1,287 matches
-
1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
în grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacani, până la alegerea domnitorilor. Principala atribuție a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adunări elective. Campania electorală din Moldova a dus la alegerea unei adunări favorabile unirii cu Țara Românească. Unioniștii moldoveni au putut impune cu ușurință candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5/17 ianuarie 1859. Ideea alegerii domnului moldovean și la București a fost oficial sugerată muntenilor
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
îmbunătăți situația la țară, în final stabilind ca obligatorie munca pe bază de contract. În această perioadă începe să se facă tot mai auzită vocea celor ce doreau unirea Principatelor, iar cei doi monarhi au început să accepte ideile grupării unioniste "Partida Națională" (create în 1848 de către revoluționarii întorși din exil). Războiul s-a încheiat prin Tratatul de la Paris (30 martie, 1856), care a plasat statele în continuare sub suzeranitate otomană, dar sub protectoratul tuturor puterilor europene (Regatul Unit al Marii Britanii
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
o varietate de opinii. Dintre cei care sunt în favoarea independenței, unii consideră că ar trebui o declarație unilaterală imediată. Alții o văd ca pe ceva obținut gradat și cu desăvârșitul acord al guvernului danez și a națiunii daneze. În tabăra unionistă sunt mulți care prevăd și consideră binevenită o creștere gradata în autonomie chiar cu păstrarea legăturilor puternice cu Danemarca. Insulele Feroe nu fac parte din UE, așa cum este afirmat explicit în ambele tratate de la Roma. Mai mult, un protocol al tratatului
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
A urmat apoi cursuri postuniversitare juridice la Universitatea Liberă Internațională din Moldova. Ulterior, a obținut titlul științific de doctor în istorie. Teza sa „Evoluția statalității moldovenești în epoca contemporană” și monografia „Statalitatea poporului moldovenesc” au fost criticate de unii istorici unioniști din Republica Moldova și România. În anul 1975, și-a început cariera didactică ca profesor de limbă și literatură rusă, precum și profesor de istorie la școala medie din satul Hansca (raionul Ialoveni). În perioada 1985-1996 a fost director al școlilor din
Victor Stepaniuc () [Corola-website/Science/306778_a_308107]
-
colectivă: oamenii se defineau ca "ardeleni" (sau chiar "ungureni"), "bănățeni", "olteni", "munteni", "moldoveni" sau "dicieni" (în Dobrogea), deși se știau cu toții vorbitori ai aceleiași "limbi românești". Mișcarea pentru reunificarea Republicii Moldova cu România este continuarea în zilele noastre a unei mișcări unioniste începută încă din secolul XIX, care avea ca scop creearea unui stat întregit național pentru toți vorbitorii limbii Daco-Romane care locuiau în principatele Moldova și Țara Românească, cât și în imperiile Austro-Ungaria, Otoman și Rus, mai precis în Transilvania, Bucovina
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
anexarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, deși rusa nu are nimic comun nici cu așa-zisa limba moldoveană "sovietică", promovată de Moscova ca "ne-românească". Unirea tuturor teritoriilor cu majoritate românofonă la 1 decembrie 1918 este rezultatul susținerii conceptului unionist în teritoriile respective, de către o elită intelectuală puternică : "„deșteptătorii neamului”". Dar, în prejma Primului Război Mondial, în Basarabia, dat fiind că o mare parte a populației trăia în mediul rural și era analfabetă, ca urmare a politicii rusificatoare a Imperiului Rus de
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
Rus a anexat ceea ce mai târziu se va numi Basarabia. Susținătorii acțiunii ințeleg unificarea ca o reparație a acestei divizări istorice, inspirați de Unirea Basarabiei cu România (1918-1940) care a fost perturbată de ocupația sovietică. Potrivit diferitelor propuneri ale mișcărilor unioniste, există cinci variante ale unei eventuale uniri: Institutul Republican Internațional în parteneriat cu organizația Gallup efectuează periodic sondaje de opinie în Republica Moldova în legatură cu diverse aspecte social politice. Rezultatele de mai jos reflectă percepția publică asupra chestiunii unirii Un
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
