8,137 matches
-
o ascultăm cu sufletul, de colindele noastre strămoșești și de tot ce ne-a fost și ne este drag de aceste sărbători. De Anul Nou să ne sărutăm sub vâsc, să ascultăm plugușorul, sorcova, să bem paharul de șampanie spumoasă urându-ne să trăim mulți ani. Chiar dacă în vremurile noastre, sărbătoarea Crăciunului nu mai este ca altădată, căci s-a diminuat mirajul, beatitudinea și sfințenia de odinioară, iar în anul acestea flutură amenințări teroriste, această Sfântă Sărbătoare ne amintește de faptul
RUGĂ PENTRU CRĂCIUNUL ANULUI 2015 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380797_a_382126]
-
mai sunt aceeași, mâncarea nu mai este aceeași. Nu mai este aceeași nici farfuria și nici covorul pe care stăteam. Acum sunt cioburi pe jos. Eu sunt flămândă, aproape să leșin și am În mine culoarea urii. Da, Dumnezeul meu, urăsc!!!!! IMAGINEA A TREIA Leșin și visez o scară pe care trebuie să urc. Simt că dacă o pot urca, ajung la prima imagine și voi putea schimba această trăire a dezastrului și a foamei. O scară pe care eu o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
un "Tatăl nostru"... Mersi! Așadar, domnii miei, credeți că vreodată, cineva, ne va înțelege calvarul? Sau altcineva, că ne va pricepe insomniile? Urmașii? -Poate generația a treia din serialul tv "Star Trek", zise careva. -Poate. În orice caz, noi începuserăm să urâm din tot sufletul televizorul, prezentatorii de știri, realizatorii de talk-show-uri și, în ultimă instanță, pe boreasa lui Brad Pitt, care nu mai năștea odată! Îl înțelegeam până și pe Pitt care saliva cu gândul la apetisanta placen... Pardon ? Mă scuzați
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
Mi-a mai mulțumit pentru urările mele de ziua să de naștere și am vorbit mai multe. Recenzia excelentă făcută de Prof. univ. dr. Marian Barbu la cunoscută sa carte Memorii, publicată în D.L. l-a bucurat și ne-a urât să continuăm cu succes revista. Așa vom face și promit că voi reveni și cu alte informații despre IPS Bartolomeu. A fost ultima dată când i-am auzit vocea caldă, cu vibrații inconfundabile, iar scrisoarea pe care mi-a trimis
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
povestesc de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu numai profesor la acelasi liceu, dar și că îi voi fi elev. Cum îi mărturisisem că urăsc matematică, la aflarea veștii am fost consternat. Mi-a propus însă un aranjament avantajos conform căruia el nu apărea că mă protejează, iar eu nu trebuia să învăț ceea îmi displace. Cum în ante-penultima clasa de liceu începeam trigonometria, îmi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Fântână albastră va seca pe data, o sinarhie tainica va spune că niciun om nu va ajunge-n sine pe drepte căi, de pietre și metale. Kratofanii sublime! Și voi pleca! Și-i voi iubi pe cei ce m-au urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că în vreme ce despre Ceaușescu începeau să fie exprimate regrete, ca după un mare om de stat, Dumitru Popescu n-a izbutit să intre în galeria marilor nedreptățiți de Revoluție. Dumitru Popescu nu a făcut carieră politică după 1989. A fost urît și de cei care au venit la putere, dar și de cei care l-ar fi putut coopta în partidele pe care le-au înființat cu nostalgia ceaușismului sau din dorința de a relansa o stîngă apropiată de comunism. Cine
Textierul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10608_a_11933]
-
la Paris. Aveați ideea de a încerca să rămâneți acolo sau de la bun început v-ați spus că vă veți întoarce? - Prima dată când am fost la Paris, imediat după plecarea din București, orașul nu mi-a plăcut deloc. Am urât Parisul. L-am urât pentru că mă simțeam atât de rău, plângeam toată ziua pentru că trebuise să plec din România, nimic nu mă interesa. Am păstrat o idee foarte distorsionată despre capitala Franței. Dar, după ce mi-am terminat studiile, am fost
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
de a încerca să rămâneți acolo sau de la bun început v-ați spus că vă veți întoarce? - Prima dată când am fost la Paris, imediat după plecarea din București, orașul nu mi-a plăcut deloc. Am urât Parisul. L-am urât pentru că mă simțeam atât de rău, plângeam toată ziua pentru că trebuise să plec din România, nimic nu mă interesa. Am păstrat o idee foarte distorsionată despre capitala Franței. Dar, după ce mi-am terminat studiile, am fost trimisă la Paris și
