502 matches
-
ca un gladiator în arenă, înfrunta destinul. Sălile închiriate deveneau tot mai spațioase. Se renunțase cu totul la tradiția găurii de șobolan, la mirosul de sânge și băligar, la prenumele rembrandtiene. La subsol se aduceau acum mătăsuri grele, cu luciu unsuros, pocale de cristal pe mesele cufundate sub valuri de dantelă olandeză, mobilier cu intarsii florale și candelabre cu sute de prisme și țurțuri de cuarț. În locul berii ordinare se serveau acum băuturi fine în sticle de forme ciudate. Femei în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
altele, câteva ovaluri cu fard de pleoape, dispuse simetric, acum unele aproape consumate iar altele neatinse, un bețișor de plastic având la capăt o bucățică de burete murdărit cu vernil, un oval mare cu pudră roz, o periuță neagră și unsuroasă de rimel , un creion dermatograf ieftin, care nu făcea parte din trusă și din cauza căruia cutia nu se închidea cum trebuie și, cine știe de ce, câteva mici garnituri de cauciuc. Mai scoase două sticluțe tronconice de ojă de unghii, una
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
până la transparență de auriul autumnal de afară... Am ieșit din camera Ginei amețit, incapabil de vreun gând. În holul apartamentului era întuneric, bătrânii ei plecaseră de mult la culcare, iar televizorul din colț era înghițit de penumbră. Singura lucire metalică, unsuroasă, rembrandtiană, venea de la marginea unei mari tăvi de aramă de pe măsuță. Am ieșit în stradă și, cu toate ca era aproape douăsprezece noaptea, am mers pe jos până acasă, prin zăpada apocaliptică, cu greu împinsă în troiene de insectele metalice ale mașinilor
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
din ceață. Când a fost la un pas de mine, fumuri și pâcle aburii i se roteau încă în jurul trupului. Era o femeie brunetă, la vreo treizeci de ani, cu ochii puternic machiați, prelungiți cu o coadă de dermatograf negru unsuros. Purta o haină de blană cu glugă și cizme cenușii. Ne-am uitat unul la altul ca două ființe aparținând unor regnuri diferite. Niciodată nu mi s-a părut mai stranie împărțirea oamenilor în bărbați și femei. Era o femeie
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în obraji ca fetele de ipsos din vitrine, căci folosește un fond de ten neobișnuit, roz-bonbon, care contrastează cu trăsăturile mai curând severe ale feței ei. Și acum are ochii încondeiați cu prea mult negru și prelungiți cu o codiță unsuroasă. Gura ar fi frumoasă fără umbra de mustață, destul de vizibilă. Cu pomeții ieșiți în afară, cu părul scurt și curbat în dreptul urechilor, cu gâtul cam țeapăn, deloc lipsit de un fel de maiestate inutilă, seamănă cumva cu o figură bizantină
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
dezbrăcată din ulciorul căreia curgea un fir de apă. Statuie neagră, tristă, cu dâre verzi ca iarba. Mai cocliți ca șerpii frați / Din fântâni municipale. Mai mergeam câteva stații, trecând pe lângă fabrici cu coșuri uriașe de cărămidă, cu mari mașinării unsuroase în curți, pe lângă triaje de cale ferată cu vagoane melancolice, stacojii, ruginind în zăpadă, pe lângă gogoșerii unde se mai vindea încă braga. De-a lungul străzilor se înșirau, suciți, scorburoși, duzi bătrâni, la sfârșitul verii plini de dude albe, viermănoase
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lungă și dreaptă, cu garduri de lemn și fațade scunde de-o parte și de alta. Dacă treceam vara de-a lungul ei, o recunoșteam întotdeauna după mulțimea zmeelor de hârtie încîlcite în firele de telegraf dintre stâlpii de lemn unsuros. Multe zmee erau făcute din hârtie albastră de împachetat. Altele însă erau pictate cu acuarele sau colorate cu creioane, așa că apăreau ca niște pete fistichii, arlechinești, pe cerul alburiu. Privește la arlechini! Trebuia să străbatem toată strada ca să ajungem la
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Începea să se spele, apoi se trântea la loc pe capota încinsă. Doar seara se ducea după porumbei. După ce-l mai chinuiam puțin pe Chombe, după ce deschideam capacul motorului ca să vedem cuibul de viespi lipit acolo, printre țevile și elicea unsuroasă dinăuntru, ne suiam în cireșul amar care se înălța drept și neted în mijlocul straturilor de trandafiri. Din vârf puteam vedea toată partea aceea a orașului, în urmă, ulițele încîlcite, cu case ca de țară, cu cîte-o antenă pe acoperișuri, și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de muzică lăutărească. Aveau oricum un radio vechi, dar bun. În noaptea a treia am visat că merg mai departe prin pădure. Lăsasem bușteanul mult în urmă și înaintea mea cărarea șerpuia prietenoasă. Razele soarelui cădeau printre crengi pe corpurile unsuroase ale scolopendrelor. Veverițele săreau de pe-o ramură pe alta. Curând, cum alergam umplîndu-mi plămânii de aerul verde, am ajuns la un pârâu care-și susura apa meandrică, de sticlă cenușiu-albăstrie, între maluri de iarbă. Drumul meu se întrerupea pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
