446 matches
-
jumătate musulmani, taxa școlară de patru mii de shekeli (șapte sute de euro), copii provenind din clasele mijlocii, posibilități de burse, vălul musulman interzis, idem pentru orice alt semn ostentativ în incinta școlii. Câțiva profesori evrei (de muzică și astronomie, discipline universaliste). Cetățean al statului Israel, el a organizat împreună cu francezul Jean Mouttapa o călătorie de patru zile la Auschwitz, în fruntea unui grup de o sută de arabi creștini, musulmani și liber-cugetători. Înțelegeți, noi trăim printre evrei, dar inima nu-i
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nțelege, a viselor și luptelor antecesorilor noștri, indiferent că erau moldoveni, munteni sau trăitori În țara ungurească! - odată cu Întregirea națională! Fapt, proces, eveniment major Întâmplat nu foarte departe În timp, deși unor tineri, cosmopoliți prin vârstă și prin elanul firesc universalist al tinereții, li se poate părea Înecat Într-un trecut prăfuit și istoric. (Am mai povestit cum tatăl meu, elev la liceul minorit din Oradea Mare, a năvălit pe stradă, auzind pașii soldaților români ce dezrobeau și ocupau Ardealul, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Radulian, Invenție, construcție, integrare, ST, 1980, 3; Doru Vianu, „Casa Weber sau Ieșirea din noapte”, CL, 1983, 3; Mircea Muthu, Nivelele fantasticului, ST, 1983, 4; Victor Ivanovici, „Casa Weber sau Ieșirea din noapte”, ST, 1984, 2; Firan, Profiluri, 357-359; Velea, Universaliști, 89-99; Dicț. scriit. rom., II, 360-361. St.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
al unei alte loje masonice vieneze, l-a imortalizat pe Born în opera sa "Flautul fermecat", sub forma personajului "Sarastro", iar pe împărat, prin personajul "Tamino"211. Sub conducerea lui Born, evoluția lojei "Zur wahren Eintracht" a avut o orientare universalistă, profund intelectuală, cunoscând un fenomen de politizare, prin implicarea în programul reformator iosefin, precum și o dezvoltare deosebită, numărul membrilor sporind la peste 200, din care 113 erau burghezi, iar 96 nobili. Reunirea a numeroși oameni de știință, juriști, literați, artiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
religios. Nu avem în vedere conținutul teologic al religiilor respective, ci raportul forțelor istorice care se stabilesc între Biserica dominantă și procesul sociogenezei statului, pe de altă parte. Linia de demarcație pe care o trasează Badie între creștinismul latin (teocrație universalistă, contestată de afirmarea puterii publice, fragmentată apoi de Reformă și generatoare de laicitate), la Vest, și creștinismul bizantin (cezaropapism autocefal trăind în simbioză cu puterea publică, generator de identitate națională), la Est, se vădește a fi una edificatoare. Lucrarea fundamentală
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
pcatul în cderea în diversele forme ale relativismului (scepticismul, pesimismul, individualismul. Vrând s conserve valorile, așa cum pretindea Hoffding, religia disprețuiește valorile relative, singurele reale. Cei umiliți și ofensați au cutat dreptatea într-un trâm iluzoriu, de dincolo de mormânt. Marile religii universaliste, scrie Mihai Ralea, s-au altoit și au prins pe stri de mare mizerie material și moral, indiferent unde s-au practicat pe în lume. ECONOMIA CA SUSPENDARE A CONSUMAȚIEI Ultimul domeniu de investigație pe care ni-l propune autorul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
mult, negocierea mai înțeleaptă a termenilor viitorului statut ar fi putut conduce la stipularea unor prevederi acceptabile și pentru Sfântul Scaun. Plasarea discuției în zona contrafactuală este însă riscantă și ignoră conflictul profund existent între cele două entități cu vocație universalistă - Vaticanul și Uniunea Sovietică. Disputa nu cuprindea doar probleme de jurisdicție, ci avea și un aspect ideologic pronunțat: la 13 iulie 1949 apărea în Acta Apostolicae Sedis decretul Congregației Sfântului Oficiu de excomunicare a catolicilor înscriși în partide comuniste sau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de culturi locale, cu orizont îngust, atașate anumitor forme exclusiviste de viață și de gând. Pe de altă parte, sunt perioadele eonice, cu orizont larg, caracterizate "printr-o creștere enormă a conștiinței", mai degajate de mediul crono-spațial, dominate de "aspirații universaliste". Acestea sunt perioade de vaste sinteze, de determinare a vieții dintr-un centru spiritual". Așa a fost, susține Blaga, budismul sau creștinismul. Trecerea de la o perioadă de culturi locale la una eonică se face printr-o criză spirituală. Așa a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
figura și în răcoarea marmoreeană a stilului său sentențios mi s-a părut că romanitatea noastră se exprimă deplin." Comentând volumul apărut postum, Studii de literatură universală, ", ediție și prefață de George Muntean, Gabriel Dimisianu vorbește cu legimitate despre vocația universalistă a lui Vladimir Streinu, despre "spiritul de echilibru care priveghează disocierile criticului." Încheierea este probantă din perspectiva unei evaluări comprehensive: "Raționalismul consecvent și toleranța încadrată în principii, rigoarea judecății și demnitatea înaltă a expresiei, spiritul echilibrat, năzuind spre construcțiile armonioase
