325 matches
-
și inovațiile recente, ironice și ludice, urmează aceeași schemă de formare; deși atitudinea asociată lor nu este respectul, tot pluralul persoanei a II-a domină: Întunecimea voastră, mulțumesc de sfaturi! (Internet, 2007), Oho, minunăția voastră... să facem mătănii... (Internet, 2008), Urâciunea voastră, cred că vrea să vă omoare! (Internet, 2007), Ăla e, spurcăciunea voastră. (Internet, 2007). 2. INTERPRETAREA STATUTULUI: LOCUȚIUNE SAU ÎMBINARE LIBERĂ? Toate sintagmele enumerate până acum le-am numit locuțiuni în conformitate cu decizia GALR25, care tratează astfel toate aceste grupări
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
pe care o discutăm (compară cu supra, 2.1.4). Și nu doar trupul cunoscu acea schimbare la față:√ ci și credințele și mitologia, percepțiile și conștiința, limbajul și valorile căzură deodată ca un sistem energetic, se dovediră deșertăciune și urâciune în ochii Domnului (M. Cărtărescu, Orbitor) El nu doar cunoștea oamenii, √ ci și îi stăpânea: iar înstăpânirile sale erau întotdeauna strivitoare (H-R.Patapievici, Zbor în bătaia săgeții) Cântarea lor nu este însă doar expresia bucuriei, comentariul grațios al reușitei divine
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
dând societății și realității în care ne aflăm fireasca și necesara prelungire cu încă o generație. Școala ar trebui să fie, prin oamenii săi de caracter, însuși laboratorul tranziției unei societăți spre bunăstare și libertate, ceea ce ne-ar scuti de urâciunea tensionată a pustiirii în propria-ți țară, în propria-ți piele, fiind nevoit într-un fel, de sistemul social-politic atât de corupt să fugi din țara ta, din tine însuți. Cu talent și subtil tact în registrul normalității, profesorul și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
și a-i sorti de bine; iar dacă s-a născut într-un ceas rău, încep a cânta un vers duios și trist și sorțesc numai de rău. Apoi încep a-l da pe rând: minte și noroc, frumusețe sau urâciune, bogăție sau sărăcie, într-un cuvânt, îi hotărăsc viața ce are s-o ducă zi cu zi. Românul are multă credință în "ceasul bun" și în "ceasul rău": "Din bătrâni se spune / Cum că ceasuri bune / Și că rele sunt: Vai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Iată ce poate face omul cu puterile lui proprii.” La începutul anului 1940, patriarhul Nicodim Munteanu, conștient de gravitatea momentului și de previzibilele implicații pentru România, elabora o distincție între „războiul de cotropire” și „războiul de apărare”: dacă primul este „urâciune înaintea lui Dumnezeu și oroare înaintea oamenilor”, „războiul de apărare nu este numai îngăduit, ci chiar poruncit de legea dumnezeiască”. Distincția operată de patriarh constituie o dovadă pentru permanenta ajustare a mesajului Bisericii la contextul temporal. Vremurile dominate de pace
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
frontul de est transpare din binecuvântarea Bisericii ortodoxe, acordată de patriarhul Nicodim, pentru anul 1944. În noul context, patriarhul reia distincția operată, înainte de 22 iunie 1941, între „războiul de cotropire” și „războiul de apărare”: dacă primul tip de război este „urâciune înaintea lui Dumnezeu”, al doilea tip este „nu numai îngăduit, ci chiar poruncit de Dumnezeu”. Această distincție era realizată, în termeni identici, în pastorala patriarhală elaborată la scurtă vreme după declanșarea celui de-al doilea război mondial. Justificarea „războiului de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
substantive [+Animat] care prezintă neconcordanțe între formă și sens: (i) substantive cu genul formal feminin și referent masculin: beizadea, căpetenie, ordonanță, santinelă; (ii) substantive cu genul formal feminin și referent fie masculin, fie feminin, uman: călăuză, gazdă, rubedenie, rudă, slugă, urâciune, persoană, personalitate, vedetă, sau non-uman: șopârlă, balenă etc. (iii) substantive cu genul formal masculin, referent fie masculin, fie feminin, uman: decan, lector, ministru 28 sau non-uman: elefant, crocodil etc. Aici intră și substantivele masculine care au un echivalent feminin în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ÎN TEXT Cosmetizarea călătoriei de pe traseu. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT ieși, mărturia stînjenește martorul, rămîn disparate femeile, pantalonii, fusta ar fi verde dacă n-ar bate becul de neon, eram cinci, nu șase, prezent cu momentul negației, mereu revine, al urîciunii, așa de iute se face tremurul de linii pe calea ferată, iar privirile așa de relative, autocontrolul trei controlori, femeia că am văzut biletul la domnul! care, că nu l-ai văzut! tu aștepți corect în dreptul meu, ai reținut privirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
