92,128 matches
-
le-a dat de la început un avânt economic și politic remarcabil. Dialectele sașilor (denumirea de "sași" este dată de maghiari, regiunea de obârșie a coloniștilor fiind Luxemburgul) au evoluat și demonstrează diferite filiere de colonizare. Organizarea ecleziastică până la Reformă, constituirea Universității săsești, construirea de biserici fortificate, bătălia de la Mohacs, Transilvania ca principat sub suzeranitate otomană, perioada lui Samuel von Brukenthal (1721-1803), absolutismul luminist al lui Iosif al II-lea (abolirea iobăgiei, introducerea germanei în administrație în locul latinei, "din considerente practice și
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
care râdeau și scuipau tutun. Șeriful și-a dat seama și i-a poftit pe curioși afară. Ishi a fost transferat în custodia unui antropolog, care l-a preluat din închisoare. Alfred Kroeber conducea pe atunci Departamentul de Antropologie de la Universitatea Californiei din Berkeley și îngrijea Muzeul de Antropologie și Etnologie al universității. încă de la prima lor întâlnire, i-a spus lui Ishi că-l aștepta de mulți ani: limba yahi nu era cunoscută decât prin intermediul unui vocabular limitat. Dialogul în
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
a poftit pe curioși afară. Ishi a fost transferat în custodia unui antropolog, care l-a preluat din închisoare. Alfred Kroeber conducea pe atunci Departamentul de Antropologie de la Universitatea Californiei din Berkeley și îngrijea Muzeul de Antropologie și Etnologie al universității. încă de la prima lor întâlnire, i-a spus lui Ishi că-l aștepta de mulți ani: limba yahi nu era cunoscută decât prin intermediul unui vocabular limitat. Dialogul în limba sa i-a inspirat lui Ishi încredere. Nu i-a venit
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
ritualul vânătorii (din nefericire pelicula s-a distrus înainte de a fi restaurată), Ishi s-a stins în martie 1916 de tuberculoză. Soția antropologului, Theodora Kroeber, va fi autoarea unui studiu de antropologie intitulat Ishi în două lumi (apărut la Editura Universității din California în iunie 1961) și a biografiei intitulate Ishi, ultimul din tribul său (ediția Parnassus a apărut în septembrie 1964). Nu știm care dintre versiuni a ajuns la E.M. Cioran. Istoria celui ce a prezentat drept �ultimul indian sălbatic
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
că s-au întîlnit la Junimea. Oricum, o misterioasă și tulburătoare tăcere între ei și absența oricăror categorisiri reciproce. În schimb, foarte multe asemănări și deosebiri semnificative între operele celor doi. Dan Grădinaru strînge materie pentru un posibil opțional la universitate pe acestă temă. Studenții ar fi cu siguranță atrași de acest inventar în care încap asemănări: gastronomia, indiferența față de natură, lipsa resurselor pentru roman, pentru specia amplă, aluziile sexuale, arta echivocului, logoreea, spiritul de farsă (și un amănunt subtil, cînd
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
o vorbim" care se dovedesc nu doar complexe și interesante, dar și o imagine fidelă și extrem de vie a societății actuale la orice nivel am vrea să-i surprindem transformările și tendințele. Rodica Zafiu - Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universității din București, 2001, 328 p., 69.000 lei.
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
de vedere al performanței artistice, dar zguduită moral de frisonul conștiinței tragice și al revoltei irepresibile, se așază, în mod cert, și tînărul pictor Ciprian Paleologu. Absolvent, în 1999, cu o prelungire într-o formulă aprofundată pînă în 2000, al Universității de Arte Frumoase București, clasa Vasile Grigore, el a reușit, în numai cîțiva ani, să se impună ca una dintre cele mai puternice prezențe artistice ale tinerei generații. Recenta sa expoziție, cea de-a patra personală dacă e să o
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
Al. Ioani Cu riscul de a fi considerat un "aventurier al lingvisticii", Cristian Ionescu, profesor la Universitatea din Santiago de Compostela (Spania), ne invită în lumea plină de capcane a etimologiei numelor proprii. Dicționarul său onomastic este dedicat prenumelor românești, cu toate variantele și derivatele lor (porecle, hipocoristice, nume de familie, toponime). Spre deosebire de precedentele dicționare de gen
Gogu, Costăchel și Gioconda by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/15211_a_16536]
-
celei mai stricte intimități, o libertate absolută. * Într-o zi, pe la începutul cursului, i-am spus unui elev: "renunță la teatru". Nu m-a înțeles, doar venise să facă teatru... Ca să faci teatru, trebuie, mai întâi, să-l uiți! În universitățile americane, am întâlnit studenți care erau deja specializați. Într-un anume sens, erau formați; era vorba, în ceea ce mă privește, să-i învăț să uite. Ei erau "specialiști" avant la lettre. * Lucrul împotriva căruia lupt, într-o primă etapă, e
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
