913 matches
-
resursele naturale și de acumulare de capital. Din păcate, modelul de dezvoltare al zilelor noastre este promovat de instituții sau mecanisme mai mult sau mai puțin democratice, este coordonat de state, lideri sau interese puternice. Ecoknowledgence (ecognosgența) este un mecanism unificator pentru toți acei factori care generează o dezvoltare durabilă și sănătoasă: ecologia, cunoașterea și coeziunea. Aceste ingrediente sunt menite să Împingă progresul mai departe, În era revitalizării dezvoltării economice și sociale. Pentru a face schimbarea În concordanță cu acest nou
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Pentru omul lumii filosofice trecerea e posibilă - ba chiar necesară - întrucât între cele două sfere ale ființării există un termen mediu, relațional, care se definește tocmai prin felul în care face legătura dintre lumea acțiunii umane și cea a principiului unificator pe care acțiunea îl manifestă fără a-l aduce vreodată la claritatea vizibilității. Acest intermediar - grație căruia omul poate fi părtaș la divin - este sufletul. Grija față de suflet e în ultimă instanță atenție, disponibilitate, responsabilitate și discernământ. Or, toate acestea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cunoașterii și (întrucât cunoașterea e înțeleasă ca raport cu ceea ce e cunoscut) o ierarhie a modurilor de a fi. În acest sens, „matematica furnizează un model al ființei în general” (p. 198). În vârful acestei ierarhii se află Unul, principiul unificator în virtutea căruia tot ceea ce este poate fi înțeles sub specia unității. În egală măsură, trebuie să existe un principiu secund care să facă posibilă multiplicitatea (care, în ordinea experienței, e prima ce ne interpelează) și acesta e (cel pe care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
recunoaștem că diversitatea și adaptarea reprezintă principiile de bază ale teoriei evoluționiste și că ele sunt interdependente și depind, la rândul lor, de selecția naturală: „Realizarea adaptării și crearea diversității [sunt] aspecte distincte ale unui fenomen complex unic, iar conceptul unificator, afirma [Darwin], nu este noțiunea de evoluție ci «principiul selecției naturale»”. În plus, Darwin susținea că „selecția naturală generează în mod inevitabil adaptare” (Dennett, 1995, pp. 42-43). Concepția cea mai indamisibilă pentru mulți a fost contrară tuturor așteptărilor. Pentru că evoluția
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fiecare domeniu de activitate este autosuficient. Einstein a formulat inițial teoria relativității în 1905, după care au trecut mai mult de 11 ani până la elaborarea teoriei generale a relativității, pentru ca ulterior să-și continue eforturile de a găsi o teorie unificatoare (vezi, de exemplu, Pais, 1982). În ciuda dedicației sale față de o teorie unificatoare, în scopuri analitice - adică pentru a înțelege modul său de organizare a muncii -, putem împărți studiile sale în diferite categorii sau domenii de activitate. Pentru a alcătui un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în 1905, după care au trecut mai mult de 11 ani până la elaborarea teoriei generale a relativității, pentru ca ulterior să-și continue eforturile de a găsi o teorie unificatoare (vezi, de exemplu, Pais, 1982). În ciuda dedicației sale față de o teorie unificatoare, în scopuri analitice - adică pentru a înțelege modul său de organizare a muncii -, putem împărți studiile sale în diferite categorii sau domenii de activitate. Pentru a alcătui un sistem de domenii de activitate, se recomandă să începem cu o schemă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se reduce la un raport de dominație și care presupune „existența unor forțe sociale și politice” diverse. Competiția sau conflictul lor se traduc „printr-o luptă de influență cu privire la luarea deciziei și prin presiuni de tot felul exercitate asupra elementelor unificatoare”. Nu este mai puțin adevărat că un sistem „în întregime pluralist nu poate fi decât în stare de descompunere și de incoerență, agregatul de lobbyuri și de grupuri de interese având un conținut diferit de la un sector instituțional la altul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
-se prin aceasta, cel mai adesea, aptitudinea pentru performanță, și nu realizarea efectivă a acesteia (Endruweit, 1998, p. 253). Astfel, ajungem din nou la una din cele două definiții paretiene, fixându-ne ca obiectiv concilierea folosirii pluralului cu un criteriu unificator. Totuși, problema este aici incomensurabilitatea diferitelor sectoare de activitate și valorizarea lor inegală. Așadar, orice tentativă de clasificare globală ajunge, nolens volens, la combinarea unui criteriu de performanță cu unul de valoare. De asemenea, trebuie notat că anumite sectoare de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