devin bătrânii admirabili cu care este o plăcere să te întâlnești. Prostul, când îmbătrânește, devine urât. De aceea, bătrânețea ca și oglinda, reflectă ce a fost omul pe dinăuntru toată viața... chiar și atunci când masca tinereții putea să ascundă toată urâciunea din spatele ei. Cine a fost odată cu adevărat tânăr, acela nu poate deveni adevărat bătrân. După cum omul cu minte, nu poate deveni cu adevărat prost! Omul are toate anotimpurile ca și natura, și, ca un material nobil, nu îmbătrânește! El mai
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
unui asemine plan, Dacia nu poate decît să fie bine primită de publicul cetitor. Cît pentru ceea ce se atinge de datoriile redacției, noi ne vom sili ca moralul să fie pururea pentru noi o tablă de legi, și scandalul o urîciune izgonită. Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrăjmași ai arbitrariului, nu vom fi arbitrari în judecățile noastre literare. Iubitori ai păcei, nu vom primi nici în foaia noastră discuții ce ar pute să se schimbe
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și viind eu fire-aș luat al mieu cu dobândă (NT.1648: 33v)31 b. se păcatu fi-va faptu(CB.1559-60: 294) c. mare lucru fi-vrea știutuc'au isprăvitu (CC2.1581: 310; Stan 2013) d. de n'ați avea urâciune, fi-vreați știindusă știți că și voi aceștii lumi deșartă vă priceștuiți și realeloru ei (CC2.1581: 470; Stan 2013) e. obida rrea, o, iudei, după cuvântu amu fire-aș ascultându voi (CV.1563-83: 1r;Stan 2013) În structura modală [putea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a științei divine practicată de patriarhii preistoriei. Fericit omul care a găsit înțelepciunea, și muritorul care a cunoscut chibzuința: /mai bine este s-o cumperi pe aceasta decât comori de aur și argint./ E mai de preț decât nestematele, nici o urâciune nu-i vaține piept; li se desciperă cu drag tuturor celor care se apropie de ea, dar niciun lucru de preț nu e pe măsura ei640. Așa încât nu trebuie să insistăm asupra faptului că învățații Atlantidei cunoșteau piatra filosofală și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fel de loterie, însă numărul gâcitor este rar. CREDITOR: (Se întrebuințează mai mult în plural.) Un soi de oameni foarte cinstiți, carii niciodată nu au dreptate și învață politicia. LUCRUL: Izvorul tuturor plăcerilor voastre și cea mai bună doftorie împotriva urâciunei. NATURA: Mare templu despre care numai partea din afară ne este cunoscută. Acii mai ageri dintre noi au străbătut numai pănă în porticul (pridvorul) său. Ce sumeție ar fi de a judeca despre cele ce se păstrează înlăuntrul său. N
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
divinizîndu-i), toți se angrenează dacă au posibilitatea în iubiri de scurtă sau mai lungă durată, pentru trecerea timpului într-un mod care să nu le atrofieze simțurile și să nu-i brutalizeze și mai mult. Căci apropierea sexului opus estompează urîciunea chipurilor mohorîte, livide, nerase sau pămîntii ale lor și ale celorlalți colegi de celulă. Și, mai presus, îi ține la distanță de practicile homosexuale, canalizîndu-le obiceiurile spre masturbare. Activitatea sexuală cea mai des practicată, masturbarea creează anumite ritualuri și interdicții
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
norocul. Dar nu-i frumos să-ți completezi bucuria aceasta zîmbind pe sub mustață de nenorocirile celor de peste hotar; și e orbire proastă să uiți că orice om și, încă mai mult, orice societate poartă cu sine germenii acelorași mizerii și urîciuni proprii speciei întregi". Un studiu de caz (Simț de clasă) este parvenitismul, rămas, după cum se constată, cu aceleași valențe și astăzi. Starea psihică a parvenitului este dezorientarea și clătinarea. Este, cum spune românul, speriat. Ca adept al doctrinei junimiste de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tensionată" și "cuprinzătoare". Am putea spune că distincția dintre ele este aceea dintre o frumusețe realizată din materiale ușor accesibile (eufonie, imagini vizuale plăcute, "subiect poetic 1) și o frumusețe extrasă din materiale care, ca materiale, sunt recalcitrante : l durerea, urâciunea, elementul didactic, elementul practic. Această distincție fusese conturată de secolul al XVIII-lea care a tras o linie de demarcație între "frumos" și "sublim" ("frumusețea dificilă"). "Sublimul" și "caracteristicul" estetizează ceea ce pare "inestetic". Tragedia domină durerea și îi dă formă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
