529 matches
-
și un efort de cizelare, de echilibrare a versului. În proză, scriitorul are realizări mai durabile. Nuvela Duduca Mamuca, reluată cu unele modificări în Micuța (subintitulată Trei zile și trei nopți din viața unui studinte, 1864), dar și romanul istoric Ursita („Revista literară și științifică”, 1876), editat inițial cu titlul Copilăriele lui Iancu Moțoc („Buciumul”, 1864), sunt scrieri care depășesc nivelul literar al epocii. Ele implică și o atitudine polemică, uneori pusă în pagină aproape sfidător. H. vrea să se despartă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
reale, de vreme ce nuvela este, întru totul, o autoficțiune) îi declanșează resortul sarcastic. De o cu totul altă factură, romanul Ursita evocă în culori aprinse, bine susținute documentar, o secvență din istoria Moldovei în secolul al XVI-lea. Aici credința în ursită - articulație interioară esențială în cazul lui H., identificabilă pretutindeni - dă temei drumului „ursit” al unui personaj malefic, Iancu Moțoc, pe care naratorul îl descifrează fie și numai din întâmplările copilăriei. Deși neterminat, Ursita este unul din primele romane istorice românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
secolul al XVI-lea. Aici credința în ursită - articulație interioară esențială în cazul lui H., identificabilă pretutindeni - dă temei drumului „ursit” al unui personaj malefic, Iancu Moțoc, pe care naratorul îl descifrează fie și numai din întâmplările copilăriei. Deși neterminat, Ursita este unul din primele romane istorice românești izbutite, datorită maturității narative mai cu seamă. Vocația dramaturgică deține un rol covârșitor în scrisul lui H., impunându-și somptuos ubicuitatea. Ca autor de teatru propriu-zis, autorul tinde către performanțele marii arte și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
îngr. și introd. Grigore Brâncuș, București, 1972-1976; ed. îngr. și introd. Grigore Brâncuș, București, 1998; Sic cogito, București, 1892; ed. și postfață Mihai Neagu Basarab, București, 1990; ed. îngr. și pref. Stancu Ilin, București, 2000; Sarcasm și ideal, București, 1897; Ursita, pref. Iuliu Dragomirescu, București, 1910; Scrieri literare, morale și politice, I-II, îngr. și introd. Mircea Eliade, București, 1937; Scrieri literare, I-II, îngr. Andrei Rusu, pref. George Munteanu, București, 1960; Articole și studii literare, îngr. și pref. C. Măciucă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
și filologie, I-II, îngr. și introd. Grigore Brâncuș, București, 1988; Scrieri literare, postfață Paul Cornea, București, 1989; Istoria toleranței religioase în România, îngr. și pref. Stancu Ilin, București, 1992; Scrieri, I-II, îngr. și introd. Stancu Ilin, Chișinău-București, 1993-1997; Ursita, îngr. și pref. C. Mohanu, București, 1994; Poezie, proză, dramaturgie, Chișinău, 1997; Răzvan și Vidra, îngr. și postfață C. Mohanu, București, 1998; Scrieri alese, pref. Mihai Zamfir, București, 1999; Protocoalele ședințelor de spiritism, tr. Jenica Tabacu, îngr. și pref. Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Pravoslavnica ocrotire (1941). Cartea reia fragmente din Lupii, rescrise ca poeme în proză (Vladimir Streinu suspectează un plagiat după Cimitirul marin al lui Paul Valéry), precum și povestirea Aghan, apărută în 1940 în condiții grafice excepționale și reeditată aici cu titlul Ursita. N. mânuiește în această povestire poematică tehnica fantasticului terifiant, preluând motivul nervalian al „mâinii vrăjite”, agrementat cu sugestii locale (credința în strigoi etc.). Revoluția (I-II, 1943), celălalt roman, apărut fragmentar mai întâi în „Cuvântul”, este capodopera scriitorului și sinteza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
