1,147 matches
-
posibilă, ceea ce era mai greu de imaginat în trecut, când constrângerile sociale, cu precădere cele economice, le determinau pe cele mai multe femei, inclusiv prin socializare, nici să nu se gândească la divorț. Emanciparea femeii s-a produs pe fundalul industrializării, modernizării, urbanizării, automatizării și creșterii nevoii forței de muncă în sfera serviciilor. Aceasta a atras după sine și distanțarea dintre habitat și locul de muncă. Posibilitatea pentru ambii parteneri de a întâlni alți indivizi și de a stabili legături de afecțiune este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
societatea în lumea contemporanătc "Familia și societatea în lumea contemporană" 8.1. Condiționări reciproce societate-familietc "8.1. Condiționări reciproce societate‑familie" Prin dimensiunile sale principale, ansamblul societal determină structurile și procesele familiale. În analizele anterioare am văzut cum industrializarea și urbanizarea au produs transformări în proporția dintre familia nucleară și cea extinsă, în modelele de mariaj, în structura și dinamica rolurilor domestice și în alte aspecte ale vieții matrimoniale. A crescut, de asemenea, ponderea stilurilor de viață nonmaritale. Dar nu numai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reîmproprietărire. Reconstituirea și împărțirea averii părinților, în principal a pământului, creează o serie de probleme și conflicte. Se semnalează cu mare frecvență neconcordanța dintre dreptul juridic de moștenire și cel moral. Și anume, foarte mulți tineri de la sat, odată cu industrializarea, urbanizarea și șansele de școlarizare ce li s-au oferit, au devenit „învățați”. În mod tradițional, fiindcă școala înseamnă multe cheltuieli din partea familiei, ei erau excluși de la moștenire. Foarte mulți frați (aflați sau reîntorși la sat) consideră acum că această lege
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
parcele, au mărit atât suprafața cultivată cât și producția, dublând rezerva de hrană În secolul al XIII-lea și Începutul celuide-al XIV-lea4. Surplusul de hrană a condus la o creștere dramatică a populației, care, la rândul ei, a generat o urbanizare rapidă. Cătunele rurale au fost Înlocuite cu mici așezări urbane și apoi cu orașe mari. Orașele au atras meseriași pricepuți și comercianți și au stimulat Începutul unui comerț domestic susținut, pentru prima dată de la căderea Imperiului Roman 5. Mii de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fizică a orașului, care influențează populația; multiplele activități din oraș care modifică la rândul lor orașul. Elementele patogenetice care intră în discuție în acest caz sunt următoarele: creșterea excesivă a orașelor, manifestată prin extinderea suprafeței acestora, aglomerarea urbană, poluare, zgomot, urbanizarea mediului natural, aspectul haotic; creșterea excesivă a populației, manifestată prin aglomerarea umană, imigrație, populația flotantă, amestecul de populații etc. În cazul patologiei orașului, diagnosticul are întotdeauna un caracter pur subiectiv. Se spune că orașele sănătoase sunt cele în care populația
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trebuie să aibă în vedere starea fizică a orașului, pentru că aceasta influențează populația; - multiplele activități ale orașului, care modifică la rândul lor orașul. Se desprind de aici două elemente patogenetice: creșterea excesivă a orașelor (suprafețe întinse, aglomerare urbană, poluare, zgomot, urbanizarea mediului natural, aspect haotic) și creșterea excesivă a populației (aglomerare umană, imigrație, populație fluctuantă, amestecul de populații etc.). În cazul patologiei orașelor, diagnosticul are totdeauna un caracter subiectiv. Se poate totuși stabili o listă de afecțiuni care interesează elementele constitutive
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Introducere În contextul actual, caracterizat prin creșterea exponențială a ratei de urbanizare cât și a complexității activităților și, implicit, a bazei economice, comunitățile umane, deja vulnerabile în fața fenomenelor naturale extreme, acumulează în plus toate disfuncționalitățile tehnice și socio economice ale societății contemporane. Alături de riscurile naturale, "clasice", acestea sunt amenințate astăzi din ce în ce mai mult
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
acestora rămâne relativă), modificarea produselor și procedeelor tehnologice, înnoirea sau perfecționarea instalațiilor ș.a. Răspunsuri din sfera amenajării spațiale - sunt înainte de toate preventive și destinate a limita vulnerabilitatea teritoriilor aflate sub amenințarea unui risc, în special, prin ținerea sub control a urbanizării. Constau într-un dublu control juridic: unul la nivelul autorizațiilor, altul care vizează eliminarea oricărei noi forme de vulnerabilitate ce poate rezulta din urbanizare. Aceste două tipuri de control conduc la limitarea mai mult sau mai puțin severă a constructibilității
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