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
Mi-a mai mulțumit pentru urările mele de ziua să de naștere și am vorbit mai multe. Recenzia excelentă făcută de Prof. univ. dr. Marian Barbu la cunoscută sa carte Memorii, publicată în D.L. l-a bucurat și ne-a urât să continuăm cu succes revista. Așa vom face și promit că voi reveni și cu alte informații despre IPS Bartolomeu. A fost ultima dată când i-am auzit vocea caldă, cu vibrații inconfundabile, iar scrisoarea pe care mi-a trimis
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
povestesc de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu numai profesor la acelasi liceu, dar și că îi voi fi elev. Cum îi mărturisisem că urăsc matematică, la aflarea veștii am fost consternat. Mi-a propus însă un aranjament avantajos conform căruia el nu apărea că mă protejează, iar eu nu trebuia să învăț ceea îmi displace. Cum în ante-penultima clasa de liceu începeam trigonometria, îmi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Fântână albastră va seca pe data, o sinarhie tainica va spune că niciun om nu va ajunge-n sine pe drepte căi, de pietre și metale. Kratofanii sublime! Și voi pleca! Și-i voi iubi pe cei ce m-au urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lega propriul prieten (scil. trup) și-1 voi judeca, nu știu; căci înainte chiar de a-l lega el îmi și scapă, înainte de a-l judeca mă împac cu dânsul și, înainte de a-l pedepsi, mă înduplecă. Cum voi putea urî pe acela pe care din fire m-am obișnuit a-l iubi? Cum mă voi putea elibera de către cel de care sunt legat pe vecie? Cum voi putea ucide pe cel care trebuie să învie împreună cu mine? Cum voi putea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
soțul meu, o firea mea, căci nu am trebuință a mai învăța de la altul cele despre tine: cum voi putea rămâne invulnerabil înaintea ta, cum voi putea scăpa de primejdia cea firească, deoarece am făgăduit deja lui Hristos să te urăsc? Cum te voi putea birui pe tine, tiranul meu, când mă asuprești în felul în care am arătat deja? Și răspunzând (trupul) sufletului său, zise: Nu-ți voi spune ceva care tu nu știi, ci doar aceea ce cunoaștem împreună
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
E o paralelă de la care mi-e greu să mă abțin, o veți vedea probabil în toate cronicile - cea cu vreo peliculă de Sam Peckinpah. Dar majoritatea au făcut-o cu Wild Bunch, western în toată regula. Or, cum eu urăsc să fac paralele dacă n-au relevanță în interpretarea filmului, aș opta pentru a sublinia legăturile cu un cu totul alt lungmetraj al aceluiași cineast, mai precis Straw Dogs (1971). Și acolo, violența, abundentă în ambele cazuri, are dimensiuni mitice
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
un personaj din faimosul cântec epic al lui Bob Dylan, "Desolation Row". Lăsân-du-l deoparte pe Iliescu - o excrescență monstruoasă a subconștientului nostru colectiv - nu cred c-a existat în România post-decembristă un personaj urât cu intensitatea cu care l-am urât doar pe Ceaușescu. N-aș putea să spun, la repezeală, mai mult de doi sau trei oameni care i-au fost apropiați - unul dintre ei fiind inenarabilul Miki Șpagă, iar al doilea, momentan invizibilul Ristea Priboi. Ambii, mai degrabă ofițeri
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
de a călători în străinătate, inclusiv în țările occidentale -, în care aceștia își făceau publică ura pe care au simțit-o, în permanență pentru Nicolae Ceaușescu. Uimirea mea venea din faptul că, scrutându-mi memoria nu-mi amintesc să fi urât vreodată pe cineva, necum o entitate cvasi-abstractă precum Nicolae Ceaușescu. Pot fi supărat pe cineva într-o chestiune punctuală (îmi trece repede), pot disprețui pe altcineva (după mai multe probe irefutabile de încremenire a respectivului în proiect, sfârșesc prin a
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