calea Sa. El este dat ca cel cu care Începe individualismul; până la el individul nu conta. Poporul era cel cu care lucra Domnul direct: ,,De vrei să te Întorci, Israele, zice Domnul, Întoarce-te la Mine și, de vei depărta urâciunile de la fața Mea, nu vei mai rătăci” (Ier. 4,1); ,, Îndreptați-vă căile și faptele voastre și vă voi lăsa să trăiți În locul acesta!” (Ier. 7,3). Orice om trebuie să facă alegerea Între Dumnezeu sau sine Însuși. Fiecare a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
cât și în viața veșnică. Da, Doamne, Te rog, ai milă de mine, cruță-mă în necazul meu și în deznădejdea mea, și nu-mi ascunde calea mântuirii. Multe și mari sunt cererile mele, Doamne, și totuși eu nu uit urâciunea păcatului meu. Ai milă de mine. Nu mă lepăda de la fața Ta din pricina îndrăznelii mele, ci mai vârtos sporește întru mine această îndrăzneală și dăruiește-mi mie, celui mai rău dintre oameni, să Te iubesc după cum ai poruncit: cu toată
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
magma iraționalității și conștient îl izolează pentru o vreme pe cel din urmă. Ori arta poate trezi vulcanul. Sulfurile se pot urca la suprafață prin sforile artei, ale literaturii în speță. Trezirea este dureroasă, uneori chinuitoare. Luciditatea, conștiența că adăpostești urâciuni este suferință atroce. În plan individual, acțiunea literaturii este să desfunde canalele ființei noastre, să dreneze scursurile. Niciunul dintre noi nu este încântat să-și descopere pulsiunile, infecțiile. Dar a fi conștient de ele este un suprem act de eliberare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dovedit neîncrezători la vestea Învierii; nici unul nu s-a eliberat de prejudecata ebraică a unui Mesia plin de slavă omenească, fiecare căutând să profite de măreția Lui; se pare că nu erau nici măcar conștienți de nulitatea culturii lor, nici de urâciunea caracterului lor atât de speriat de persecuția iudeilor. Și acestui grup mărunt de Unsprezece analfabeți, li s-a poruncit să meargă să învețe întreaga lume. Unsprezece ignoranți pe de o parte, iar pe de alta, în fața lor, popoarele pământului. Nimicul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
geam), spre nucleul existenței tradiționale (focul din sobă), până în spațiul intim feminin, unde poate avea loc zămislirea. Actul care provoacă fecundarea magică, măturatul, are o puternică încărcătură apotropaică vizibilă în textul descântecelor: „Aceea care mătură, să-mi măture,/ Datul, faptul, urâciunea,/ Din fața mea,/ De pe vorbirea mea,/ De pe statul meu,/ De pe hainele mele” (Huși - Vaslui), ori în practica funebră a curățării încăperii de unde pleacă mortul spre cimitir. Cei nouă ani (petrecuți în pântecele susținut de cercurile cu rol punitiv în alte basme
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pedeapsa bătrâneților rușinoase spălând cârpele murdare la un „birt economic“ de pe șoseaua Basarab, unde a descoperit-o fratele meu Pompiliu, căruia i-a cerut câțiva gologani de-o țuică... Cum scria Tacit la moartea Messalinei: „Nimeni nu o plângea, căci urâciunea păca telor ei Îneca orice compătimire.“ În acea epocă de huzur „decadent“ sau fin de sișcle, situată În limitele unui cerc larg cu marginile dincolo și dincoace de 1900 și cu climatul său propriu de nepăsare pentru ziua de mâine
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Toma-Cozma, din diverse puncte înalte ale cetății, același tablou apare în variante superbe. Din Tătărași, spre centru, peste grădini, zăplazuri și case de aspect rustic, orașul ia o înfățișare superbă și de un colorit încântător, căci nimic din mizeriile, din urâciunile, din rănile sale nu se mai vede printre zidurile, clădirile, turnurile, cupolele, care-i fixează fizionomia proprie, frumusețea sa. Cunosc un loc pe creasta aceasta, de unde, în cerul de seară, deasupra imensului amfiteatru, siluetele de clădiri, de turnuri și biserici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de oră mai târziu, pe dealul Cetățuei, din balconul fostului palat domnesc, oaspeții noștri și toți cei cari-i însoțiseră acolo admirau, în aerul limpede al dimineții, incomparabila panoramă a Iașului. Nu se mai gândea nimeni la drumul făcut, la urâciunile pe care le-ntâlnise... Nimeni, în afară de mine, care făceam eforturi supraumane pentru a disimula indispoziția de care mă simțeam cuprins și aerul de om vinovat pe care-mi dădeam bine seama că-l port în figură și în privire. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
an sau din timp în timp; la aceasta sunt de folos trei lucruri: primul este să privesc locul unde am trăit; al doilea, discuțiile purtate cu alții; al treilea, slujba avută. 57. Al doilea punct. Să-mi cântăresc păcatele, privind urâciunea și răutatea pe care orice păcat de moarte 3 săvârșit le are în sine, chiar și dacă nu ar fi fost oprit șde Dumnezeuț. 58. Al treilea punct. Să privesc cine sunt eu, micșorându-mă, prin exemple: mai întâi, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]