1,675 matches
-
Sorin Lavric Cînd ți se apleacă de urîtul lumii și simți nevoia unei spălări lăuntrice, ai la îndemînă două posibilități: ori fugi în natură, ori deschizi o carte. Ambele te duc spre aceeași lepădare de semeni. Dar dacă natura te primenește supunîndu-te unei cure de tip necuvîntător, o
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
o panteră..." (Imagini pentru o iubire fericită, VI). Luciditate? Neîncredere în promisiunile lumii? Fapt e că, trecuți prin toate atrocitățile, învățați să le admitem ca pe faptul divers, ne electrocutează, totuși, delicat, și cu atît mai pătrunzător, această meserie a urîtului sugerat, iată coșmarul... Înțepături, presimțiri care colorează viața, ca în această frumoasă închinare iluziei, tot atît de fără corp și cînd e sprijinită de te miri ce hocus-pocus al instrumentelor: "O lupă înălțată de un bard/ și ale cărei mici
Pînza Penelopei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7608_a_8933]
-
ei", constată cum femeia întinsă pe divan se zvîrcolește nerușinat, aude scrâșnetul dinților, ca un semnal din străfunduri. Raportat la rigida viziune asupra subordonării totale a gesturilor, spectacolul acesta de orgie a simțurilor, nesupravegheat, haotic, inutil, i se pare dizgrațios. Urîtul e echivalent pentru ea cu risipa, cu ineficacitatea. Înainte de a pătrunde în camera lui Catargiu, amantul ei, E. B. trece prin iatacul fiului acestuia și somnul lui Că-tălin îi oprește pașii, o fascinează, îi prevestește chiar abandonul iminent. Adormit, Cătălin
O metaforă-cheie by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/7522_a_8847]
-
Ursul de Argint în 2009, a decedat la Paris, din cauza unei boli pulmonare, la vârsta de 74 de ani. 28 aprilie: Scenaristul Furio Scarpelli, considerat unul dintre maeștrii filmelor de comedie italiene, autorul scenariului peliculei "Cel bun, cel rău, cel urât/ The Good, the Bad and the Ugly", a murit la vârsta de 90 de ani. 1 mai: Actrița Helen Wagner, care deține recordul Guinness pentru cel mai longeviv rol din televiziune - personajul Nancy Hughes din serialul "As the World Turns
Vezi ce mari personalităţi a pierdut omenirea în 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70871_a_72196]
-
degrabă de repertoriul extazului thanatic. "O armonie rece, a morții, / mă face să ascult/ ninsoarea ce cade pe gânduri,/ obsedant sângerându-le.// Stau în casa rece./ Cu pleoapele reci încerc/ să-mi încălzesc așternutul". Poetul ce definește memorabil tran-tran-ul cotidianului ("Urâtul se târăște prea sigur/ pe aceste șenile imposibile/ ale zilelor") nu are altă soluție decât cea de a evada în... singurătatea care a devenit un fel de a doua natură: "De mult/ nu mă mai/ incomodează singurătatea.// Păgân uneori, o
Înger strâmtorat by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7127_a_8452]
-
colo, neînsurat și cu biroul într-o cămăruță, la hotelul Traian. Dar cînd îi auzea mașina clacsonînd noaptea în fața casei, oricît de tîrziu, sărea să-l întîmpine, îi punea să mănînce în sufragerie și dacă lipsea Fănică, îi ținea de urît și-l întreba ce-a făcut pe unde-a fost. Se bucura că-i aducea bomboane și ascultînd ce-i povestea el de prin țară o lua părerea de rău că nu se duce și ea să vadă lumea. Fănică
Apartamentul în București by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7328_a_8653]
-
și critic de artă, Dan Grigorescu a avut privilegiul de a cunoaște alt segment al vieții artistice, pictori și sculptori, critici de artă, ca Oscar Han, Alexandru Ciucurencu, acesta din urmă apărându-se "cu un fel de disperare de invazia urâtului", Ion Jalea, care se purta "cu distincția unui nobil de la curtea europeană", Corneliu Baba, Dumitru Gheață, H. H. Catargi, Ion Irimescu, pe care culturnicii epocii îi acuzau de formalism, Lucian Grigorescu, care nu se dezbăra de maniera impresionistă de a
Întâmplări cu adevărat importante by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7625_a_8950]
-
foști colegi de școală care participă împreună la un concurs pentru ocuparea unui post de perfect caligraf. Dintre ei, Niță Ghițescu posedă un talent excepțional în materie, în vreme ce Ghiță Nițescu are mîna dreaptă beteagă și scrie cît se poate de urît. întîlnindu-l din întîmplare în ajunul concursului, Niță află de la Ghiță că acesta din urmă se bucură de protecția ministrului, iar peste cîteva clipe primește din partea unei cunoștințe vestea că i-a găsit undeva un post mult mai bine plătit, așa
Caragiale „obscur“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7153_a_8478]
-
chiar dacă are ca efect o carte nemărturisitoare, și implicit nespectaculoasă, își are temeiul ei. Căci dacă medicul s-ar fi judecat pe sine cu ochi clinic, adîncirea în niște scheme și interpretări standard i-ar fi sporit pînă la sațietate urîtul. Și atunci singura soluție era evadarea în cultură, lucru pe care psihiatrul îl face din plin în paginile jurnalului. Decît o maltratare a sufletului prin mărunțire autoanalitică mai bine contemplarea culturii sub specia diversității ei.
