315 matches
-
este momentul să spun că, în drumurile mele prin Occident, familia Ștefănescu era un reper obligatoriu. Buna mea prietenă Anneli Ute Gabanyi, înainte de a se muta de la „Europa Liberă” m-a asigurat că „mă lasă” pe mâini bune și că urmașa ei la secția de documentare a postului de radio pomenit, Crisula Ștefănescu, este foarte competentă profesional și de cea mai bună calitate umană, fapt pe care timpul și împrejurările l-au confirmat cu prisosință. La Ștefănești în casă am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
care am trecut atunci iată, sunt aproape patruzeci și cinci de ani când ne-am întors de acolo. Prezența românilor în această parte a Bucovinei, care era în curs de rusificare intensivă, nu era deloc dorită. În plus, noi eram urmașele familiei Racoce al cărei nume nu înceta să fie hulit de bolșevici. Și ca și cum ar fi trebuit ceva în plus ca să fim complet indezirabile, fetița, Alindora, purta numele german Bosch, ori nemții erau cu toții considerați fasciști și deci dușmani de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
spre o înțelegere a imaginii sinelui ca reflectare, dar o reflectare în centrul căreia se află Celălalt, străinul de esență divină, întruchipare a unei alterități a cărei expresie extremă o constituie Gorgo. Oglinzile lui Genet sunt, într-un anume fel, urmașele oglinzilor antice. Ele servesc drept reflex unui spectral ce ține deopotrivă de oglinda lui Narcis și de aceea a lui Gorgo. E de ajuns, pentru a ne convinge, să-l ascultăm pe Archibald din Negrii: „Teatrul! Locul unde ne jucăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
denumirea de Școala primară de 7 ani nr. 10 Iași. După acest interval, elevii și cadrele didactice au fost redistribuiți, o parte la Școala nr. 5 Costache Negri, cealaltă parte, În localul Școlii de Aplicație din strada Vasile Lupu, devenită urmașa Școlii Hatmanul Nicoară. În anul 1968, se Înființează În Tătărași Școala nr. 22, care va prelua o parte din populația școlară nou venită În blocurile cartierului, dar și din vechea circumscripție. Trei ani mai târziu, la 15 septembrie 1971, Într-
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
uita gimnastica. Rep.: Ce părere ai de nivelul competiției de la Bacău ? M.R.: Din câte am văzut, sunt fete destul de bunicele, încă sunt foarte mici și vor avea mult de muncă până să ajungă la un nivel foarte înalt. Rep.: Despre urmașele tale de la lotul mare ce zici, sunt în revenire, după ultimele mondiale? M.R.: Vreau să le felicit pentru medalia de aur și pentru cea de argint, chiar dacă lumea spunea că n-avem nicio șansă. După cum spuneau doamna Mariana Bitang și
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
de-a lui Beșleagă, urâta satului. O femeie planturoasă, de vreo patruzeci de ani, cu o față plină de urme de bube, un nas coroiat și cu ochi ca de bufniță. Că, de, Dumnezeu nu le-a lăsat pe toate urmașele Evei la fel de frumoase. Cred că o știi, că ți-a fost elevă. - Cum să nu mi-o aduc aminte? Când am predat lecția „La Broșteni”, fragment din „Amintiri din copilărie” a marelui povestitor Ion Creangă în care spune că Nică
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
propriul său regat. Șoferii se opresc fascinați. Zâmbesc și o poftesc să treacă strada, pe acolo pe unde niciun pieton nu are voie să treacă. Ea ridică mâna cu un gest princiar și spune: "Așa, tâmpiților, respectați o româncă, sunt urmașa crăișorului munților. Nu știți ce înseamnă asta? Nu-i bai, o să muriți proști". O spune cu cel mai fermecător zâmbet. Se pierde în mulțime cu o eșarfă de mătase naturală atârnând după ea. Brațele, eșarfa plutesc în aer ca aripile
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
unul, cel Încolăcit pe trunchi sau pe o ramură, cum era Înfățișat prin picturi, ci o mulțime, pentru că merele nu se terminaseră niciodată; Adam și Eva luaseră cu ei pomul mereu roditor, tîrÎtoarele Îi urmaseră, chiar pătrundeau, deseori, În trupurile urmașelor celor doi; femei - carne, nu sfinte. Thomas și Ann s-au atins, instinctul Întrecea rațiunea, repunea În drepturi pornirile omului dintîi. Din amestecul tați cu fiice, mame cu fii, frați cu surori, se plămădise, prin peșteri și păduri, nu În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cer, Antonia putea să vadă că pămîntenii se pot salva singuri; păcătoasa de Helga chiar avea un nimb; dacă de acolo, din Înalt, Rusoaica s-ar fi uitat bine, l-ar fi zărit. Thomas nu mai asculta. Uite, Rusoaico, ai urmașă pe pămînt, mîine-poimîine va Începe să refuze sexul, chiar și cu iubita ei Maricrisa, soț, cum zice că-i este, va urî tot ce a poftit cîndva, poate și ea va chema potop și foc, dar nici glasul ei, Antonia