Transnistria unde sunt staționate și trupe ruse, aflată de cealaltă parte a fluviului, refuză să facă parte din statul român, oficialii transnistrieni admițând unirea Moldovei cu România, numai atâta timp cât Transnistria nu e inclusă. În perioada de dinainte de 2005, doar " Mișcarea Unionistă din Republica Moldova" și Partidul Popular Creștin Democrat au sprijinit activ unificarea. Însă, poziția Creștin-Democraților a devenit nesigură după colaborarea acestora, începând din 2005, cu Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Datorită acestei schimbări în politica Republicii Moldova, a fost creat "Partidul Național Liberal
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
Voronin (care din 2009 nu mai este președinte la Chișinău), iar Băsescu a declarat în continuare că va respecta această decizie a Republicii Moldova, iar România va ajuta Moldova să intre pe drumul de integrarea în Uniunea Europeană. Pe parcursul anului 2006, mișcarea unionistă a câștigat teren, subiectul fiind mult mai discutat în ziarele din România, iar peste 100.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au cerut pașapoarte românești în doar două luni, august și septembrie 2006. Un articol în publicația "Cotidianul" , care estima costul
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
după 8 ani de guvernare comunistă ostilă României a început un dezgheț al relațiilor bilaterale dintre București și Chișinău. Președintele prin interim al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat de mai multe ori că se consideră român și chiar că este unionist. Însă a ținut să precizeze că acestea sunt doar viziunile sale personale, și că unirea după model german cu România nu este pe agenda politică a noii conduceri de la Chișinău. Unirea "personală" a cetățenilor Moldoveni cu România (după expresia lui
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
continentului luând act de voința liber exprimată a germanilor de a trăi într-o singură țară, iar prin acest act au intrat în UE 18 milioane de germani, în timp ce în cazul Republicii Moldova este vorba de numai 3 milioane. Sursa:. Mișcarea unionistă din cele două țări susține ideea reunificării Republicii Moldova cu România bazându-se pe identitatea cultural-lingvistică dintre băștinașii celor două state, și pe istoria comună a moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului, până în 1812, între 1918 și 1940 și între 1941
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
Iugoslaviei, Kosovo cu Albania, Bielorusia cu Rusia după prăbușirea URSS, Osetia de Nord cu cea de Sud, Senegalul cu Gambia apoi cu Mali, Malaezia cu Indonezia, ș.a. În cele mai multe din aceste cazuri, forțele centrifuge au fost mai puternice decât cele unioniste. Un caz particular este Armenia cu Karabagul, unire efectivă pe teren, dar nerecunoscută juridic.
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
dăduse nici un semn că n-ar recunoaște unirea de la Florența. Apoi, nu era nici un patriarh care să-l încoroneze la Mistra și mulți credeau că nu există un patriarh adevărat nici la Constantinopol. Patriarhul Grigorie al III-lea era un unionist militant. Din pricina lui, confirmarea definitivă, de către Biserică, a lui Constantin prin încoronarea ca împărat în catedrala Sfânta Sofia i-ar fi putut stârni pe antiunioniști la revoltă. În orice caz, cei mai mulți dintre aceștia n-au vrut să mai intre în
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
și propunea să se țină un nou conciliu, la Constantinopol, unde ortodocșii nu ar mai fi fost întrecuți ca număr. Ca pentru a scoate în relief natura problemelor împăratului, scrisoarea ajungea la Roma cam în același timp în care patriarhul unionist Grigorie al III-lea renunța la scaunul său. Opoziția întâmpinată se vădise prea mult pentru el și luase drumul Italiei. Papa Nicolae a răspuns împăratului la 27 sept 1451. Mesajul său era pur și simplu acela că împăratul putea și
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
împreună cu monahii din preajma lui, și vândut ca rob de turci. Sultanul Mehmed era bine informat cu privire la disensiunile religioase dintre credincioșii ortodocși, acum biruiți. Știa că mulți dintre ei atribuiau fățiș unirii de la Florența înfrângerea lor și mai știa că patriarhul unionist Grigorie al III-lea își abandonase-dacă nu chiar își pierduse-scaunul. În calitatea sa de succesor al împăratului roman crestin de la Constantinopol, sultanul s-a simțit dator să numească un nou patriarh, care avea să fierăspunzător în fața lui pentru păstorirea tuturor
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
ei au ajuns la Iași, unde au deschis un pensionat de limbă franceză. Eugène Petit, unchiul lui Eugen-Dimitrie Petit, era, în iarna lui 1858, secretar al Consulatului Franței din Iași. El a provocat o tensiune diplomatică. La o reuniune a unioniștilor ieșeni de la Teatrul Național, s-a urcat pe scenă și, în aplauzele publicului, a ridicat două stegulețe încrucișate. Erau steagurile Moldovei și Munteniei. Împăratul Franței, Napoleon al III-lea, a exprimat prin ambasadorul său la Constantinopol, regretele sale. Eugen-Dimitrie Petit
