467 matches
-
ca nește orbi ce nu văd” <endnote id="(96, p. 76)"/>. Un astfel de episod nu există În evanghelii, În schimb există altul cu o Încărcătură simbolică asemănătoare. Tot În scena arestării din grădina Ghetsimani, apostolul Simon-Petru taie cu sabia urechea unuia dintre iudeii veniți să-l prindă pe Isus. Nu este vorba, cum afirmă unii comentatori, de un soldat roman, ci de „servitorul arhiereului” (Ioan 18, 10 ; Marcu 14, 47), deci de un iudeu cu nume latinizat, Malhus. Fiind singurul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sodomia, homosexualitatea sau alte aberații nu erau excepționale. Sodomia, cu mai multe definiții, dar mai mult ca homosexualitatea când "se împreună neștine cu fiece obraz parte bărbătească", era un obicei importat de la turci, așa cum rezultă din multe texte. Astfel, Grigore Ureche povestește că în 1475 turcii au luat robi în urma unei bătălii pe care au câștigat-o (la Kaffa) "un galion (corabie) ce avea înăuntru 150 copii tineri luați din Kaffa, pentru spurcata sodomie a preacurvarului turc, și era dobândă mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
IV-a, Editura Aramis, București, 2005, p. 57). Aceeași editură a publicat, de altfel, și un florilegiu de texte consacrate, reunind fragmente ale unor clasici ai evocării istorice, precum Nicolae Iorga, Nicolae Grigoraș, Alexandru Vlahuță, Constantin și Dinu Giurescu, Grigore Ureche (Lecturi istorico-geografice. Antologie de texte pentru clasele III-IV, Editura Aramis, București, 1998, pp. 47-54). 78 Din 1962-1963 până în 1978, școlarizarea obligatorie a însemnat, în România, absolvirea a minimum opt clase, incluzând școala primară (elementară) de patru ani și gimnaziul (clasele
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
forțele fizice, cît și mintea și pregătește pentru moralitate. Omul care muncește se convinge singur de marea însemnătate a muncii. El își sprijinea teza pe ideea că însuși organismul uman e făcut pentru a lucra: că "ochiul vrea să privească, urechea să audă, piciorul să meargă". De aici derivă concluzia îmbinării învățămîntului cu munca. La școlile sale de la Neuhof și Yverdon, în afara activităților din clasă, se făceau și lucrări agricole și se deprindeau unele meșteșuguri. Băieții făceau lucru manual și grădinărie
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
uiți la cel ce „se duce afară“, că faci urcior. Dacă dai ori iei ceva de la cineva pe fereastră, faci urcior. Urcioarele de la ochi sînt cauzate de mușcătura painjănului; ele se vindecă tăindu-le gurguile cu ață tot de painjăn. Ureche Copilul cu urechile prinse jos e copil de căpătat sau are să fie om mare. Urechile de ți se înroșesc și-ți ard, te vorbește lumea. Cînd îți arde urechea dreaptă, te vorbește cineva de bine; cînd cea stîngă, apoi te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
primele cărți de cult, de jurisprudență, manuale destinate românilor de pretutindeni. În 1643, Varlaam tipărește celebra sa Carte românească de învățătură, în 1646 se tipărește Pravila lui Vasile Lupu, prima carte de legi tipărită în Moldova. În aceeași perioadă, Grigore Ureche începe tipărirea Letopisețului Țării Moldovei, în care se afirmă originea latină a limbii române și, sub diverse forme, unitatea de neam a românilor de pe teritoriile locuite de ei. Se construiește Biserica Trei Ierarhi (1635 1639), instituție de mare importanță pentru
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
geocites.com/Athens/Forum/2597/grelatbe. html pot fi consultate vedetele corecte pentru acești autori PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Dante Aligheri Leonardo da Vinci Michelangelo Buonarrotti Sandro Botticelli Erasmus din Rotterdam sau Erasm Cartesius (1596-1650) Axinte Uricariul Pîrvu Mutul Grigore Ureche Chretien de Troyes Francois Villon Jan van Eyck DANTE ALIGHERI LEONARDO DA VINCI MICHELANGELO, Buonarrotti BOTTICELLI, Sandro ERASMUS ROTTERDAMUS, Desiderius DESCARTES AXINTE URICARIUL PÎRVU MUTUL URECHE, Grigore CHRETIEN DE TROYES VILLON, Francois EYCK, Jan van Observație: Se fac fișe de
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
a atomilor. Receptorii ochiului preiau influența atomilor de la distanță, cei ai pipăitului influența atomilor din apropiere. Atomii auziți se răspândesc în întregul organism sensibilitatea vibratorie. Democrit reformulează principiul "asemănătorului prin asemănat" corespunzător, ochii vor recepta doar anumiți atomi de lumină; urechea doar anumiți atomi de auz, etc. Problema s-a complicat mult când a fost nevoie de explicarea imaginilor mintale gândite. Pentru început, Democrit a luat în considerare doar reflectarea senzațiilor de cald, de rece sau amar. Ulterior, a luat în
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