context, soluțiile par să vină o dată cu integrarea euro-atlantică, percepută ca „o șansă și o provocare pentru toate Bisericile creștine și religiile Europei. Ea le cere depășirea egoismului și a rivalităților seculare, o reasumare a resorturilor spirtuale și a potențialului lor unificator” (Ică, 2001-2002.). Integrarea în Comunitatea Europeană a unor țări din sud-estul continentului, inclusiv România, va antrena o serioasă provocare pentru responsabilii din departamentele care se ocupă cu pregătirea acestui proces, și anume: conceperea integrării nu doar din perspectivă economică, militară
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
precedat de două studii introductive, semnate de echipele de colaboratori - un fel de ghid de interpretare a lecturii. Primul dintre ele, „Cinci puncte de plecare În studiul sociabilității”, face o analiză a memoriei autobiografice, concretizată În diversele „istorii” din perspectiva unificatoare a axiologiei și epistemologiei. SÎnt identificate elementele care stau la baza discursului naratorilor, care dau sens și valoare vieții: direcționare, libertate, relații sociale, spațiu și timp. Pe măsură ce se dezleagă mecanismele memoriei, se conturează o identitate supusă mișcării În raporturile mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a vedea existența și universul în forma lor ideală, primordială, având senzația copleșitoare a limitelor cunoașterii. O coborâre în elementar și esențial caracterizează Răsfrângerile lui Cezar Baltag, poet al visului adolescent, ca și al spațiului cosmic și al monadei, simbol unificator al vieții și al morții. La Ioan Alexandru, în Vina, efortul de întoarcere la primordial se izbește de rezistența materiei informe și a cuvântului incapabil să traducă adevărul, toată poezia nefiind decât transcrierea acestei formidabile înfruntări. Criticul, care părăsește frecvent
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
în reușită teoriilor care le instrumenteaz). Despre predispusele legi ne întreb)m: ,,Sunt ele adev)rate?”. În leg)tur) cu teoriile, ne întreb)m: ,,Cât de mare este puterea lor explicativ)?”. Teoria newtonian) a gravitației universale a furnizat o explicație unificatoare a fenomenelor celeste și terestre. Forță ei const) în num)rul de legi și generaliz)ri empirice anterior disparate, care ar putea fi subsumate într-un sistem explicativ, precum și în num)rul și domeniul noilor ipoteze desprinse din teorie sau
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sau În sensul psihologic ori antropologic al lui Jung.) Operele care se comportă arhetipic sunt opere care se conjugă cu idealul modernist al subiectului unic și centrat. Sunt opere care secretă, la un nivel transcendent față de suprafața ficțiunii, un sens unificator, un scenariu explicativ. N-are importanță aici felul cum se construiește acest sens. Spre exemplu, romanul modern s-a constituit, la romancierii englezi din secolul al XVIII-lea, ca o dezvoltare a ideii de destin individual. Romanul modern și-a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
căpătat identitatea atunci când a Început să urmărească evoluția unui destin, de la un anumit moment al vieții protagonistului până la un punct final, conclusiv. Putem generaliza spunând că intriga unui roman În sens curent este construită ca un scenariu inițiatic, un scenariu unificator, dătător de sens. Astfel de opere sunt gândite și scrise În funcție de un nucleu de semnificație ordonator, cosmoidal, care face ca materia narativă să graviteze pe orbite concentrice, așa cum un magnet dă o formă piliturii de fier de pe foaia de hârtie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un nor galactic de sensuri. Din acest punct de vedere, cred că, În paralel cu operele arhetipice, putem delimita o linie alternativă de opere mai mult sau mai puțin moderne sau contemporane, În care nu mai putem regăsi un scenariu unificator, un magnet care să ordoneze pilitura de fier a narațiunii. Sunt opere al căror principiu de construcție ar fi ceea ce aș numi mai degrabă un anarhetip. Vă amintiți așa-numitele romane „cu sertare”, cum ar fi Măgarul de aur al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dacă intrăm, puțin mai departe, În Tristram Shandy, una dintre marile pasiuni obtuze ale modernității, lucrurile par să stea altfel. Noi suntem obsedați de ideea de a acoperi viața și fenomenele disparate ale istoriei și culturii cu o anumită cupolă unificatoare - așa am fost crescuți, așa am fost formați -, din grija de a conferi vieții o coerență, pe care aceasta - dacă eliminăm spiritul nostru de ordine - În realitate nu o are. Din termenul propus de Corin Braga, mie cel mai mult
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceasta va continua să fie citită În era Internetului, va produce un efect asupra unității culturale de care vorbești. Literatura, cred eu, mai curând decât filmul, deoarece poate inculca și o realitate a limbii, care continuă să fie cel mai unificator factor. Desigur Însă, ce fel de literatură? Scepticii nu cred să aibă dreptate când prevestesc retragerea literaturii În cercul unor inițiați. „A fi român” astăzi Mihaela Ursa: Cred că punctul nodal al lucrării Îl constituie ideea de revenire a tranziției