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fie condus în imperiala domus a Antoniei, mama lui Germanicus, bunica sa. Antonia se născuse cu mulți ani în urmă, rod al scurtei și nefericitei căsătorii a surorii lui Augustus, îndrăgostita Octavia, cu rebelul Marcus Antonius. Toți spuneau că era urmașa lui Augustus, însă nimeni nu îndrăznea să-l pomenească pe tatăl ei, al cărui nume ea îl purta cu amară mândrie. Se spunea că Antonia era singura persoană din Roma care nu se temea de Tiberius: „Nici un denunțător, nici un spion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
trebui să ne arătăm clemenți față de vreunul din ei? Îl presă Dante. Că ar trebui să Îi iertăm pe cei care ne-au Încălcat legile cu neobrăzare? Pe cei care au contribuit la transformarea Comunei, dintr-o cetate nobilă, demnă urmașă a marii Rome, Într-o peșteră de tâlhari și de codoși? Pe cei care i-au murdărit străzile cu sângele vărsat În Încăierări și În ciocniri, care au deschis larg porțile templului războiului civil? Poetul tăcu o clipă, cu pumnii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se aflau duzini de asemenea podoabe. Cufărul era arca unei comori. Îl răsturnă, vărsându-i pe dușumea Întregul conținut, care se Împrăștie de jur Împrejur, strălucind. În turnul acela se găsea comoara unei Împărății. O Împărăție... Antilia era cu adevărat urmașa marelui Frederic al II-lea. Așadar, pentru asta se supusese ea acelui spectacol obscen, În Paradis. Orice, numai ca să Își ascundă adevărata identitate. Iar podoabele erau doar un expedient pentru a ascunde măcar o parte din bogățiile imperiale, amestecate În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
căpătă o formă de corolă: era o mantie, decorată Într-o parte cu o cruce brodată prețios, ale cărei brațe se lărgeau la extremități. Crucea templierilor, aceeași care Împodobea și pumnalul găsit În biserică. Prin urmare, dansatoarea era Într-adevăr urmașa casei de Svevia și templierii continuau să o ocrotească? Sau... Își dădu un pumn peste frunte. Acum Își amintea vorbele lui Domenico, cămătarul. Nu Ordinul Templului era cel care Îi urmărea pașii Antiliei, care o ținea de mână la primejdie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
din mica sa grădinărie. Cultiva ceapă, fasole, castraveți și roșii dar vindea „marfa extra” numai În marile orașe, unde știa că sunt prețurile „crescute”. Cu transportul produselor - scump la acele vremuri - se descurca, folosea cu judecată abonamentul CFR, gratuit, ca urmașă a soțului ei, ceferist decedat În timpul muncii. Doamne, că bun om am mai avut, nu ziceai că-i frate cu hulpavu’ ista de Ghiță Ochiană, căruia nu-i mai ajunge pământu’ odată! Gheorghe (Ghiță, cum Îi spuneau oamenii satului) era
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
da Vinci, Cina cea de Taină. În roman se explică pe larg cum că ucenicul din dreapta lui Isus este, În realitate, o femeie, respectiv Maria Magdalena, soția Lui. Ea, și nu apostolul Petru, ar fi fost desemnată de Mântuitor ca urmașă a Sa; ei, și nu lui Petru, Îi revenea menirea de fondatoare a Bisericii Creștine. Isus se reveleaza astfel, nu-i așa, drept primul feminist din istoria umanității. Pe de altă parte, Maria din Magdala nu era, cum se crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pe mochetă. De-abia revenit printre cei treji, am făcut un duș și m-am năpustit imediat Îndărăt spre explorarea opțiunilor practic nelimitate ale pachetului de servicii contracost. O, sfinte Bill Gates! Nu numai că puteai beneficia de Însoțirea oricărei urmașe a Evei care-și lipise vreodată piciorușul de solul acestei planete, dar, cu ajutorul configuratorului „Do Her! 8.0“, Îți puteai construi amanta ideală. Nici măcar nu trebuia, asemenea lui Adam, să renunți la o coastă, respectiva putea fi Întrupată din poze
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Mediu de Mijloc? ASP Da, că se ține de mijloc, de vertebra cinci-șase. Poate să intervină ? Gore Poate. ADV Stimată asistență. Conform cronicii și versurilor numitului poet Vasile Alecsandri, cu domiciliul în comuna Mircești, județul Iași, răposat, madamme Leșu este urmașa directă a stră-strămoșului său Pan Leșinchi, unul dintre vitejii ostași polonezi care au răspuns chemării domnitorului Ștefan: “Un om, un pom, cu leși, pomi mai deși, stejari din ghindă, cât să cuprindă”! Iar de aci și până la codrii de la Dumbrava
