368 matches
-
blande și veri moderate calde, cu umiditate relativă suficientă. Orașul Urlați este situat într -o zonă cu climat temperat continental, caracterizat prin următoarele valori : Vâturile dominante bat din N, N-E și E. Zona în care se află situat orașul Urlați este favorabilă din toate punctele de vedere dezvoltării agriculturii, viticulturii și pomiculturii. Urme arheologice din [[neolitic]] și [[epoca bronzului]], descoperite pe dealul "Merez" din "Valea Urloi", certifică existența unor așezări din trecutul îndepărtat. În toamna anului [[1968]], în curtea Liceului
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
o activitate didactică și științifică prodigioasă și prestigioasă din care amintim doar: "Introducere în programarea automată" (1967), "Modelarea unitară a genezei și dezvoltării sistemelor" (1983), "Sisteme ierarhizate" (1986), "Sinergia, informația și geneza sistemelor" (1990) Tânărul pictor [[Adrian Nicolae]] (n. 1956, Urlați) e și el get-beget urlățean. După ce a absolvit Institutul de artă plastică N. Grigorescu (1986) a devenit membru al Filialei UAP Ploiești, participând din 1990 atât la expozițiile organizate la Ploiești, cât și în țară. Fără să aibă matrice cu
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
romanul său "Să vină Bazarcă!" (1947, apărut postum), unde un lăutar localnic "prin arcușul căruia curge tot vinul vechi de la Urlați", vin care e sprinten la băut, dar și cu o ușoară melancolie care amintește buchetul marelui Cotnar . În acest Urlați, a cărui față a început să se mai schimbe în ultima vreme, întâlneam în deceniul al IX-lea al veacului trecut pe dascălul [[Vasile Marin Cucu]] (1915, Cornurile Ph. - ?), autorul romanelor de nuanță autobiografică: "Elevul Marcu" ([[1971]]), în care urmărea
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
comuna Iordăcheanu din județul Prahova, Muntenia, România. Localitatea, cunoscută de localnici sub denumirea de Pisc, face parte din comuna Iordăcheanu. Străoști este un sat de deal, așezat pe malul drept al râului Cricovul Sărat, la 3 km distanță de orașul Urlați. Denumirea localității cu rezonanta arhaică își trage seva din primitivul « Straoa » . La sfârșitul secolului al XIX-lea, făcea parte din comuna Hârsa din plasa Podgoria, județul Prahova. În raza acestui sat s-a descoperit, în iunie 1974, un depozit de
Străoști, Prahova () [Corola-website/Science/301734_a_303063]
-
unei noi biserici de zid, a fost strămutată, în anul 1939 la castelul Bran. După anul 1947, ajungând să fie nefolosită și neîngrijită, biserica se deteriorează iar prin grija patriarului Iustinian este din nou strămutată la schitul Cricov-Jercălăi de lângă orașul Urlați, a cărei biserică se ruinase. Aici, așezată în noua locație a fost resfințită de patriarhul Teoctist în anul 1956. Sub aspect constructiv, biserica a cunoscut mai multe etape în evoluția sa. Inițial, biserica avea o formă simplă, fără pridvor și
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
Jugăstrețului și până la colnicul Cireșului, cumpărată din zilele lui Mircea și căruia i-au ars cărțile de dedină . Și tot el ratifica, la 21 septembrie 1608, popei Radu și fiului său, Luca - călugărul, ocine în "Nucet" (sat al Urlațiului) și Urlați, pentru că i-au luat tătarii averea lui și au luat și cartea de ocină . La 19 noiembrie 1631, Leon Tomșa valida lui Pârvu vii și ocine la Urlați /în dealul Urlaților numit Gruiu; în Dealul Făgețelului; în Broștineasca și în
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
în ocina Necșetească/ . Din 24 mai 1659, se păstrează zapisul de vânzare al lui Pătru ficeorul lu Bogoslov ot Fundeanca d(e) pri Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt, contrasemnat ca martori de popa Mihai Neagri ot Urlați, vornicul Dumitru ot Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca . Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru vânzarea unei case în gura văii Nucetului (...) den margena pădurii păn în drumul cel mare al Mocanilor din partea lui Nan snă eg
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
era Vodă la Urlați""... Bauer consemnează în memoriile (1788) sale Urlațiul, iar Dionisie Fotino în "Istoria generală a Daciei..." (1815), specifică Urlații, dar adaugă și o așezare, despre care nu știm nimic: "Adunații of Gura Urlaților" . DTSR" (1872) pomenește târgul Urlați ca având în componență și cătunele: Arionești, Mărunțiș, Valea Nucetului, Orzoaia, Valea lui Seman, Valea Urloi, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Humei, Valea Pietrei și Zărcălăi. Arhivele prahovene păstrează din anul 1881, un dosar cu procesul mai multor urlățeni acuzați
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
