțile de istorie scrise în vechiul Regat, nu știu pentru ce n-au găsit nici un fel de trecere în Ardeal. Îmi aduc aminte, că a doua zi chiar după unire, la un restaurant de aici din București au venit câțiva
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu ajutorul modelului lingvistic (infra structuralismul și semiotica). Limbajul ca fundament al cunoașterii (Anfangsgrund în filosofia kantiană) a însoțit dintotdeauna creșterea cunoașterii, marile schimbări de paradigmă în istoria științei fiind dublate și de mutații de limbaj: programul leibnizian al unei științe unificate și al unei limbi universale logico-semiotice, limbajul semiotico-filosofic peircian, revoluția metodologică și lingvistică reprezentată de Cursul de lingvistică generală al lui Ferdinand de Saussure etc.). Într-o epocă de pluralizare, de relativizare și deconstrucție, limbajul natural trebuie menținut ca sistem
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fiind un prim pas spre o viitoare recunoaștere oficială a creștinismului ca religio licita. Succesiv, Aurelian (270-275), numit dominus și deus, a revigorat sincretismul religios propagând oficial cultul lui Sol Invictus, de tendință monoteistă, cu intenția vădită de a vedea unificați creștinii și mithraici, sirieni și isisani sub o aceiași concepție religioasă, neținând cont de faptul că, toate tentativele imperiale vorbeau lămurit despre o manevră disperată de a păstra controlul unității Imperiului. În anul 285, Dioclețian (284-305) și-a inaugurat politica
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Lewicy Demokraty Czej (Alianța Stîngii Democratice) formată în jurul acestuia și atrăgîndu-și sindicatul minoritar OPZZ, ca și organizațiile de femei, de tineret etc. Partidul, așa cum s-a prezentat, rebotezat social-democrat SdRP nu mai reprezintă decît un fragment din vechiul partid muncitoresc unificat PZPR și promovează în primele rînduri elementele cele mai reformiste, Kwasniewski sau Oleksy. Nu aceeași este situația în cazul Partidului Comunist Ceh KSC care, fiind mai puternic, a conservat o structură mai rigidă și mai impermeabilă față de schimbare, ceea ce nu
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
nou program de formare, este învinsă rezistența la schimbare, la revalorizarea practicilor existente, ca în cazul curriculumului bazat pe formarea competențelor, pe constructivism, pe noile roluri ale educatorului. Conform tezei kuhniene, paradigma nu este o teorie precisă, nici un model conceptual unificat, ci o viziune largă, construită interdisciplinar, care influențează maniera pedagogică, metodologică de a pune problemele specifice curriculumului, a le analiza și a propune căile de soluționare. Atunci (macro)paradigma curriculumului este din nou în atenția cercetării pedagogice (Short, 1991, pp.
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar de abordare heterogenă. Ansgar Nünning distribuie această imagine plurală a naratologiei contemporane pe categorii de grupe și subgrupe, fără a rămâne însă la nivelul simplei sistematizări. El valorifică, într-o asociere interdisciplinară inedită, tradiția aplicării nuanțate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
al lecturii, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea lui, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar. Se prezintă constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar de abordare heterogenă. Ansgar Nünning distribuie această imagine plurală a naratologiei contemporane pe categorii de grupe și subgrupe, fără a rămâne însă la nivelul simplei sistematizări. El valorifică, într-o asociere interdisciplinară inedită, tradiția aplicării nuanțate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
al lecturii, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea lui, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar. Se prezintă constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]