549 matches
-
un pact (chiar dacă foarte mic și foarte ușor insinuat) cu orice structură din afara acestei realități și pe care noi o presupunem deviată. Din acest punct de vedere, voi răspunde și eu În absența domnului Jucan, care tocmai a ieșit... Mihaela Ursa: Vei răspunde ca și cum ar fi aici... Vlad Roman: Nu cred că ficționalizarea are ca finalitate proteza, ci mai degrabă o repliere a omului pe care noi Îl presupunem Într-o logică pozitivistă ca stând acolo, o reconstrucție a unui alt
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o reconstrucție a unui alt om, cel pe care Îl văd eu, cel pe care Îl am În mine și pe care eu Îl proiectez În acel loc. Din acest punct de vedere, ficționalizarea este, În primul rând, constitutivă. Mihaela Ursa: Asta și susțin; singurul punct În care mă desprind de ceea ce crezi tu este afirmația ta că prezența lui „ca și cum” Înseamnă a afirma un pact anterior cu realul. Spui că nu e tocmai realul, e ca și cum ar fi realul. Când
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mare viteză, Își schimbă opțiunile de la o fracțiune de secundă la alta, dar că În momentul În care exiști și gândești la o lume... Vlad Roman: Cu cât gândești mai mult la o lume, cu atât trăiești În ea... Mihaela Ursa: Trăiești Într-o lume infinită, dar ți-o imaginezi Închisă pentru că funcțiile noastre cognitive au nevoie de această limitare. Vlad Roman: Iar să ți-o imaginezi este un factor extern, exact diferența de care vorbeam, de care amintea Sanda Cordoș
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginezi este un factor extern, exact diferența de care vorbeam, de care amintea Sanda Cordoș când spunea că ea se adecvează textelor, nu adecvează ea textele, și că densitatea ei nici măcar nu este alterată, ci este identitatea textelor Înseși. Mihaela Ursa: Sigur că da, Însă citind un anumit text mă adecvez Într-un fel, În schimb nu pot participa la un altul În baza aceleiași modificări. Nu mă pot adecva și la o altă lume, În aceeași fracțiune de secundă. Subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
virtualitate, fie că este Într-un trecut pe care ni-l amintim. Asta Înseamnă că nu acceptăm o logică exterioară de nici o treaptă, ci ne reconstruim În noi logicile parțiale prin care am trecut de la o clipă la alta. Mihaela Ursa: Mă gândeam cum să te conving că spunem același lucru. Faptul că Anca nu există, deși tu o vezi și Îi acorzi același grad de realitate cu Ruxandra, care există și În lumea noastră, a celorlalți, nu demonstrează decât că
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acel ax identitar tare față de care să poată fi constatat jocul de rol? Față de un model exterior, din afara eului? Sau trebuie să admitem că, În mod paradoxal, proteismul infinit elimină teatralitatea, termenul nemaifiind adecvat la ideea de metamorfoză perpetuă. Mihaela Ursa: Ceea ce spui mă face să am certitudinea că În momentul În care spui „ca și cum” afirmi deja o opțiune pentru o lume, dar nu pentru o lume existentă, ci pentru una posibilă. Spui: „Îmi aleg lumea asta, Îmi aleg să trăiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sute, atâți câți au fost ei, cel mult o mie. Această rezistență a existat În paralel cu Gulagul, pentru că ultimii luptători din munți au fost capturați și executați În 1962. Corin Braga: De aceea nici nu au fost reeducați... Mihaela Ursa: Susțin observația Sandei că ar trebui departajate tipurile de reeducare. Mi se pare, Ruxandra, că vorbești În textul tău În aceiași termeni - confundându-i de fapt - despre necesitatea de-a inversa procesul reeducării, pentru generațiile care au trecut efectiv prin
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poate inculca și o realitate a limbii, care continuă să fie cel mai unificator factor. Desigur Însă, ce fel de literatură? Scepticii nu cred să aibă dreptate când prevestesc retragerea literaturii În cercul unor inițiați. „A fi român” astăzi Mihaela Ursa: Cred că punctul nodal al lucrării Îl constituie ideea de revenire a tranziției, de tranziție reversibilă - cred că Anca oferă de fapt un argument În favoarea acestei idei. Dincolo de asta, spunând de la Început că nu Îmi recunosc nici un fel de competențe
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se vedea fenomenul, ce tinde să devină de masă, al emigrării.) Așa că, dacă am vrea să dăm o definiție, am putea spune că „a fi român Înseamnă a avea În sânge dorința capitală de a nu mai fi român”!... Mihaela Ursa: Le vorbeam studenților mei despre patriotism ca o formă de iubire - la care, ridicând ochii, m-am lovit de privirile lor condescendent amuzate, și mi-am dat seama că generația lor, Încă și mai mult generația mea, nu poate să
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