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
devine mai prietenos în măsura în care suferă, omenește, de temporalitate: „Se face târziu în iluzii.” Apoi marile spații neptunice și uranice sunt aduse la dialog cu măruntul, insignifiantul, umilul, într-un spirit conciliator, oarecum arghezian. Erosul însuși este asumat arhetipal, ca principiu unificator, capabil să șteargă hotarul dintre moarte și zămislire, dintre zori și amurg, dintre mișcare și încremenire. D. este un poet al stărilor contrare, dar nu extreme. El nu pendulează între panică și extaz, ci alunecă doar de la îndoială la uimire
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
și Mircea Dinescu. Pe temeiul concordanței și din interrelația momentelor comentate, criticul observă „existența unei estetici interne a poeziei românești [...], evoluând în corelație cu poezia însăși”. Demers desfășurat în evantai, Eseuri despre vârstele poeziei ordonează, prin aplicații succesive, o perspectivă unificatoare, într-o subtilă gradație. Sub aspectul geometriei interioare, o carte ulterioară, Bacovia. Ruptura de utopia romantică (1994), se vădește la fel de stringent articulată atât ca sistematizare a temelor, cât și ca developare a interpretării. F. scrie, de pildă, despre „geometria textului
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
unui înger diform, roșu sângeriu, ce-și contemplă în apa oceanului fața hâdă, hrănindu-se cu speranța că oglinzile mint; până când, sfâșiat de stânci, îngerul se despică în două jumătăți, un bărbat și o femeie, care încearcă în sărutul lor unificator să redescopere în roșul buzelor „sângele îngeresc nelegiuit”. Iar sângele „se varsă / de-a lungul trupurilor obosite / să dea un singur trup, / o formă arsă/ pe dinăuntru de văpăi cernite”. Alegoria aceasta baladescă deschide o căutare încheiată cu eșecul consemnat
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
a semnat multe articole politice cu pseudonimul Jacques de Carency. Întreaga operă a gânditorului G. relevă năzuința unei întregi tradiții - de la Pitagora și Platon până la Leonardo da Vinci și Valéry - de a afla și scoate la lumină „numărul pur”, formula unificatoare și concordantă care ordonează „totul” și determină, cu un obscur impuls germinativ, forme, ritmuri și proporții. Omniprezența raportului „secțiunii de aur”, din studiile pitagoreice, este relevată ca „test al transcendenței vieții”. Preliminariile volumului Esthétique des proportions dans la nature et
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
D.R. Popescu ar fi tentat și el de „romanul total”. Introducerea la Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței (1999) se dorește o fenomenologie a exilului, dar, în afara câtorva recenzii la cărți privind această problemă, autorul nu oferă și principiul unificator, astfel încât volumul, care ar fi trebuit să încheie „panorama” critică a literaturii române moderne, rămâne un survol pe deasupra fenomenului. SCRIERI: Fantasticul în proza lui Mircea Eliade, Baia Mare, 1993; Eseuri, Baia Mare, 1996; Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial, București
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
jucate de numeroase teatre din țară. Viziunea operei sale este fundamental poetică, în sensul în care liricul, epicul și dramaticul își împrumută firesc atributele și mijloacele de configurare a reprezentării literare pentru a comunica intuiții, stări, idei, sensuri spirituale majore, unificatoare. Poetul liric din Bărci părăsite și Totem nu dramatizează stări, situații lirice, perspectiva sa este însă implicit dramatică prin coexistența și fuziunea contrariilor ireductibile ale condiției umane. Poetul percepe „singurătatea lumii-n care piere”, dar intuiește și un spațiu mitic
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
poveste de dragoste din vremuri apuse”, al cărei idilism e reliefat de sfârșitul tragic al personajelor. Idilice sunt și câteva din tablourile epice din Mamina, care, montate, sfârșesc prin a înfățișa un personaj memorabil, cu valoare generică - mama, ca nucleu unificator al familiei. Un pandant al acestui roman e, într-o oarecare măsură, cel următor - Tătunu, însă în final accentul cade pe evoluția sufletească a eroului, în fapt un alter ego ce descoperă calea spre Dumnezeu, devenind la senectute monah. Mai
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
asigura un anumit soi de securitate - dreptul de a acumula proprietăți fără frica de a fi expropriați de către alții. Turner totuși crede că ceea ce Îi unește pe oameni nu este dorința de Îmbogățire - Cum poate lăcomia să fie o forță unificatoare? -, ci „apartenența la o comunitate a suferinței”. Ideile sale pot fi privite drept o secularizare a istoriei lui Hristos 7. După opinia lui Turner, oamenii au nevoie de instituții politice, deoarece sunt expuși și vulnerabili, iar nu vicleni și agresivi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]