gândirea umanistă, înnoitoare, urmărește laicizarea culturii românești în sensul în care o urmărea, la alte dimensiuni, compatriotul său moldav, Dimitrie Cantemir. Istoria... sa (unde întâlnim, la fel ca în operele de mai târziu ale luminilor transilvane, sau aidoma cronicilor lui Ureche și Costin, o extensiune deosebită a originii romane a poporului român) mută accentul pe descrierea vechiului nume al țării, pe prezentarea epocii lui Traian și a așezării romane în Dacia, în fine, pe dezvăluirea semnificației numelui de valah. În orice
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ecranează - cu intenție - nevăzutul. Ele se impun în vedere tocmai pentru a umple golul apariției, intră în rețelele scriiturii imaginarului drept imagini care acoperă imaginea. Ceea ce se arată e, prin urmare, ceea ce ochii vor să vadă, pun în vedere, așa cum urechea pune în rostire ceea ce vrea să audă: "Nu eu sunt cea care/ își plimbă vorbele/ printre umbre și ramuri". Spunem ce vedem și vedem ce spunem, iar cuvântul plimbat printre umbre și ramuri nu spune mai mult decât vede: umbre
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
taxiurile la Iași funcționează bine pentru că nu se știe ce ți se poate întâmpla. Varianta a doua. Dacă ești provincial, să te urci în metrou. Este imposibil să înțelegi limba în care se anunță stațiile care urmează. Dacă nu ai urechea exersată, dacă nu ești inginer specialist în descifrarea rebusului care indică, pe tablouri, mai complicate decât schema unui aparat electronic, direcțiile, legăturile și ramificațiile, ai șansa de a te prinde noaptea, fie în același vagon, fie undeva în lumea largă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
merită, trebuie discutate. Dar mi se pare inacceptabil să-l văd pe reputatul politolog îmbrâncit din Consiliul Consultativ al unei publicații pentru care a făcut extrem de mult, luat în tărbacă de autoproclamatul comisar pentru România cu problemele imbecilei corectitudini politice, urecheat de bursierul tuturor ligilor de apărare împotriva licuricilor naționaliști români ori zeflemisit de pretutindenarul care nu mai știe diferența (toate numele invocate sunt respectabile) între Nestor Rateș și Petru Rareș ori Visteriile Mușat și Petru Mușat. Unul dintre motivele pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
blacheuri de mercur la ciuboțelele de trestie, în care, înfundat ca motanul Jerry, tropăie necruțător. Când și când, scoate de la brâu pușcociul de soc, înghesuie în el plumbi de câlți și ochește către cine nu trebuie. Pe la începutul anului, îl urechea pe dl Vladimir Tismăneanu din scrierele căruia, prin anii ’80-’90 făcea conspecte. Peste o vreme, îl lua la refec pe dl Gheorghe Grigurcu, din scrierile căruia ar fi putut învăța câte ceva. Mai mult, lipsit de argumente în fața unei analize
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
știu că în arborele genealogic al combatantului se află un strămoș Djuvara huiduit de Eminescu. Strămoșul Djuvara nu-i, pentru poet, decât "un biet omușor de pe la Brăila", care vrea să facă la Viena politică socialistă". Și, autorul istoriei secrete încheie, urechindu-l părintește, ca pe un școlar nătâng, pe expansivul (actualmente) istoric Neagu Djuvara: "După 125 de ani de la articolul lui Eminescu, strănepotul ar vrea să se răzbune. Nu-i frumos!" Cu adevărat interesante și incitante sunt însă următoarele eseuri : Anii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dobândă la turci. Și atâta de ai noștri au perit, cât au 'nălbit poiana de trupurile celor periți. Și mulți din boierii cei mari au picat și vitejii cei buni au perit și fu scârbă mare în toată țara..." Grigore Ureche Letopisețul Țării Moldovei A A 'NĂLBIT POIANA CU TRUPURILE LOR 26 iulie 1476 Fugi Măria ta!!! Fugi! strigă, se milogește tânărul oștean alergând după Măria sa. Domnul Moldovei, în cămașă de zale, cu părul vâlvoi, orbit de sângele ce-i șiroiește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sângeroasă; dar această luptă nu pornește cum crede Ureche din motive de cruzime a domnului, ci dimpotrivă, a reprezentat în toată lumea feudală, un element de progres, anihilarea fărâmițării feudale, formarea statelor unitare. În lupta domnului pentru autoritate cu marea boierime, Ureche el însuși mare boier, latifundiar, ia partea boierimii". (De altfel Ureche însuși, amestecat într-un complot împotriva domnului Alexandru Iliaș, a fost în pericol de a-i fi vărsat sângele "nevinovat".) P.P. Panaitescu, Letopisețul lui Grigore Ureche * " Ce zicea el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vii cu pomăt cu tot le-am dat svintei mănăstiri Barnovschi.” - Vine apoi Moise Moghila voievod la 25 aug. 1633 (7141) și întărește mănăstirilor Barnovschi și Bârnova stăpânirea