gloria țării, azi e sărbătoare..." După numai patru zile, arhitectul primi telefonul atât de așteptat. Se repezi în strada Nicolae Apostol, unde într-unul din atelierele murdare, pline de mașini pe butuci și platforme telescopice, îl aștepta băiatul în salopetă unsuroasă, îi arătă o mașinărie ciudată, un fel de placă de ebonită din care ieșeau, pe-o parte, șase goarne mici de alamă, iar pe cealaltă mai multe cabluri electrice. Pusă la curent, mașinăria emitea cu o repeziciune burlescă măsurile verdiene
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ea, aceasta se desprinse din balamalele putrede și căzu în iarbă ca o bucată strâmbă de cochilie. Apucă ferm mănunchiul de degete dinspre el și începu să le ciopârțească furios. Sânge și bucăți de degete se prelingeau pe corpul devenit unsuros al lui Emil Popescu, dar el părea să nu reacționeze în nici un fel. Degetele rămase din mănunchi continuau imperturbabil să fojgăie pe clape. Un miros greu, ca de odaie în care naște o femeie, se răspândi pe sub cetină. Când și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Nevrotica psihologie a consumatorilor îmbuibați de alimente și dependenți de tot felul de pungi, borcane și caserole e exploatată din plin. Isteria e marca unui spectacol care pompează la greu ambalaje și conținuturi. Ioana Păun propune un teatru murdar, mirositor, unsuros, lipicios, în spiritul esteticii terciului în care se transformă produsele rulate pe bandă și în spiritul gândirii lui Rodrigo García. În MADE IN CHINA suntem tăvăliți în muștar după care suntem trași de urechi ca să putem auzi greierii. Reziduurile devin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
fi publicat în culegerea Halucinații(1938) cu titlul Mica japoneză prezintă un tip feminin care se încadrează în tiparul său etnic. O mică japoneză stă într-un compartiment plin cu studenți nemți beți care fac curte unei „fraulein” grasă și unsuroasă. Eroul ce participă la o conversație internațională a studenților se simte solidar cu tânăra. Aceasta, cu o profundă umilință, încearcă să ocupe cât mai puțin spațiu: „părul negru, tras cuminte pe după urechi, fața i se prelungea fără nici o încrețitură revelatoare
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Maria-Radna, așa culori se arată ochilor mei în vremea aceea pe când tocmai ne pregăteam să urcăm în remorcă, mergem la dormitorul cel parfumat cu detete, e seară, se arată noaptea pe la niscaiva focuri din apropierea remizei cu combine șchioape, cu tractoare unsuroase, nostalgic împodobind ele seara târzie în care tocmai ne cheltuim studențește tinerețea cântând cântarea cu omul pădurii pe care nu l-au mâncat lupii. "Asta așa este", îi dau dreptate omului meu, "țăranii nu pot, nu sunt în stare să
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
a bivolilor. Degetele picioarelor atârnând fără scări erau îmbrăcate într-o coajă de tină. Noroiul în care intrase i se lipise în țurțuri de perii fluierelor. Sudoarea, îngroșată cu colb, îi brobona fruntea adăpostită sub o pălărie mică, ardelenească, foarte unsuroasă, și semănând cu tichia lui Mercur. Părea Hermes însuși, rătăcit prin nămoluri, cu caduceul rupt. - Tu ești, măi Lepădat! zise Pascalopol. Unde îi duceți? - D-apăi îi mânăm mai sus, la jgheaburi! - N-ați pierdut nici unul? - Ba nu, numai pe doi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sau o casă de raport, și era de o murdărie înspăimîntătoare. În mijlocul curții ședeau îngrămădite mormane de gunoaie. Câini și copii alergau printre ele. Câte un geamlâc cu ochiuri sparte înconjura fiecare G. Călinescu rând, susținut pe stâlpi putrezi și unsuroși. După oarecare dibuire, Felix urcă niște scări de lemn murdare și se trezi în geamlâcul de sus în care se juca, alergând cu mult zgomot, o droaie de copii jerpeliți. Podișca răsună grozav la pași, și coridorul mirosea pătrunzător a