Ochiul clinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6241_a_7566]
-
orașe americane urâte, dar acesta ar trebui să câștige titlul de cel mai urât dintre toate, cu o mare parte a populației săracă și fără adăpost (aproape o familie din cinci trăiește sub pragul sărăciei). 8. Detroit, SUA - Aici este urâtul în adevărat sens al cuvântului: Detroit este urât. Nu doar estetic, ci și din punctul de vedere al calității vieții, ceea ce explică și de ce a pierdut un sfert din populație într-un deceniu. O contribuție importantă la acest fenomen o
Chișinău, într-un top al orașelor lumii. Vezi care by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62841_a_64166]
-
cu mai mult suflet, aici în Germania, decât această Sexagenară care, iată, iese treptat din nori ca o lună plină. Universul își plătește prompt datoriile, cu dobândă. Cât despre Berlin, o, da, Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte. u.c.: Cum arată următoarea lună pentru Nora luga? N.I.: Deschid agenda. 20 aprilie: Dana Ranga și Peter - interviu, 22 aprilie, vin Cristi și Oana la Berlin; 23 aprilie Salon literar la DAAD, foto. 26 aprilie: dus la
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
o mie de locuri, la o sută și ceva, a fost arhiplin. Spectacole care se joacă de ceva vreme. Să vorbească statistica relației cu doi termeni, arta spectacolului-spectator, despre nevoile din noi? Despre îndepărtarea de capcanele zilnice ale derizoriului, ale urîtului înfățișat în o mie de chipuri, ale junglei în care luptăm doar pentru supraviețuire? Este adevărat că în alte capitale europene sînt zeci și zeci de tentații culturale pe zi, multe valoroase, numărînd mii și mii de spectatori pe seară
Un puzzle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4902_a_6227]
-
ai făcut? - Am plecat. - Vrei să inventezi o versiune în care ai rămas? - Pentru nimic în lume. - Te-a deranjat? - Da. - Pentru că ți-ai văzut sora făcînd sex în grup. - Nu doar de-aia. - Dar de ce? - Totul părea atît de... urît. Joe fusese măgar cu mine și iat-o și pe soră-mea deservindu-i pe idioții ăia doi... - Nu crezi că ei o deserveau? - Am vorbit cu ea după aia. - Și? - A zis că fusese ideea ei. - Ai crezut-o
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
spun ca să mă audă că spectacolele mari de teatru au fost și sînt diplomați și ambasadori desăvîrșiți pentru cultura și pentru imaginea României? Că aceste spectacole și artiștii lor dau direcția, sigur, și ne ajută să privim dincolo de mocirla și urîtul din noi și din jur. Oricît ar părea de imposibil.
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]
-
falie subtilă în poezia scriitorului irlandez, aceea a introspecției, a transformării sinelui în obiect de investigație lirica, iar, în District and Circle/ }ara și ținut (2006), exegetul atent poate localiza un interesant neoromantism, articulat pe o imagistică a violenței și urîtului. „Deschiderea” poeziei lui Heaney trebuie, neîndoios, legată și de experiență anglofona mai amplă a scriitorului. După studii la Belfast, merge la Londra, unde începe să scrie sub influența prietenului Ted Hughes - soțul Sylviei Plath. Mai tîrziu, preda, timp îndelungat, la
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
suflete. Care reduce trupul, mintea, inima la scheme. La ceea ce am putea numi puținătate. Sau, cu un termen splendid al lui Kundera, ușurătate. Lejeritatea ființei, iluzia că ai voie orice, că totul îți este permis, că mocirla nu există, că urîtul din mine, din tine în cazul meu, al tău, nu se pune. Oglinzile surprind și imaginile care nu ne fac plăcere. Ele văd adevărul de care fugim, fugim, fugim, ipostazele care ne scad și în proprii ochii, care nu dau
Un dramaturg by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6580_a_7905]
-
de la maturitate la junețea obrazului ciuruit de acnee și a crudelor fantasme eroticești mîzgălite cu ciudă pe pereți. E o aliniere deliberată, o tactică a coordonării cu noutatea literară sau încă o față a revoltei împotriva sinelui, ajunsă la explozia "urîtului frumos" din impulsul de a șterge urmele servituții angelice? Probabil avem a face cu o coincidență. În orice caz nu putem ocoli menționarea a două scăderi pe care le înregistrează în timp poezia lui Emil Brumaru. Mai întîi un progresiv
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