1889 a regimentelor de dorobanți 7 și 32 din Prahova, la Urlați s-a stabilit reședința "Companiei 3 a Reg. 32 Dorobanți" . Marele Dicționar Geografic al Romîniei precizează, la rândul său, cele 14 cătune ce intrau atunci în componența comunei Urlați, care juca rol de reședința a plășii Cricov din județul Prahova: Coteni, Mărunțiș, Valea Seman, Valea Urloiu, Valea Crângului, Valea Nucetului, Valea Bobului, Orzoaia, Jărcălăi, Valea Pietrei, Arioneștii Vechi, Arioneștii Noi, Valea Humei și Cherbea, având în total 4500 de
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
ehe... Doamne, te închini! Fac cum fac și când tocmai se aștepta să i se facă dreptate, vătămatul e condamnat sub pretextul că și-ar fi dat singur cu bâta`-n cap, că s-a pus, mai apoi, pe marele urlat și liniștea boierimii cu interes a deranjat. Pușcariabilii strigă pușcăriabilii mai ceva ca hoțul care strigă: hoții! Ar fi culmea s-o pățesc la fel! Scuip în sân, mă închin cu gândul că doar tu ești, oriunde aș fi, cruce
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
orașul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina Caracal municipiul Caracal Corabia orașul Corabia Balș orașul Balș Scornicești orașul Scornicești Prahova Ploiești municipiul Ploiești Câmpina municipiul Câmpina Vălenii de Munte orașul Vălenii de Munte Mizil orașul Mizil Sinaia orașul Sinaia Urlați orașul Urlați Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Carei municipiul Carei Negrești-Oas orașul Negrești-Oas Sălaj Zalău municipiul Zalău Șimleu Silvaniei orașul Șimleu Silvaniei Jibou orașul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Mediaș municipiul Mediaș Agnita orașul Agnita Avrig orașul Avrig Saliște orașul Saliște Suceava Suceava
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236016_a_237345]
-
Cumpătul nr. 17 țel. 170452 17888 ALEXANDRU STELIAN (n. 1940) Com. Sirna, Sat. Varnița țel. 5 7307 ANGHEL RADITA (n. 1938) Vălenii De Munte, Str. B. Delavrancea nr. 1, bl. C/B/17 țel. 280471 7382 ANGHELACHE GHEORGHE (n. 1936) Urlați, Str. Ț. Vladimirescu nr. 10 A, bl. 2, ap. 6 țel. 271385 7383 ANGHELESCU CONSTANTĂ (n. 1951) Ploiești, Str. Mircea Cel Bătrân nr. 90 Bis țel. 174080 7308 ANGHELUȚĂ CONSTANTIN (n. 1930) Ploiești, Bd. Republicii 10, bl. 33C/4 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
154166 BADEA IONICĂ Ploiești, Sos. Nordului nr. 2A bl. 18 ap. 28 țel. 199942 BLANARU LIVIU VIOREL Câmpina, Str. Ț. Vladimirescu, nr. 15 țel. 094363043 BOZIANU NICOLETA CĂTĂLINA Ploiești, Str. Mărășești bl. 163C ap. 28 țel. 187730 GHEORGHE ION Oraș Urlați, str. Cuza Vodă nr. 5 țel. 271125 GUTA CONSTANTĂ Ploiești, str. Malu Roșu nr. 39 bl. 140D sc. A ap. 13 țel. 196011 IONIȚĂ ANGELICA Ploiești, Str. Romaniței nr. 2 bl. 22 ap. 7 țel. 161849 NICOLAE ALINĂ MIHAELA Ploiești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
teritorială. Fiecare ținut era condus din punct de vedere militar de un staroste, iar oastea de sub comanda sa forma un steag. Lămuritor din acest punct de vedere este privilegiul din 2 ianuarie 1432, prin care domnul îi întărea lui Dragoș Urlat satul lui, pe Tutova, unde era casa lui. Este vorba, așadar, de un boier mic, urmând ca el și urmașii săi să țină de steagul de la Tutova, “cine îl va ține, și alt judecător să nu aibă”. O altă parte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu există echivalent verbal al unei senzații colorate. Simțim într-o lume, numim în alta, regreta Proust. Culoarea are un avans asupra cuvântului câteva sute de mii de ani, cu siguranță. Ce greutate are un "strigăt scris" față de un strigăt urlat, angoasă ori veselie brută, imediată și deplină? În comparație cu lucrătorul cuvintelor, artizanul halucinațiilor adevărate lucrează însăși carnea lumii. El se bucură de acest privilegiu unic: fabricarea naturalului. Orice ar face, aliniind fragmente de lucruri, el va rămâne de partea bună a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
186, 192, 193, 200, 208 Țară Românească Moldova, 174 U Ualah, 52 Ulfila, 12, 35, 43, 132, 155 Ungaria, 16, 71, 72, 91, 133, 137, 138, 145, 147, 193, 205 Urali, munții, 55, 65, 74 Ureche, Grigore Vornicul, 199, 203 Urlat, Grgoș, 201 Ursus, 13, 14, 15 Ursu, I., 196 Uzbecă (trepublică), 58 Uzlina, 116 Uzun Hassan, 193 V Vadul Cumanilor, 115 Valahia, 12, 16, 47, 52, 108 Valea Albă, 199 Valea Siretului, 194 Valea Uzului, 116 Valul lui Constantin, 131
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și separat spațial de celelalte patru sate componente ale comunei. În contrast, orașul Boldești-Scăieni este alcătuit din trei așezări distincte, una dintre ele având trăsături cât se poate de rurale. Similar, se pot invoca cele 17 localități incluse în orașul Urlați. Situația derivă în principal din două surse. Pe de o parte, comunitățile nu sunt statice, ele se schimbă, iar dezvoltarea lor nu este egală. Unele localități cresc, altele își pierd importanța. Procesul este uneori de durată, alteori durând foarte puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