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
curs de constituire, și de autorul tratatului Despre sublim, pe care P. îl consideră „fără rival în Antichitate și unul din marii critici ai tuturor timpurilor”. În ansamblu, scrierile lui P. demonstrează vocația sa enciclopedică spre completitudine, aspirația umanistă și universalistă de îmbrățișare a unor domenii înrudite, în vederea reconfigurării unei imagini - pe cât posibil - vaste asupra spiritualității lumii antice. SCRIERI: Tacite et Tibère. Une contribution à l’étude du portrait dans l’historiographie latine, București, 1932; Recherches sur le culte impérial, Paris-București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
tineri sînt prima generație de ruptură față de tot, dacă pot spune așa. N-au vrut să facă filme că în România și nu s-au gîndit nici la producții care ar putea avea succes oriunde, prin subiecte de tip parabolă universalista. După 15 ani de viață mai curînd în curs de normalizare decît normală România începe să se impună în lumea mare a filmului. A fost nevoie, pentru asta, de regizori care să nu-și facă filmele cu gîndul de a
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
pe mai multe planuri, filmul lui Porumboiu are meritul de a plasa o dramă pe care o putem recunoaște în datele viziunii sale la cineaștii Noului Val interesați de faptul cotidian într-un context care o extrapolează kafkian, în domeniul universalist al limbajului. Minimalismul mijloacelor întrebuințate devine maximalism la nivel semantic, cazul de conștiință repertoriat corect se amplifică "dialectic" pe final unde cuvintele devin instrumentul punitiv prin excelență cauționând modificarea ireversibilă a unui destin. Acest fapt sună cunoscut pentru zecile de
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
din Lisabona, printre care mai vechiul Museu de Arte Antiga, dar și nou înființatul Museu do Oriente. Exponatele orientale din aceste muzee, ca și din altele, între care unul dintre cele mai fastuoase este Muzeul Gulbenkian, încarnează tocmai această vocație universalistă, de sorginte medievală, a portughezilor. Ceea ce frapează în contactele directe din această țară - spre deosebire de alte țări occidentale - este ospitalitatea localnicilor și felul lor prietenos de a comunica cu străinii. Am regăsit acest plăcut fel de a fi în Irlanda și
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
cuvântului, mai ales în privința stilului, a talentului descriptiv și de portretist". Și "totul pe fondul sumbru al lagărelor prin care a trecut". Printre "aparițiile neașteptate", Liviu Grăsoiu înscrie și opere sau autori stimabili, ca Ovidiu Drimba, cunoscut om de cultură universalist și comentator al lui Blaga, ca prozatoarea Maria-Luiza Cristescu, lăsând o veritabilă "mărturie testamentară" în ultima ei carte Politici ale romanului românesc contemporan, ca Ioana Diaconescu, povestind copiilor, ca Victoria Dragu-Dimitriu, cu volumele Povești ale Doamnelor și Domnilor din București
Critică de întâmpinare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8337_a_9662]
-
și estetice ale gîndirii celor doi autori sînt eterogene, "dictatură spirituală a intelectualității" provenind la Camil din teze platoniciene, trecute prin bergsonism și prin fenomenologia husserliană, iar la Aderca din energetismul unor teorii biologizante, ele converg în același punct abstract, universalist. Ambele scot în mod decis spiritul românesc dintre limitele tot mai desuete și mai împovărătoare ale colectivismului, îi deschid orizonturi integraționiste. Prin recursul la "instanța supremă" a intelectului, Aderca aspiră, în chip reflex, la o "protecție" luminată, "europeană", împotriva barbariei
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
pătrunde pe fiecare individ în parte prin acel "ceva" care nu poate fi "prins" într-o imagine sau schemă normativa. Prin această, democrația va constitui "cîmpul" de forțe unificator care va globaliza societatea umană. Nu este vorba de o democratizare universalista și impersonala, ci de o democratizare "în concret", în persoana. Transfigurați de suflul democrației, indivizii vor deveni pe deplin "personali"."Transfigurarea" este transformarea individului, sub acțiunea cîmpului democrației, dintr-o entitate solitara, supusă unor scheme normative, exterioare lui, într-o
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
emoționa. Deși muzicalitatea lor e copleșitoare, ea nu devine un scop în sine, ci se nutrește dintr-o viziune de o caldă umanitate, animată de idealurile păcii, concordiei, frumuseții. O adevărată fiesta a sensibilității latine, căreia - într-un binevenit impuls universalist - i s-a alăturat incendiarul baterist israelian Noam David (iar la bis și camaradul său, Omri Mor). Spectacolul a avut și accente de „teatru instrumental”, incluzând instrumente tradiționale chiliene, nemaivăzute pe la noi, precum charango și trutruca. Cum se observă, organizatorii
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