Bineînțeles. Există o modificare foarte clară: aceea că Noul Roman și-a creat propriii săi cititori. Iată, public acest roman și dintr-odată zeci de mii de tineri, tineri cu adevărat (constat acest lucru în librăriile prin care trec, în universități etc. la Berlin) sunt pe deplin familiarizați cu acest tip de literatură. Pe cînd ani de-a rîndul, deși am ajuns celebru destul de repede, cărțile mele nu beneficiau deloc de cititori. La Jalousie a fost vîndută în 400 de exemplare
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
despre actualitatea lui Michel Foucault. Colocviul din acest an (16-18 mai, organizat de Centrul Cultural Francez din Iași, Asociația pentru Centrul Michel Foucault, Societatea de studii internaționale despre Michel Foucault, Forum IRTS de Lorraine, Asociația ARCHES, Facultatea de filosofie a Universității "Al.I. Cuza" din Iași) și-a propus o dezbatere asupra dialogului pe care Michel Foucault și Gilles Deleuze l-au purtat neîntrerupt încă de la începutul anilor '60 și pînă la dispariția autorului Istoriei nebuniei, în 1984. Foucault a publicat
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
Inchisorilor (GIP) precum și la comisia de anchetă asupra afacerii Jaubert. Tot împreună au adus în discuție funcția intelectualului. La colocviul Michel Foucault/Gilles Deleuze: un dialog au participat universitari francezi și români, între care îi menționăm pe Alain Brossat, de la Universitatea Paris VIII, filosoful Philippe Artières, de la Centrul Michel Foucault din Paris, Bogdan Ghiu, Sorin Alexandrescu, Ciprian Mihali, Augustin Ioan, Ștefan Afloroaei, Aurel Codoban. Colocviul s-a încheiat cu un Festival al filmului psihiatric animat de doctorul Alain Bouvarel. Publicăm în
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
lucru pare să fie aspirația autorului), mai curînd o diminuează: "Duminică, 1 iunie / Meteorologie incertă. Scriu puțin, merg după țigări, mă întorc să-i telefonez ei. Da, acum plecarea este o certitudine! Va sta o săptămînă la Washington, apoi la Universitatea Connecticut (...) Nu-mi pare rău că am propus-o (e cel mai bun lucru pe care l-am făcut ca "șef"), că am insistat să încerce, că am susținut-o cînd ezita. Pînă la urmă de victoria ei pot să
Un roman al ratării by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15238_a_16563]
-
de conducerea Muzeului este neperformant, iar vitrinele sînt menite să apere, bunăoară, Tetraevangheliarul lui Gavriil Uric doar de muște, neavînd climatizare proprie? Doi ditamai profesori universitari au fost prinși recent cu studii plagiate. Șefii catedrei de istorie de la o mare universitate românească au pus în circulație un manual care nu doar îl relua pe acela scris de altcineva decît scria pe copertă, dar mai era și plin de citate din Ceaușescu. Luați la întrebări, au răspuns candid că n-au profesor
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
discuție destul de "acut" și în Parlamentul României, iar multe dintre ideile expuse ni se potrivesc, mutatis mutandi, ca o mănușă - credem oportună publicarea acestui interviu, cu atât mai mult cu cât José Luiz Fiorín, profesor la Departamentul de Lingvistică al Universității din Sao Paulo, a petrecut 6 luni în România, ca bursier, prilej cu care a învățat uimitor de bine românește și și-a făcut mulți prieteni. Interviul, consemnat de Eliane Azevedo, a avut drept titlu Limba portugheză OK. Proiectul de
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
de acest cor. "Nu există rațiune lingvistică pentru justificarea proiectului, care nu este viabil din punctul de vedere al formării lexicului și este politic greșit", fulminează el care, săptămâna trecută, a publicat în revista "Gragoatá", a Facultății de Litere a Universității din Rio de Janeiro, un articol în care-și susținea punctul de vedere. Pentru Fiorín, împrumuturile fac parte din istoria unui popor și nu pot fi eliminate prin lege. Mai mult: el nu observă violări ale gramaticii, foneticii sau vocabularului
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
prin mijloacele de comunicare de masă, dar nu predarea învechită a unor mici reguli despre ce se poate sau nu se poate spune, ci cu lecturi, interpretare și producere de texte; răspândirea portughezei în lume, cu catedre de portugheză în universitățile străine; o politică mai agresivă de burse de studiu oferite studenților străini ca să studieze portugheza. Asta ar fi o lege pe care mi-ar plăcea să o văd. Așadar, pentru dumneavoastră portugheza nu are nevoie de protecție și apărare? Sub
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
După război au fost multe victime și Japonia a trebuit să iasă din mizeria războiului și din sărăcie. Pentru bunăstarea Japoniei trebuiau folosiți mulți oameni. Acești oameni care au făcut atrocități în război au ajuns să ocupe posturi importante, în universități, în medicină, în politică. Japonia s-a sprijinit pe acești oameni. Ei au pus bazele Japoniei actuale. L.V.R.: Vă felicit pentru scrierea acestei piese și consider că mesajul ei trebuie să ajungă în cât mai multe țări. Proiecte noi? D.F.