facultate. Nu există cazuri în care un copil să fi reușit la examen și să nu fi fost susținut să meargă la liceu. Așadar, majoritatea elevilor care termină ciclul gimnazial merg la licee și școli profesionale în Ploiești, Mizil și Urlați. Cei mai mulți urmează școli profesionale după terminarea celor opt clase. Școala este considerată o resursă importantă pentru cei din Tomșani care se mândresc cu faptul că sunt mai educați în comparație cu cei din alte sate ale țării, iar datele statistice susțin aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
agrară de tipul celor din secolul XIX, așa cum o definește Brucan (2000), referindu-se la consecințele sale în planul fărâmițării proprietăților. Suportul social redus de astăzi pentru mobilitatea loturilor agricole își găsește explicația și în importanța sa în trecutul apropiat. Urlați, Arioneștii Noi, Arioneștii Vechi, Cherba, Jercălăi, Mărunțiș, Orzoaia de Jos, Orzoaia de Sus, Schiau, Ulmi, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Mieilor, Valea Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman, Valea Urloii. Localitatea Urlați contribuie cu aproximativ două treimi la populația orașului Urlați
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
găsește explicația și în importanța sa în trecutul apropiat. Urlați, Arioneștii Noi, Arioneștii Vechi, Cherba, Jercălăi, Mărunțiș, Orzoaia de Jos, Orzoaia de Sus, Schiau, Ulmi, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Mieilor, Valea Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman, Valea Urloii. Localitatea Urlați contribuie cu aproximativ două treimi la populația orașului Urlați. Este Miercurea Nirajului (județul Mureș) sat sau oraș? Oraș în perioada interbelică, localitatea a fost retrogradată” în categoria comunelor, iar la începutul mileniului III a redevin oraș in urma unui referendum
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de megafon care amplifică violența de sens. Acest lucru are loc și întrucât „limba nu este un instrument neutru, ci un ansamblu de cuvinte adânc învestite cu dorință, ură, iubire și culpabilitate” (Jean-Jacques Lecercle). Un caz tipic îl reprezintă discurile urlate ale lui Adolf Hitler, calificate ca alcătuind un limbaj ucigaș: întrucât cuvintele lui Hitler erau considerate a fi literă de lege, luate ca atare și aplicate mecanic, ele chiar ucideau (cel puțin aceasta este interpretarea lui Jean-Pierre Faye, Le langage
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
treziți brusc din somn de bătăi puternice la ușa din față și din spate a casei. Am ieșit speriat din camera unde mă culcasem, dar mama era deja la una din uși și a întrebat cine-i. Răspunsul a venit urlat și răstit: <<Securitatea statului, deschideți imediat!>>. Tata a sărit ca ars din pat și stătea dezorientat în mijlocul camerei. Mama a tras zăvorul și în casă a năvălit un tânăr îmbrăcat civil și care avea un pistol în mână, iar un
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
zis Brăduț C. -, a venit mama la școală, că era să rămân repetent, și-n loc să pun nasu-n pământ, am început să țopăi.“ Din vorbă-n vorbă, a reieșit că toți ar fi avut ceva de povestit despre sărit, urlat, mugit sau dat cu pumnul în burlane. Pavel S. a zis că, până a se însura, mugea interior. Nu-l auzea nimeni, însă el se temea că gălăgia dinăuntru o să răzbească odată și-odată. Îi venea să mugească la femeile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
program, a avut loc și o întâlnire cu reprezentanții comunităților de români din Ucraina. La încheierea misiunii de Consul general la Odessa, în 2005, a fost pensionat pentru limita de vârstă. NICOLAE HANGAN Născut la 20 iunie 1933, în localitatea Urlați, județul Prahova; căsătorit, are un băiat. Profesia: profesor-diplomat. Limbii străine: ceha, slovaca, franceza, engleza. Studii Elementare și gimnaziale în orașul Urlați; Liceale la Cluj; Facultatea de Filozofie și Litere Universitatea Carolina din Praga; Titlu universitar: magistru-profesor; Cursuri de perfecționare în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a fost târât la mașina poliției în timp ce se ținea de un tânăr student al grupului Yesheva care participa la lectură - și pe care scriitorul l-a tot pipăit - până la sosirea ambulanței. Cu ochii dați peste cap, ultimele cuvinte ale scriitorului - urlate - înainte de a fi transportat, citez: «Îl iau cu mine pe ovreiașul ăsta» încheiat citatul.“ Paul Bogaards răspundea cu propriile sale e-mailuri, cum ar fi: „Nu-mi pasă dacă-i vâri scriitorului un băț de mătură-n fund ca să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]