caz, dacă nu de-a dreptul amenințător, Într-o țară În care ideologia comunistă a demonetizat orice referire la patriotism. Cu toate acestea, nu putem trăi, se știe, Într-o societate civilă „internațională”. Apropo de cele spuse mai Înainte de Mihaela Ursa privind termenul patriotism - s-a comentat Îndelung intervenția unui parlamentar german care a spus că este „mândru” că este german. Revenind la Cioran, dramatismul exploziv al condiției de marginal al românului nu mai poate fi exploatat decât ca o emblemă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Editura Dacia, Cluj, 2005. Prezent În volumul colectiv Eminescu poet național, Editura Dacia, Cluj, 2002. Manuale: Introducere În relațiile publice, Editura Dacia, Cluj, 2000, Introducere În teoria media, Editura Dacia, Cluj, 2001; Media și Democrația, Editura Polirom, Iași, 2002. Mihaela Ursa a absolvit Facultatea de Litere din Cluj În 1995; și-a luat doctoratul În 2004. În prezent este lector universitar la Catedra de Literatură Universală și Comparată a Facultății de Litere din Cluj, calitate În care susține un curs despre
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Asemenea pozițiilor terestre, oferite de latitudine și longitudine, poziția aștrilor este oferită de coordonatele pe această sferă. Fascinantul spectacol al cerului nu este același în cele două emisfere, variind în funcție de locul observatorului. Unele constelații sunt vizibile doar în emisfera nordică (Ursa Mare, Ursa Mică, Casiopeea...) și altele în cea sudică (Crucea Sudului, Carena...). Această boltă nu este decât o aparență, în crearea căreia intervine fenomenul fizic al difuziei luminii. În atmosfera terestră plutesc pulberi opace foarte fine și moleculele diferitelor gaze
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
terestre, oferite de latitudine și longitudine, poziția aștrilor este oferită de coordonatele pe această sferă. Fascinantul spectacol al cerului nu este același în cele două emisfere, variind în funcție de locul observatorului. Unele constelații sunt vizibile doar în emisfera nordică (Ursa Mare, Ursa Mică, Casiopeea...) și altele în cea sudică (Crucea Sudului, Carena...). Această boltă nu este decât o aparență, în crearea căreia intervine fenomenul fizic al difuziei luminii. În atmosfera terestră plutesc pulberi opace foarte fine și moleculele diferitelor gaze ce intră
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
24 de ore defilează toate stelele. La latitudini intermediare, vizibilitatea acestora depinde de distanța față de polii cerești. Aștrii cei mai apropiați de poli ce rămân vizibili pe parcursul întregului an, se numesc “circumpolari”. La latitudinea capitalei țării noastre, este cazul constelațiilor Ursa Mare și Ursa Mică. Depărtându-ne de polii cerești, durata de vizibilitate e mai scurtă. Constelația Lebăda e prezentă pe cer aproape tot anul, în timp ce constelația Scorpion nu apare vara. Constelațiile vizibile în emisfera sudică 2.6 Planetariu Reprezintă un
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
defilează toate stelele. La latitudini intermediare, vizibilitatea acestora depinde de distanța față de polii cerești. Aștrii cei mai apropiați de poli ce rămân vizibili pe parcursul întregului an, se numesc “circumpolari”. La latitudinea capitalei țării noastre, este cazul constelațiilor Ursa Mare și Ursa Mică. Depărtându-ne de polii cerești, durata de vizibilitate e mai scurtă. Constelația Lebăda e prezentă pe cer aproape tot anul, în timp ce constelația Scorpion nu apare vara. Constelațiile vizibile în emisfera sudică 2.6 Planetariu Reprezintă un loc unde se
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
precesie, cu perioada de circa 26 mii de ani, axa polilor tereștri descriu sub influența Soarelui și Lunii, un con cu vârful în centrul Pământului. Acest lucru ne indică faptul că dacă actualmente steaua polară este steaua Alfa din constelația Ursa Mică, în trecut acest rol îl aveau alte stele. Știați că : planeta noastră s-a format acum 4.500 de milioane de ani în urmă ? Inițial a fost un imens nor de praf și gaze, ce s-a restrâns treptat
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Unirea” din Alba Iulia și la revista „Orizont”, iar din 1992 este director al Bibliotecii Județene Timiș. Debutează cu o schiță în „Orizont”, în 1972. Colaborează la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Tribuna”. Scrie scenarii de film și cronici radiofonice. Romanul Casa Ursei Mari (1978; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor) înfățișează întâlnirea, văzută ca formă de adaptare, și nu ca rezistență (cum remarca la apariția cărții Nicolae Manolescu), dintre comunitatea patriarhală a tăietorilor de lemne și lumea dinamică a constructorilor de hidrocentrale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