asupra pivniței ce se afla în Iași „unde a fost casa lui Ureche vornicul” și scutește pe Neculai, omul de la pivniță, de toate dările și angheriile. Iată însă că peste Tara Moldovei au venit tătarii sultanului Galga și cazacii lui Timuș Hmelnițchi. Au ars și au prădat Iașii și Suceava. Atunci actele unor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu tot vinitul.” Nu știu cum s-a făcut însă că, după exect o sută de ani, adică la 20 mai 1766 (7274), casele lui Duca Vodă, care „au fostu cumpărate de la Chiriiac, ginerele lui Ureche și de la giupâneasa sa fata lui Ureche încă din boierie” și au fost schimbate cu mănăstirea Barnovschi pe morile de la Andrieșeni, au devenit acum - în vremea lui Grigorie Alexandru Ghica voievod - „case domnești”, iar morile au ajuns din nou ale mănăstirii, repetându-se schimbul ca în vremea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pârâului Dobrovăț, unde bătrânul, bunul și înțeleptul Ștefan vodă a rânduit ca înaintea trecerii sale în lumea drepților să se zidească o biserică. Împlinirea dorinței iubitului domn s a făcut între anii 1503-1504. Despre marele voievod, canonizat în 1992, Grigore Ureche spune că poporul îl trecuse în rândul celor sfinți îndată după moartea sa: „pentru lucrurile lui cele vitejești, carile niminea din domni, nici mai înainte, nici după aceea l-au ajuns”. Intrarea în curtea mănăstirii este străjuită de un turn
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ridicolului. De vină, după cum se va vedea, fusese teama de a nu greși, repede sesizată de șefii săi bucureșteni. În adresa „secretă” personalizată cu numele Împuternicitului de la Bârlad, directorul Valerian Ionescu și șeful serviciului cadre, Marin Popescu, l-au cam urecheat pe acesta nerupându-i, totuși, prețioasele-i pâlnii de ascultat dușmanul de clasă. Adresa 1206/ 28 ianuarie 1964, fusese, din toate punctele de vedere, una de domolire a avântului revoluționar de care tovul se lăsase antrenat ca și de un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la masă Cui dai? Cum spui altfel? Cuvinte alintate Cuvinte ascunse Da și/sau nu De ziua ta De-a bucătarii De-a constructorii De-a doctorul De-a familia De-a grădinița De-a școala De-a șoferii Deschide urechea bine! Dicționarul iernii Dicționarul primăverii Dicționarul toamnei Dicționarul verii Este ca... Este...nu este... Este mic, este mare? Eu spun una, tu spui multe Eu spun multe, tu spui una Evantaiul fermecat Familia lui... Farfurii zburătoare Fără da, fără nu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
mele Să mă scape din chin. Cât am fost copil la mama Eu n-am ascultat; Acum stau într-o celulă În lanțuri legat. Deci, și într-o căsnicie trebuie să existe o absolută înțelegere și încredere. Să nu aplecăm urechea la orice intrigă, că se ajunge la crime, sinucideri și alte rele numai din simple vorbe. Sunt destule cazurile când se întâmplă asemenea nenorociri dintr-o judecată slabă, în locul unei discuții frumoase, sincere, cu îngăduință și chiar o iertare
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nr. 3/1958) Rușinea rușinii: Mihai Beniuc (nota V. I.) „Noi, milioane de oameni care vrem pace și recunoașterea meritului celor ce muncesc pentru binele omenirii, avem acest sentiment că s-a uneltit împotriva omenescului din noi atunci când, aplecându-se urechea la sugestiile americane, s-a acordat premiul Nobel lui Pasternak, în esență pentru cartea sa Doctor Jivago, deci pentru o ticăloșie.“ („Rușinea de a pierde omenia“, Scînteia, 2 noiembrie 1958) De la „deputatul“ Mihai Beniuc citire... (nota V. I.) „Partidului nostru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Steaua, ianuarie 1978) UDREA Dumitru „Nemuritor e timpul în care ne includem Prin razele de soare numite libertate Și ca o stea ce arde în visurile noastre Răsare comunismul pe cerul din cetate.“ („Țara în august“, Luceafărul, 20 august 1977 ) URECHE Damian „Un singur crez avem în plin avânt, Contemporana noastră vâlvătaie, Cum voievozii-acestui drag pământ Sunt toți în Ceaușescu Nicolae. Dacă-i un singur om în toți sculptat Călit de focul demn al vijeliei, Istoria acestui brav bărbat E însăși
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
domnesc”. Însă, domnia lui va fi scurtă, între 11 iunie 1551 și 1 septembrie 1552. Abia în anul următor, noul domn a venit la Huși, unde a semnat cinci urice, între 25 martie și 11 aprilie 1552. Cronica lui Grigore Ureche menționează că Ștefan Rareș era considerat „mai rău decât turcii”. Urmașul lui Ștefan Rareș, ales de boieri ca domn, după tradiția Țării, a fost cumnatul acestuia, Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568), ales de „tot poporul, căpeteniile oștilor, episcopi și boieri și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]