aduce aminte / cum aș citi în zațul cafelei noi înfrîngeri / noi capitulări înaintea altor neîncepute lupte" («osătreacășiasta»). Neispitită de transcendent, autoarea stăruie pe acest „maidan" plin de scursorile existenței, ca un rezervor cu rebarbativ aspect al energiilor materiei. Convenționala mizerie, „urîtul" conțin potențialitatea unor noi „flori ale răului", îndreptățite la ratificarea lirică: „am dat pe gît toată otrava / mai frumos au înflorit spaima și greața" (ibidem). Defel intimidată de agresiunea lucrurilor uzate, rejectate de optica obștească, poeta le îmbrățișează în numele unei
Nostalgia concretului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6376_a_7701]
-
Mircea Mihăieș Trăim - mai mult ca oricând - în epoca urâtului, a exhibi-ționismelor mizerabile, a kitsch-ului îmbrățișat cu entuziasm de o generație nu doar incultă, ci și de-o deprimantă goliciune sufletească. Oamenii nu mai cred în nimic, viteza derulării evenimentelor ne face superficiali, nu mai avem timp să aprofundăm
Triumful neroziei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6385_a_7710]
-
cedarea în fața Guvernatorului căruia îi scrie discursurile. În Îmblânzitorul de lupi Iosif dispare din colonia exilaților. Nu vreau să evoc faptul că de la filosofia greacă și până la cea germană, Frumosul reprezenta Binele. Dar și Răul poate ilustra Binele și, uneori, Urâtul poate fi considerat Frumos, cum este cazul în pictură. Și atunci, de unde această impresie că romanele mele sunt moralizatoare, precum filmele americane cu happy-end în care hoții sunt prinși de vardiști? Poate această impresie rezultă dintr-o lectură rapidă a
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
uneori în tăceri sfâșietoare. E, desigur, și destulă pastișă aici, dar și, totodată, o savantă repunere în funcțiune, pas cu pas, a unei cunoscute strategii perdante. Simplitatea frazelor se obține prin tăieturi repetate. Sau, mai adecvat, prin vivisecții: „Mă sufocă urâtul. Mă întorc. Secret din miezul făpturii mele un abur amar. Am ochii umezi, măcar de și-ar da drumul! Formez numărul: - Alo, Zelda!... - Alo, spune! - Mi-e urât. - Știu, și mie. - Ai grijă de tine. - Ai și tu grijă. Tactul
Copil la patruzeci de ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6107_a_7432]
-
care se deschide spectacolul și care se mai repetă încă de două ori, adăugînd cîte un vers nou, o idee nouă, pînă la forma finală cunoscută manifestă un soi de teatralitate acută, care însoțește drama, tragedia. Expresionismul german și estetica urîtului definesc această punere în scenă. De aici și unele excese, o anumită lipsă de măsură care, uneori, contravin rigorii construcției. Teatru-n teatru, film în film, se înregistrează tot, se proiectează și unele scene au o soluție emoționantă prin recompunerea
Forța cuvîntului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6330_a_7655]
-
și a dori să faci bine ce faci înseamnă normalitate. 17. Vacanța mare nu a făcut comedie, ci a produs, indirect, o mare nenorocire în sufletul românului: a adus în artisticul românesc vulgaritatea cea mai puternică și a deschis poarta urâtului. 18. Nu știu dacă învățământul nostru, sistemul nostru de instruire, este prost sau nu, dar știu că în școală se învață multe lucruri de care nu ai nevoie. 19. Am refuzat mereu rolurile vulgare, cele care să-mi facă rău
Lucruri pe care Marin Moraru le-a învățat până la vârsta de 77 de ani () [Corola-journal/Journalistic/47086_a_48411]
-
Încercat pe câțiva dintre contemporani, mai cunoscuți sau mai obscuri, în Cartea cu poeți. Verdictele, mai ales dacă le potrivim cu timpul când au fost date, sunt proaspete: „Estetica d-lui Arghezi aceasta este: să găsească unghiul vizual sub care urâtul se înconjoară de aureolele frumuseții.”(p.15) Ori: „Cred că Bacovia a fost singurul poet român care n-a influențat vocabularul. Nu există, pe cât știu, nici un cuvânt care să poarte grijă ființei lui, așa cum sunt cuvinte eminesciene, argheziene, care fascinează
Momentul și schițele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5002_a_6327]
-
ca și celelalte filme ale seriei semnate de Nolan, revendică același interes al regizorului pentru problematizările etice, pentru reflecția asupra duplicitarismului inerent al măștilor, pentru reconversiile spectaculoase, pentru sondarea unui trecut nebulos al personajelor sale. Bunul și răul, frumosul și urâtul își relevă rădăcinile comune, un eveniment tragic îl schimbă pe cel devotat într-un monstru, într-un revoltat furios, implacabil. Schematismul acestei problematizări subliniază și caracterul pedagogic destul de apăsat al filmului, întotdeauna stricăcios, dar întotdeauna primit cu aplauze de către publicul
Gothamdämmerung by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4424_a_5749]