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Ajungem și acolo, nu duce grija asta. N-ar fi păcat să trecem ca gâsca prin apă pe lângă aceste edificii ce ne pun pe urmele trecutului Iașilor? Din partea mea ai tot sprijinul... moral, vere. Apoi Universitatea de astăzi este demnă urmașă a Academiei înființate de Grigore Ghica voievod în 1766, care s-a aflat lângă Mitropolia Veche, reprezentată pe atunci de biserica Stratenia Domnului, ce se găsea în arealul ocupat de Mitropolia de astăzi. A urmat apoi Academia Mihăileană, operă din
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vechea sinagogă din Iași pare în toate inspirată de regulile clasice ale artei religioase din Polonia contemporană. În 1762, ea a fost renovată în forma ei de astăzi>”. Pe marmura de pe zidul lăcașului citim, însă: “Sinagoga... terminată în 1671 este urmașa Sinagogii din 1580”. Dar lucrurile nu se opresc aici. În lucrarea autoarei Aurora Fecheci: “Monumente arhitectonice ieșene” citim: “Sinagoga Mare de pe strada Sinagogilor, zidită în stil baroc târziu, între anii 1659-1670, refăcută în 1756 și apoi în secolele XIX și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o întreagă pădure a fost doborâtă acum câteva zile de o furtună cumplită. Nu știu dacă e opera zmeilor. Ce știu este că zmeii au tăiat bătrânii codrii de dinaintea arborilor de acum. Pădurea asta tânără căzută la pământ e urmașa acelor codri seculari pe care i-au ucis zmeii, deci e o pădure fără părinți, care n-are nici înțelepciune de-ajuns și nici cine s-o apere. Peste ea a venit furtuna de acum, a scos din rădăcini copacii
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
de partide s-au prăbușit în Europa în anii '20 și '30. Totuși, pentru a înțelege de ce conceptul de partid este perceput atât de negativ trebuie să ne întoarcem și mai mult în timp. Partidele au fost atacate pentru că erau urmașele facțiunilor, și se considera că facțiunile divizează inutil societățile, ca și cum, altfel, norma ar fi fost consensul total. Departe de a fi privite ca normale, partidele au fost aproape mereu considerate, înainte de secolul al XIX-lea, ca fiind dezvoltări întrucâtva nocive
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
unei dezordini inventive ce comportă multiple programe de cercetare concurente sau antagonice, combinate cu inițiative și interacțiuni aleatorii. Fierberea culturală europeană a fost și rămîne haotică. Dialogica turbionară Originalitatea culturii europene nu constă doar în faptul de a fi fost urmașa iudeo-creștinismului, moștenitoarea gîndirii grecești, producătoarea Științei și Rațiunii moderne. Constă în faptul de a fi fost fără încetare pro-ducătoarea și produsul unui vîrtej alcătuit din interacțiuni și interferențe între multiplele dialogici care au pus alături sau față în față religia
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
încetare ocolit, deturnat și trădat în această cultură europeană care îi dăduse viață. Spiritul ce neagă mereu În sînul vîrtejului dialogic, ideile se neagă întruna unele pe altele: este un vîrtej de negativitate ce antrenează cultura europeană modernă. Aceasta este urmașa negării adevărurilor medievale, și nu va înceta vreodată să aducă negarea în orice idee, în orice sistem, în orice teorie. Dorința faustiană de cunoaștere absolută face să țîșnească "spiritul ce neagă mereu": Mefistofel. Însă negativitatea nu este diabolică decît pentru
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
economică ar fi obiectiv pașnică. Pacifismul URSS poate înceta să fie pur propagandistic și să înceapă să reflecte nevoia profundă a unei societăți civile și a unei economii sub-civilizate. Însă imperialismul URSS nu este totuși o momeală "anticomunistă". Revoluția este urmașa unui Imperiu pe care l-a revoluționat, dar nu emancipat. Stalin și-a reînsușit moștenirea țarismului Rusiei mari, iar vechiul imperialism a fost stimulat, nu inhibat, de ideologia universală a comunismului. Ba mai rău: la fel ca totalitarismul său, naționalismul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
succesului în America modernă: bogăție, frumusețe, popularitate și, mai presus de toate, distracție 132", cultul Barbie poate deveni dăunător, cu consecințe alarmante asupra educației copiilor și a adolescenților, consecințe pe care creatorii păpușii nu și le-au imaginat niciodată. O urmașă celebră a lui Barbie, dovadă solidă a faptului că hiperrealitatea a cucerit aproape în între-gime lumea reală, este protagonista seriei de jocuri video Tomb Raider, iconul digital de mare succes Lara Croft. Lara aparține de fapt unei liste lungi de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]