a limita vulnerabilitatea teritoriilor aflate sub amenințarea unui risc, în special, prin ținerea sub control a urbanizării. Constau într-un dublu control juridic: unul la nivelul autorizațiilor, altul care vizează eliminarea oricărei noi forme de vulnerabilitate ce poate rezulta din urbanizare. Aceste două tipuri de control conduc la limitarea mai mult sau mai puțin severă a constructibilității, fiind adesea sursă de conflicte între interesul general și cel privat, între Stat și colectivitățile locale. Răspunsuri din sfera gestionării - vin din partea instituțiilor sau
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
exemplu, În aprilie 1880, Parlamentul a votat o lege prin care . În același timp, este limpede că procesul de modernizare s-a accelerat În ultimele decenii ale secolului XIX și Începutul secolului XX, fapt exprimat mai ales În procesul de urbanizare. În acei ani au fost construite: Mitropolia, Teatrul Național, Universitatea (corpul de nord), Liceul Internat, Liceul Național, Școala Militară. Au fost restaurate bisericile Trei Ierarhi și Sf. Nicolae Domnesc, a Început construcția Palatului Administrativ. Toate acestea - la care se adaugă
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
astăzi pot fi foarte sugestive criteriile și metodologia care au stat la baza organizării acestor dezbateri publice: identificarea problemelor sociale majore generate de schimbările structurale ale societății românești după 1918 (dublarea teritoriului și a populației, decalajele dintre nivelurile de industrializare, urbanizare, organizare administrativă, juridică și culturală ale provinciilor noului stat național) și cercetarea lor obiectivă de către cele mai prestigioase competențe ale țării - tematica dezbaterilor este edificatoare: noua constituție a României (din 1923) și noile constituții europene, doctrinele partidelor politice, politica externă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s-a încheiat prin două mari războaie: naval și al textilelor. Cât privește perioada 1600-1750, ea este dominată de imperiul maritim olandez, când Amsterdamul a devenit „centrul financiar mondial”. Olanda a fost atunci un „centru” în toate sensurile (nivel de urbanizare, știință, artă, filosofie). Acum creează Spinoza, Rembrandt, Descartes. Prin urmare, „perioada” de expansiune a unui „centru” înseamnă și perioada de expansiune a unui mare oraș, astfel încât succesiunea celor patru cicluri înseamnă și o succesiune de culturi metropolitane. Iar dacă vrem
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socialismul, ca mod de organizare a vieții economice și sociale, asigura o creștere semnificativă a nivelului de trai al populației. Acest ritm a fost ridicat în primele decenii de după al doilea război mondial, mai ales ca urmare a industrializării și urbanizării extensive a societăților mai înapoiate din Est (URSS, România, Bulgaria, Polonia, Iugoslavia) și a recuperării pierderilor provocate de război în Germania de Est, Cehoslovacia și Ungaria. În momentele de criză declanșate în această perioadă sistemul politic a fost capabil să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a perioadei interbelice, când activitatea industrială a fost concentrată într-un număr mic de zone dependente de accesul la resurse minerale și energetice. Sistemul centralizat comunist a încercat realizarea unei dezvoltări echilibrate în teritoriu, dar prin procesul de industrializare și urbanizare forțată. După 1990 s-a dovedit însă că această dezvoltare artificială a dus la o creștere a disparităților economice și sociale regionale. Instrumentele de solidaritate la nivel regional funcționează conform cu sistemul NUTS (Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică) al Uniunii Europene
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
calificare a forței de muncă și rata de ocupare - sugerează și factorii stimulativi cărora ar trebui să li se acorde o importanță deosebită în dezvoltarea regională. Pe de altă parte, se observă că factorii respectivi corelează și cu gradul de urbanizare (PND 2004-2006), un județ sau o regiune este cu atât mai sărac(ă) cu cât proporția populației care trăiește în mediul rural e mai mare. De aceea, pentru dezvoltarea regională a României devine de o importanță deosebită relația dintre zonele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
redusă a prietenilor și prin asociaționismul mult mai scăzut (conform datelor EVS’99, un vest-european este membru, în medie, în 1,13 asociații altele decât sindicate și partide politice, în timp ce în Europa fostă comunistă același indicator are valoarea 0,41). Urbanizarea este mai redusă, iar societățile mai tradiționaliste, unele dintre ele (în special România, Albania, Polonia, Bulgaria și Ucraina) cu importante segmente agrare mențin, acest pattern. România nu face excepție. Conform EVS’99, ponderea celor care întâlnesc săptămânal prieteni este de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Națiunilor Unite sunt operaționalizate în indicatori cu un grad ridicat de dezagregare teritorială. Nivelurile de agregare teritorială la care datele sunt disponibile în România sunt: rural-urban - analiza datelor pe medii are o semnificație aparte pentru paradigma dezvoltării sociale. Gradul de urbanizare este utilizat ca un indicator de dezvoltare (mai ales în modelele care privesc dezvoltarea ca o evoluție liniară) sau explică valorile altor variabile selectate ca indicatori de dezvoltare, cum ar fi indicatorii de acces la infrastructură, densitatea populației etc. Atât