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ha ? Te caută p-acasă moartea, și tu umbli brambura pân oraș, zice vatmanul. E-un puștan negricios, nici n-a-ntors măcar capul. I se vede ceafa acoperită de un păr negru și creț : un păr prea lung, ca de zlătar, unsuros și creț, i-ajunge până la umeri. Are pe el o cămașă bălțată și-o jantilică. — ...țiganu dracului, dar-ar boala-n tine de țigan ! îi strigă și ea. Prea târziu, ăla a trântit ușile și-a dat drumu la tramvai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de imbecil visător, așezat puțin strâmb pe gâtul înclinat spre umărul stâng. Posibil să fi fost student și să copieze acte doar pentru a se întreține, pentru că, din buzunarul lăbărțat și ros al hainei ce avea pe piept câteva pete unsuroase, a scos mai întâi ziare împăturite, astfel ca să li se vadă manșeta (Adevărul, Steagul etc.), apoi Thaïs al lui Anatole France. Deocamdată, a pus teancul pe banchetă și s-a mulțumit cu Thaïs ; citind, capul i se lăsase încă și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a scăpat ! Mai grav ca ăla de conducea ? E, piază rea, cine-o fi fost ! Bărbat ! Femeie ! Piază rea !... Epilog Gelu Ce strâmtă e curtea ! Atât de strâmtă încât, dacă întind brațele în lături, cu dreapta ating gardul dinspre Reli, unsuros de parcă ar fi dat cu motorină, cu stânga - zidul de pe care curge tencuiala coșcovită. Totuși, pe alunecuș lor le-a prins bine că e așa de strâmtă : se țineau de gard, se țineau de zid, și așa reușeau să ajungă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ale florilor de piatră. Flori mov roz, galbene - frunze înspicate. Florile colorate se întind ca o ciudată iederă pe treptele plesnite de la ușa Vicăi. Ce mândră e Vica de ele și de zmeura pe care a pus-o lângă gardul unsuros și maro ! Și de copacul din fundul curții - un plop uriaș care, la sfârșitul primăverii, cum e acum, umple cu puful lui curtea. — Du-te și sărută mâna lu Neguleasca... Vica mă-nghiontește la fel ca atunci când eram mic. Când
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lor, care trebuiau să se unească, s-au despărțit prin gardul de lemn foarte înalt, fiecare bârnă bine lipită de cealaltă, să nu rămână nicio crăpătură prin care să vezi ce se petrece dincolo. Și dat, în plus, cu motorină unsuroasă... — Mai dă-o dracu și p-asta ! Dă-o dracu de curvă ! șoptește Vica. E și asta o curvă și o prefăcută ! Trăiește cu văr-su, care toată viața lui nu s-a însurat. Merge-n garsoniera lui, că zice
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o grămadă de dosare murdare. Misiunea Marelui V era să descopere dosarul lui și să-l distrugă. Jack cercetă lista cu numere de Înmatriculare, urmărind numele asociate cu pozele de la Circulație. Seth David Krugliak, proprietarul vilei din Bel Air - gras, unsuros, avocat În industria cinematografică. Pierce Morehouse Patchett, patronul de la Fleur-de-Lis - nonșalanța Întruchipată. Charles Walker Champlain, bancher investitor - ras În cap, cioc. Lynn Margaret Bracken, douăzeci și nouă de ani - Veronica Lake. Nici un fel de cazier la nici unul dintre ei. — Salut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
suferea alături de el, pe de altă parte nu știa cum să facă să nu izbucnească În hohote, Juan Lucas refuză apa minerală. În sfîrșit, erau acum cu toții În fața porții de la intrare și el strîmba din nas fiindcă părul negru și unsuros al Sălbaticei era prea aproape. Lui Susan nu-i mai ardea de rîs și simți un gol În stomac, stînd Între Carlos și Daniel, țanțoși și mîndri că se pozau alături de ea. N-au mai spus: uite, uite păsărică, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
asta, Lastarria Întinse brațul la capătul căruia se iveau manșeta perfectă a cămășii de mătase naturală, butonul de aur cu Însemne heraldice la care n-avea nici un drept și, În sfîrșit, flacăra fitilului care arunca o lumină galbenă pe gușa unsuroasă și nebărbierită a lui Lalo Bello, care, pe lîngă asta, avea un umăr mai jos și spatele complet plat. Dar Lastarria era dispus să-l ierte pentru toate pe uriașul care se uita la el de sus și-i Întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dea cu un par În cap decît să simtă această lovitură piezișă și ușoară În care mîna Roșcovei Îi alunecase pe creștet și Îndată după aceea măicuța strîmbă din nas descoperind grăsime pe mînă, grăsime de la Cano, din părul lui unsuros și cu toții văzură apoi cum o grămadă de fire de mătreață căzuseră pe pupitru. Cano vru s-o acopere cu mîinile și-și dădu seama că avea manșetele murdare și roase, din fericire Roșcova se Îndepărta, plecase de lîngă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]