ideea poemului dramatic în trei acte Legenda funigeilor. Însă modelarea intrigii, plasată într-un nebulos Ev Mediu gotic, lumea poemului, care e plină de semne fatidice, „de-nștiințări secrete” prea lesne descifrabile totuși, în care viața e condusă de o ursită, în care iubirea e o forță imposibil de oprit, iar puterea de seducție a eroului este irezistibilă, toate poartă mai degrabă amprenta lui A. Maniera lui Iosif se recunoaște abia în partitura cantabilă, poate și în versificația poliritmică. Frământările intime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
au făcut-o mai de mult. O pledoarie pentru unitate o fac mulți guvernanții și o exprima atât de frumos poetul Adrian Păunescu la Lucrările Primului Congres al Spiritualității Românești din 1993 în poezia „România de pretutindeni” Oriunde până astăzi ursitele v-au dus Orice identitate v-au dat ca să vă mintă La Răsărit de sunteți sau sunteți în Apus Străini de bună de voie sau nație murindă Chiar de trăiți sub haină de alfabet strein Ori desțărați vă pierdeți, sub
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
paranteză, suspensie ce eliberează lumina pură a faptului-de-a-apărea. Două exemple: "Fără soare este mai bine/.../ Ochii altfel privesc, mai frumos și mai fără liman/.../ Și toate laolaltă, fără soare, par să fie părtașe/ La o altă nemurire, la o altă ursită,/ La o altă lumină" (Fără soare, în Poezia, ed. cit., p. 125); Nestrăbătute de lumină umbre în lume aștern/ Lucrurile lumii/ Inocent opace în ființa lor,/ Partea lor de întuneric și numai a lor./ Iar în forma umbrei lucrurilor stăm
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
apar în Odiseea, deși mirifice, nu afectează destinul odiseic, pentru că nu sunt cl:thes, „torcătoare”. Deși încântătoare prin cântecul lor ademenitor, Sirenele nu îl prind pe erou în capcană. Nausicaa, fiica regelui feacilor Alcinoos, deși minunată, nu-i poate schimba ursita. Însoțindu-se cu ea, Ulise ar fi putut deveni regele insulei feacilor, care este țara păcii - dar Nausicaa se îndeletnicea numai cu spălatul rufelor, nu și cu urzirea. Doar mama ei, regina Areta, putea interveni, pentru că era torcătoare de caiere
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întâi din cel de-al doilea, fiind o amplă sinteză a istoriei și civilizației române. În domeniul literaturii beletristice B.P. Hașdeu a scris nuvelă Duduca Mămuca, republicata ulterior sub titlul Micuța, dar și un fragment dintr-un proiectat român istoric: Ursita. A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă Răzvan și Vidra. Prima dramă romantică de inspirație istorică, Răzvan și Vidra prezintă o viziune pașoptista asupra trecutului, în spiritul ideilor "Introducției" la
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
mitenele, Înlocuind patul În tăblii de fier, cu cadâne zugrăvite barbar În „abțibilduri“, care m-au privit cu ochii lor galeși venind pe lume la 8 septembrie 1887 și mi-au ascultat, Înduioșate, primul meu chiot, Întovărășit de constelațiile și ursitele unui horoscop promițător, sub semnul ascendent al Leului și al Soarelui ca guvernor, Înlo cuind scrinul cu patină veche, de nuc sau de vișin, al buni cilor - atâtea și atâtea suveniruri ale copilăriei noastre puse acu pe foc de moftangiii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
local de noapte. Ți-aduc eu pe cineva cu edecurile necesare și cu șampania, fără să te coste un ban, măcar la Început... ...Am făcut oare bine, am făcut rău astupându-mi urechile la propunerile lui Canianu? Cercetându-mi, iarăși, ursitele printre cele 36 de pagini ale Horoscopului, găsesc Între atâtea: „Venus, ca guvernor În casa a X-a, Îți făgăduiește succes În toate Întreprinderile care pri vesc plăcerile altora..., Întrebuințările tale În viață trebuind să fie În legătură cu sexul femeiesc și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