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
condițiile de habitat P.H. Chombard de Lauwe care s-a ocupat de acest aspect subliniază faptul că nevoile de habitat ale omului sunt fiziologice, psihologice și sociale. În societatea actuală criza de locuințe de manifestă în contextul crizei generale. Accelerarea urbanizării și explozia demografică ridică probleme deosebit de serioase. În sensul acesta se au în vedere următoarele situații morbigenetice: locuința supraaglomerată care generează conflicte, locuința de tranzit care generează sentimentul de insecuritate și înstrăinare al persoanei în raport cu reședința sa, impresia de artificial
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vocațional; - schimbările în viața de familie - familia este, de fapt, o „agenție educativă” căreia îi revin responsabilități pedagogice esențiale: asigurarea standardelor de viață ale copilului, crearea climatului necesar bunei formări, fundamentarea educației morale și civice, educația sexuală, orientarea profesională ș.a. Urbanizarea și industrializarea au modificat rapid viața de familie în secolul XX, iar aceste modificări vor continua și în secolul XXI, probabil și mai alert. În țările occidentale se vorbește de „noul stil de viață familială”, radical diferit de „vechiul stil
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și reprezentare. 1.4. Experiența din România 1tc "1.4. Experiența din România1" Pentru țara noastră, în timpul regimului comunist, instituționalizarea copiilor a reprezentat principala modalitate de protecție a copilului. În urma politicilor pronataliste forțate, a lipsei serviciilor de planificare familială, a urbanizării forțate și a nivelului de trai scăzut, multe familii au avut copii pe care ori nu i‑au dorit, ori nu i‑au putut îngriji, fapt care a determinat apariția unor deficiențe sau a unor condiții improprii de creștere și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
peste orice controverse, cea mai strălucită prozatoare a literaturii române. În mijlocul tendinței obștești spre primitivitate, literatura scriitoarei se distinge prin rafinare și intelectualizare; pornește de sus și se îndreaptă în sus; e floarea unei civilizații coapte. În procesul multdiscutat al urbanizării literaturii noastre, la care cu toții ne străduim teoretic, Concert din muzică de Bach constituie un fapt incontestabil. O nouă literatură română începe printr-o afirmație definitivă; sub ochii noștri se înfăptuiește o mare frescă a vieții noastre orășenești. E. LOVINESCU
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
în care poate cădea formularea neglijentă de enunțuri cauzale, să recurgem la analiza unui exemplu. Jack Gibbs (1972) oferă următoarea formulare de lege cauzală ce pare suficient de solid susținută empiric și teoretic: „Rata sinuciderilor variază direct în raport cu gradul de urbanizare a unei țări”. Dacă analizăm însă mai atent această formulare, îi putem descoperi un defect fundamental. Astfel, ne-am putea întreba dacă este exclus un proces de urbanizare care să evite tendințele de dezintegrare, alienare, anomie și care, în consecință
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
solid susținută empiric și teoretic: „Rata sinuciderilor variază direct în raport cu gradul de urbanizare a unei țări”. Dacă analizăm însă mai atent această formulare, îi putem descoperi un defect fundamental. Astfel, ne-am putea întreba dacă este exclus un proces de urbanizare care să evite tendințele de dezintegrare, alienare, anomie și care, în consecință, să nu mai fie însoțit de o creștere a ratei sinuciderilor. După cum se poate observa, obiecția scoate în evidență că nu urbanizarea prin ea însăși este generatoare a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dacă este exclus un proces de urbanizare care să evite tendințele de dezintegrare, alienare, anomie și care, în consecință, să nu mai fie însoțit de o creștere a ratei sinuciderilor. După cum se poate observa, obiecția scoate în evidență că nu urbanizarea prin ea însăși este generatoare a unei rate înalte a sinuciderilor, ci procesele haotice, dezintegratoare, alienante ce au însoțit procesele de urbanizare de până acum. În consecință, o formulare mai generală și mai corectă a legii ar suna în următorul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fie însoțit de o creștere a ratei sinuciderilor. După cum se poate observa, obiecția scoate în evidență că nu urbanizarea prin ea însăși este generatoare a unei rate înalte a sinuciderilor, ci procesele haotice, dezintegratoare, alienante ce au însoțit procesele de urbanizare de până acum. În consecință, o formulare mai generală și mai corectă a legii ar suna în următorul fel: „Orice proces de creștere rapidă și care este caracterizat de dezorganizare și dezagregare a vechilor forme comunitare, de descompunere a mecanismelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]