nostalgii central-europene - de tensiunea înfruntării unor personaje cu soluții existențiale diferite: tatăl, care a optat pentru retragerea din lume, contemplată cu detașare, dar și cu melancolie, și fiul, mânat de dorința de putere, angajat în agresivul tumult cotidian. SCRIERI: Casa Ursei Mari, Cluj-Napoca, 1978; Reciful, Timișoara, 1979; Sărbătorile, București, 1981; Zigguratul, București, 1982; Muflonul, I-II, Timișoara, 1986-1989; Casa de pânză, Timișoara, 1995; Demonul discret, Timișoara, 1996; Noaptea strigoilor (Martorul), Timișoara, 1996; Picătura de cucută, Iași, 1997; Remora (Jucătorul), Timișoara, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
Ulise în afara timpului, în grota "celei care se ascunde" (conform etimologiei numelui Calipso) unde, potrivit criticii din Antichitate, este condamnat la șapte ani de orbire (un an pentru fiecare turmă). Întors în timp, fără somn, el contemplă constelațiile (Pleiadele, Bourul, Ursa), care îl ajută să se călăuzească. Din nou, orizontul se deschide, o hartă se desenează după această pierderea a oricărui reper, după această ospitalitate care suspendase timpul și-l făcuse prizonierul insulei Ogigia, acest "buric al mării", omphalus al povestirii
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
De pildă, Marius Sala a identificat diferențe importante între evoluția apelativelor și a numelor proprii, chiar dacă, principial, cele două categorii se supun aceleiași reguli fonetice și gramaticale. Tendința este ca numele de locuri să mențină forme mai vechi (Cerboanele, Lupa, Ursa) față de apelativele corespunzătoare sau să fie expuse în actele oficiale ale administrației unor „literaturizări“ forțate sau unor analogii greșite (numele populare ale localităților Bascov, Zalău, Beiuș și Reșița erau Bîscov, Zălau, Beinș și Recița). Îndepărtarea treptată a toponimelor de apelativele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Numele acestea de locuri, atestate începînd cu secolul al XIV-lea, se integrează în grupul onomasiologic al așa-numitelor, mai ales de către geografi, zootoponime: Brebu, Boura, Colunul, Cerbaru, Fărcașa (< magh. farkas, „lup“), Catîra, Bivolele, Iepura, Lupa, Mînza, Poarca, Racovița, Taura, Ursa, Viezuri, Zimbroaia, Zimbru. Variațiile fonetice ale numelor, față de etimon și între ele, pot fi explicate prin transcrierile aproxi mative în documente sau prin evoluțiile istorice și dialectale ale formelor. Astfel, așa cum arată V. Frățilă, „intercalarea“, în unele variante fonetice, a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
îngr. Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, Pitești, 1998; Valeriu Bârgău, Generația ’80: precursori și urmași, Deva, 1999; Adrian Dinu Rachieru, Elitism și postmodernism, Iași, 1999, 27-167; Cărtărescu, Postmodernismul, 142-165, 364-457; Gheorghe Iova, Acțiunea textuală. Bunul simț vizionar, Pitești, 1999; Mihaela Ursa, Optzecismul și promisiunile postmodernismului, Pitești, 1999; Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, I, Pitești, 2000; Bucur, Poeți optzeciști; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000; Nicolae Leahu, Poezia generației ’80, Chișinău, 2000; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I-III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
1976, 6; Piru, Critici, 302-303; Sanda Cordoș, Literatura generației optzeciste, CC, 1996, 9-10; Radu G. Țeposu, Ariel, scribul hieratic, VTRA, 1997, 3; Ion Pop, „Scriitori români postmoderni”, VTRA, 1997, 3; Virgil Podoabă, Cartea clasică despre optzeciști, VTRA, 1997, 3; Mihaela Ursa, „Optzecism” sau postmodernism, ECH, 1997, 4-6; Horea Poenar, „Scriitori români postmoderni”, ECH, 1997, 4-6; Doru George Burlacu, Voci ale literaturii, Cluj-Napoca, 1998, 168-169; Iulian Boldea, Postmodernismul românesc, „Discobolul”, 1999, 14; Nicoleta Sălcudeanu, Fotografie de grup cu optzeciști, „Discobolul”, 1999, 14
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
Ghizela, Țârău, Virgiliu (coord.), Condiția femeii în România secolului XX. Studii de caz, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, pp. 135-159. Ulam, Adam B., Bolșevicii. Triumful comunismului în Rusia. O istorie intelectuală, traducere de Irina Cristea, Editura Corint, București, 2009. Urse, Laureana, "Populația feminină: modernizare și adaptare", în Calitatea Vieții, XVIII, nr. 1-2/2007, pp. 149-164. Volkogonov, Dmitri, Lenin. O nouă biografie, traducere de Anca Irina Ionescu, Editura Orizonturi - Lider, București, f. a. Vulcu-Morar, Călin, "Între "noi" și "ei": identitatea politică a
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
regimul unui dictator, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 275-293. 50 David Priestland, op. cit., p. 385. 51 Zoe Petre, "Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin", în Lucian Boia (coord.), Miturile comunismului românesc, Editura Nemira, București, 1998, pp. 255-271. 52 Laureana Urse, "Populația feminină: modernizare și adaptare", în Calitatea Vieții, XVIII, nr. 1-2/2007, pp. 149-164. 53 Ștefania Mihalache, op. cit. 54 Luciana M. Jinga, "Gen și mobilizare politică în România comunistă", în Adrian Cioflâncă, Luciana M. Jinga (coord.), Represiune și control social
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]