-mi dau seama, există câteva categorii de inși pentru care ducerea la bun sfârșit a proiectului înseamnă nu doar un eșec personal, ci și o amenințare. Navigând în apele tulburi ale tranziției ca într-un lichid amniotic, astfel de personaje urăsc mai mult ca orice ideea de limpezime și curățenie. Ei sunt adepții sloganului "Cu cât mai rău, cu atât mai bine". Nevrozați, incapabili să funcționeze într-o lume bazată pe judecăți ferme și acțiuni limpezi, aceștia-și imaginau că starea
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
Pe care ai pășit printre case părăsite,/ Amintește-ți covoarele roase și lăzile,/ Scaunele frânte sub greutăți infinite.// Amintește-ți de păsările care nu te vedeau/ Și-n zborul lor te loveau nevoind./ Amintește-ți de cei ce iubeau și urau,/ Amintește-ți cum vremurile treceau viscolind.// (...)". În partea a doua a poemului, din mers, pe neobservate, apelul la amintire se întoarce spre sine, amintirile celuilalt devin o cale de înțelegere a propriei vieți și, pentru o clipă, apare chiar ispita
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
rugăciuni, în care sublinia rolul deosebit pe care-l au copiii în viața fiecărei familii: „Doamne, nu mă lăsa nici pe mine, nici pe cei pe care-i iubesc - părinți, frați, prieteni -, scutește-i, Doamne, și pe cei ce mă urăsc, să vadă vara fără frunze, cuibul fără puișori, stupul fără albine și casa fără copilași“. Ei sunt primăvara vieții și viitorul neamului nostru. Părinții Fecioarei Maria, Ioachim și Ana, deși erau înaintați în vârstă, totuși, rugăciunile lor pot și trebuie
Agenda2003-36-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281428_a_282757]
-
aveau tractoare și alte acareturi, cumpărate pe doi lei de la IAS-uri și SMT-uri. Interesant este că, într-o comună din județul Dolj, unul dintre aceștia a fost secretar de partid comunal și secretar de primărie, care i-a urât pe vechii chiaburi cu multă mânie proletară. Bătrânii satelor le-au dat cu multă încredere în arendă pământul lor, ca să se trezească în anumite perioade de doi-trei ani că nu intrau nici în posesia cerealelor și nici a banilor. Justificarea
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
medicii să fie hărțuiți. Oare ce vor DNA-ul și Băsescu? Să iasă oamenii în stradă ca la Revoluție împotriva fricii și teroarei? Atenție, domnilor de la DNA, e prea mult, ați făcut mult prea mult rău, milioane de oameni vă urăsc. Și Doamne ferește de o scânteie. Nu sunteți inchiziție. Ați terorizat până și oamenii de la sate la referendum, v-ați jucat până și cu Dumnezeu, punând oamenii să jure pe biblie pe capota mașinilor. Va veni momentul Decembrie. Și va trebui
Cătălin Rădulescu amenință DNA. "De la Kovesi în jos vor plăti. Asta nu e țara voastră" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28120_a_29445]
-
noi era și mai ieftin, și se coseau și mai repede“. Stres „După revoluție, m-am îmbolnăvit. N-am putut să mai duc viața aia. A trebuit să merg la sârbi și eu nu puteam să mint. Toată viața am urât minciuna. Așa am făcut diabet pe bază de stres. Mă întrebau la graniță ce am în bagaje. Și eu trebuia să zic că am mai puțină marfă decât aveam de fapt“. Acum, viața trece între două controale la spital, dar
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
sine înțeleasă: Nea Nică a ajuns șef de producție, șef peste 76 de oameni. Într-un anume moment după Revoluție, veteranul Nica Lazăr a fost trimis acasă: „cam forțat și cam brusc. Într-o casă goală, în care mi-era urât și n-aveam cu cine vorbi, doar la pereți“. Fără un „mulțumesc“, fără un „la revedere“ sau vreun gest să răsplătească fidelitatea. Doar... adio și n-am cuvinte... Când a ajuns director Ștefan Iordănescu, s-au întâlnit pe stradă: „să
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
cer senin, manifestările organismului său atestând o fire puternic meteosensibilă. De o sensibilitate aproape maladivă era și Jules Renard, care mărturisea „această frică de furtună“, visând la inventarea unui barometru care să arate timp frumos, chiar și când afară este urât, de aceea, „când privesc întâi la o casă, sunt atent să văd dacă are paratrăsnet“. La noi, cazul lui George Bacovia, cu obsesiile sale autumnale, este deja cunoscut: „Și toamna și iarna / Coboară-amândouă; Și plouă și ninge / Și ninge și
Agenda2003-50-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281818_a_283147]