care sînt afiliațiile sale profesionale, sau chiar opțiunile sale politice, pentru a avea un rol în societatea actuală (chiar dacă aceasta este o societate a consumerismului cinic, din care marile valori iluministe au pierit), intelectualul trebuie să acționeze în numele unor principii universaliste ale Binelui și Adevărului. Problema rămîne ce anume se poate face, concret, în numele acestor mărețe idealuri. Dar discuția rămîne deschisă, și cartea lui John Michael o face în mod clar promițătoare. John Michael, Anxious Intellects. Academic Professionals, Public Intellectuals and
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
se înscrie în genul de divertimento neoclasic. În realitate, el ocolește ideea conflictului dintre entități tematice, în favoarea valorificării în forme de rigoare clasică tocmai a acelor substanțe tematice intuite și găsite de el. Părăsind orbitele cvartetului post romantic de specificitate universalistă, Andricu creează pe calea sintezei un tip de cvartet, care ar putea fi definit „cvartet popular”. Această orientare spre specificitate românească îi conferă Cvartetului op. 14 un fel de a fi neconfundat. Actualizarea acestei tendințe se va face odată cu ivirea
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
sau este el un fenomen "implacabil", care sugerează crepusculul modernității ca epocă istorică? Cum poate fi soluționată dilema renunțării la unele dintre libertățile democratice, în scopul realizării unei strategii de securitate funcționale în noul context al amenințărilor neconvenționale? Este vocația universalistă a Islamului identică sau diferită de cea a oricărei alte religii? Și dacă da, care este atunci diferența specifică? Există o incompatibilitate fundamentală între valorile democrației și cele ale Islamului? Reprezintă atentatele de la New York falimentul modelelor ideologice care au încercat
Departe de echilibru by Mircea Naidin () [Corola-journal/Imaginative/14824_a_16149]
-
litera lor. Primului monograf al structuralismului, curentele Noii Critice franceze nu i se păreau, ca altor interpreți din epocă, nici ireductibile, nici inevitabile. Dimpotrivă. Originalitatea structuralismului e mereu amenințată, în micul studiu al lui Virgil Nemoianu, de perspectiva integratoare și universalistă a istoricului ideilor. „Ni se pare periculos să înțelegem structuralismul într-un mod îngust, de fapt el este o mișcare încă mai largă decât pare, împăcând în mod precar antagonisme poate ireductibile” e cea mai caracteristică afirmație a criticului. Structuralismul
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
nestorul tendințelor ultramoderne în muzica germană”; iar Sachs „a izbutit să descifreze inscripțiile cuneiforme de pe niște lespezi de cărămidă”, care confirmă previziunile lui Riemann privind pentatonismul, atrăgând atenția că „nu bănuie Sachs ce elemente pentatonice conține muzica noastră populară”. Ancorarea universalistă a muzicianului George Breazul a fost semnalată și de Zeno Vancea, care, la un secol de la nașterea muzicologului, îl considera un perfect cunoscător al istorici muzicii universale<footnote Vancea, Zeno - George Breazul, historiographe et critique musical; în: Muzica, București, An
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Vancea, care, la un secol de la nașterea muzicologului, îl considera un perfect cunoscător al istorici muzicii universale<footnote Vancea, Zeno - George Breazul, historiographe et critique musical; în: Muzica, București, An XXXVII, nr. 6, iunie 1987, p. 47; footnote> iar problematica universalistă va fi abordată - cum se exprima îngrijitorul volumului consacrat celei mai mari părți a materialelor de acest gen - „cu spirit științific dinspre latura tradiției europene de cercetare și cu spirit creator dinspre aceea a imperativelor naționale”<footnote Firca, Gheorghe - Prefață
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cu spirit științific dinspre latura tradiției europene de cercetare și cu spirit creator dinspre aceea a imperativelor naționale”<footnote Firca, Gheorghe - Prefață; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV, București, Editura muzicală, 1977, p. 6. footnote> . Orientarea universalistă a lui George Breazul era dictată de mai multe motive: - necesitatea stabilirii contextului general cultural și muzical în care se dezvoltă muzica românească în evoluția ei diacronică. - deschiderea enciclopedică, amplificată și confirmată în anii studiilor de la Berlin, prin contactul direct
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în cazul lui Alexandru, polemic în cazul gînditorului creștin -, amîndoi împărțeau lumea în două tabere distincte - cei buni și cei răi -, greci și barbari în cazul lui Alexandru, creștini și păgîni în cazul lui Augustin -, amîndoi au avut o viziune universalistă asupra istoriei - omenirea tinde spre formarea unui imperiu unic (Alexandru), spre răspîndirea unei singure biserici (Augustin) -, și amîndoi au visat la unirea Occidentului și Orientului într-o unică civilizație - politică (Alexandru) sau spirituală (Augustin). În fine, cîteva coincidențe biografice le-
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]