Eugen Petit () [Corola-website/Science/310633_a_311962]
-
să câștige alegerile pentru Divanul Ad-hoc din Moldova, sprijiniți puternic de caimacamii (locțiitorii domnești) Nicolae Vogoride și Teodor Balș. Reușita lor apărea ca una importantă, deoarece Divanul trebuia să se pronunțe cu privire la necesitatea Unirii cu Țara Românească. Repetarea alegerilor, victoria unioniștilor și, implicit, a principiului Unirii, au marcat, pentru moment, înfrângerea patriotismului moldovenesc. După definitivarea Unirii, în 1862, statul român a fost organizat după principiile unei centralizări excesive. Atât din punct de vedere instituțional, cât și economic, Moldova a cunoscut o
Mișcarea separatistă din Moldova () [Corola-website/Science/309358_a_310687]
-
degrabă favorabilă noii capitale și instituțiilor sale. În acest context, stataliștii moldoveni au început din nou să se manifeste. Mai întâi a predominat lupta petiționară. Din acest punct de vedere însă, este greu de făcut o distincție clară între stataliști, unioniști și chiar simplii cetățeni fără culoare politică nemulțumiți de noua situație a Moldovei. Centrul din care revendicările au plecat spre București a fost orașul Iași. Cererile moldovenești vizau, în general, nevoia de îmbunătățiri care să atenueze impactul catastrofal al centralizării
Mișcarea separatistă din Moldova () [Corola-website/Science/309358_a_310687]
-
al masacrelor. În 1919, a avut loc la Constantinopol , în fața curții marțiale turce. Principalii responsabili de genocid au fost condamnați la moarte , întrucât fugiseră din țară în 1918, după ce au distrus cele mai multe dintre documente compromițătoare. Curtea marțială a stabilit intenția unioniștilor de a-i elimina fizic pe armeni folosindu-se de o organizație specială. La , amiralul flotei britanice Sir Somerset Gough-Calthorpe a cerut arestarea tuturor celor responsabili de genocidul armean. Aproape 150 de persoane au fost arestate în Constantinopol de către autoritățile
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
și urmașii lor se află și ei în cele mai înalte poziții ale statului până în zilele de azi. „” a fost organizată de Federația Revoluționară Armeană cu scopul de a pune în aplicare condamnările la moarte pronunțate în contumacie în procesul unioniștilor. În total, opt înalți oficiali turci sau azeri (și trei „trădători” armeni au căzut sub gloanțele a șapte „justițiari”. Execuția cea mai bine-cunoscută este cea a lui Talaat Pașa, marele organizator al exterminării armenilor, împușcat cu un glonț de revolver
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
un regiment de infanterie și unul de artilerie rusești. În condițiile derulării puciului bolșevic a urmat o a doua cerere de ajutor din partea Guvernului Republicii Democratice Moldovenești adresată Guvernului României, ca urmare a unei hotărâri din 6 ianuarie 1918 a unioniștilor (sprijinită ulterior de adunarea secretă a Blocului Moldovenesc - cea mai puternică facțiune din Sfatul Țării). Patru divizii române aflate la dispoziția Corpului VI Armată (11 și 13 infanterie și 1 și 2 cavalerie) însoțite de către comandantul Misiunii Militare Franceze franceze
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
admitea dubla cetățenie. Între anii 1993-2001 a lucrat ca cercetător științific la diverse instituții din Chișinău și București, pe bază de contract. Mircea Druc a candidat ca independent la președinția României la alegerile din 27 septembrie 1992, având o platformă unionistă și fiind susținut de Partidul Ecologist Român, Frontul Popular Creștin Democrat, Asociația Mondială "Pro Basarabia și Bucovina" și alte formațiuni din spațiul românesc. Fără sprijinul unui partid puternic, Mircea Druc a ieșit pe ultimul loc din cei 6 candidați cu
Mircea Druc () [Corola-website/Science/305055_a_306384]
-
1826, la alegerile generale din Marea Britanie, Partidul Tories sub conducerea lui Earl din Liverpool a câștigat o majoritate substanțială și a crescut peste Partidul Whigs. În Irlanda, candidații Home Rule care lucrează cu Liberal-conservatori, au câștiguri mari din partea candidaților Partidului Unionist. Al șaptelea Parlament al Marii Britanii a fost dizolvat la 2 iunie 1826. Noul Parlament a fost convocat pentru a răspunde la 25 iulie 1826, pentru un termen de maxim șapte ani de la data respectivă.Termenul maxim a fost redus de către
Alegeri legislative în Regatul Unit, 1826 () [Corola-website/Science/319622_a_320951]