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
după compatriotul și prietenul său, celebrul Gabriel García Márquez. Într-o ceremonie devenită tradițională, pe 23 aprilie regele Juan Carlos a înmînat Premiul Cervantes cîștigătorului, desemnat de un juriu prestigios la sfîrșitul anului trecut, în frumosul salon de festivități al Universității Alcalá de Henares, oraș în apropierea Madridului, unde s-a născut, în 1547, Miguel de Cervantes. În ultimii cinci ani, tot în aceste zile are loc la Madrid un alt eveniment cultural de amplă rezonanță, dedicat lui Cervantes și Zilei
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
de Institutul Cervantes, care s-a constituit astfel într-o valoroasă, rodnică și emoționantă experiență. *) Un amănunt din biografia sa, semnificativ pentru istoria hispanisticii românești; unchiul lui, Evaristo Correa Calderón, a fost primul lector de limbă spaniolă din România, la Universitatea din București (în 1930).
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
dobîndite peste hotare, "constituiau un fenomen de elită și poate chiar de laborator; inițial, Nae Ionescu mergea la palat - pînă în 1934 - sau în mediile aristocratice ori ale puterii economice (Malaxa), dar renumele său, pînă în 1938, n-a depășit universitatea, ziaristica, high-life-ul și serele snobilor; el însuși prefera culisele agorei și arenei. La fel, sînt convins că e mult mai cunoscut azi Mircea Cărtărescu decît erau în anii '30 Eliade, Vulcănescu ori Cioran. Eliade, în confesiuni și memorii, susține cu
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
1936) și - iarăși postum - Exodul (1965). “Actualitatea reînnoită” a operei lui Fondane, despre care vorbește Monique Jutrin în Cuvântul înainte, se încearcă a fi probată, într-un prim timp, la nivelul relecturii reflecției sale filosofice. Mai întâi, Michael Finkenthal (de la Universitatea din Ierusalim), analizează traseul discipolului lui Lev Șestov, care începuse prin a-l urma pe filosoful rus “în lupta sa contra balaurului gândirii raționale, al determinismului științific”, opunându-i “gândirea participativă”: poziție dificil de acceptat într-un Paris dominat, la
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
dominat, la nivel academic, de un raționalism de mare și solidă tradiție (v. Benjamin Fondane între Lunea existențială și Duminica istoriei). Un studiu foarte dens și pătrunzător e consacrat, în același capitol, relațiilor dintre Fondane și Camus, de către Olivier Salazar-Ferrer (Universitatea din Glasgow), sub semnul interesului comun al celor doi scriitori pentru opera șestoviană, în timp ce Basarab Nicolescu (CNRS) întreprinde analiza lecturilor fondaniene din primele lucrări ale filosofului francez de origine română Stéphane Lupasco, punând în evidență intuițiile profunde ale lui Fondane
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
etică” - scrie ea -, “după părerea lui Fondane, îndrăzneala creatoare exclude în chip necesar orice cale de mijloc”, “puterea singularului învinge de departe cunoașterea generalului”. Alte lecturi ale filosofului și criticului care a fost Fondane sunt propuse de Till Kuhnle, de la Universitatea din Augsburg ( În inima scârbei, aventurile unei gândiri existențiale și avangardismul european), Arta Lucescu, de la Universitatea din New York (Benjamin Fondane și gândirea existențială). Despre raporturile lui Fondane cu prestigioasa revistă “Cahiers du Sud” scrie Claire Gruson, care nu uită să
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
mijloc”, “puterea singularului învinge de departe cunoașterea generalului”. Alte lecturi ale filosofului și criticului care a fost Fondane sunt propuse de Till Kuhnle, de la Universitatea din Augsburg ( În inima scârbei, aventurile unei gândiri existențiale și avangardismul european), Arta Lucescu, de la Universitatea din New York (Benjamin Fondane și gândirea existențială). Despre raporturile lui Fondane cu prestigioasa revistă “Cahiers du Sud” scrie Claire Gruson, care nu uită să menționeze publicarea corespondenței cu Jean Ballard, directorul acesteia, la Editura Fundației Culturale Române din București (în
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]