că am fost pedepsit... Nu m-am bizuit niciodată pe soartă, pe noroc, pe întâmplare, spune Ștefan pășind încolo-încoace între cruce și vatră, pe gânduri. Ne mângâiem cu gândul că " Așa mi-a fost scris!", că "Așa mi-a fost ursita!"... Oare nu ne ascundem după prun? Oare "Destinul Soarta" nu-i țapul ispășitor în cârca căruia aruncăm toate neputințele, greșelile, înfrângerile noastre? Ne spălăm pe mâini ca Pilat din Pont și o arătăm cu degetul: "Nu eu! Ea! Ea e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce a văzut ea... Dar ea de ce nu s-a speriat?“. Se observă aici legătura dintre Simina și Christina, legătură pe care la început Egor nu o înțelege, căzând pradă aranjamentului celor două. Simina anticipează întâmplările. Lui Egor îi „descrie“ ursita, povestind un basm, inventat de ea, despre dragostea unui cioban cu o împărăteasă moartă. Tot ea îi povestește despre Christina și cum să se poarte cu fantoma. Lucrurile se petrec conform planului celor două. Simina stăpânește, ca și Christina, tehnica
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Rotică). Acesta susține că, în sat la noi, vestite pentru vrăji erau baba Axînia și baba lui Leon al Cosmii. „La Axînia venea lume de la circa 60 kilometri depărtare”. În lucrare sînt descrise descîntecele „de deochi”, „de boală grea”, „de ursită”, „de beșică rea (buba neagră)”, „pentru a îndepărta potca (avizuha)”, „pentru mana vitelor”, „de îndepărtat strigoii”. Pentru lucrarea sa, el s-a informat de la Ilinca Mînecan a lui Bursuc, o succesoare a celor două pomenite mai sus. În cazul „descîntecu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cei răi,/și gurile cele rele, / Să n-aibă ochi a-nholba / și gură a striga / Asupra luiî / Descîntecul meu / Leacul de la Dumnezeu». Bolnavul trebuie să bea din apa descîntată, pe nemîncate, trei zile: luni, miercuri, vineri”. Mai complicat, „descîntecul de ursită” are o desfășurare care i-ar putea face invidioși pe nuveliștii noștri amatori de pitoresc folcloric: „în afară de ulciorul cu apă neîncepută, nefericita trebuie să mai ducă vrăjitoarei: bani de aramă și de argint, tămîie de la o mînăstire, flori de sînziene
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vrăjitoarea începe a răscoli cărbunii, stropindu-i cu apă neîncepută și descîntînd: «Eu nu sting cărbunii, / Ci sting pociturile, / Sting săgetăturile /și toate strigăturile. / Sting căscările / și toate gurile rele. Sting și rup legăturile, / și toate făcăturile, / Potolesc, osîndesc / și ursita o fugăresc. De i-o fi făcut cineva cu una? Eu îi desfac cu două! / De i-o fi făcut cu două? / Eu îi desfac cu trei! De i-o fi făcut cu trei? Eu îi desfac cu patru! / Etc.
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spre cuibușorul nostru bucureștean. Ne aștepta o nouă viață, cu urcușuri și coborâșuri, cu zile bune și zile rele, peste care uniți ca În 26 ianuarie 1953 am trecut cu lacrimi de bucurie sau de amar, după cum ne-a fost Ursita. Primii ani ne-am transformat În Muchi și Ciuchi - inspirați din Medelenii lui Teodoreanu, apoi În Tata și Mama și În final În Bunu și Buni. Varia În noiembrie 1952, activitatea științifică din Întreprinderea “Ecarisajul” se desfășura Într-un ritm
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
poeziilor lui Lucian Blaga (L’ Étoile la plus triste, 1992) și proza poetică a nuvelei Maison pour un mirage, 2003. Poeziile scrise în românește i-au fost publicate în revistele literare ale exilului și adunate ulterior în volumul Din urzeala ursitei, apărut într-un tiraj necomercial (Galateea, 2004). A publicat volumele de memorialistică Nori peste balcoane (Humanitas,1996), în versiune franceză Au balcon de l ’exil roumain à Paris (Harmattan, 1999), și Ceruri nomade (Humanitas, 1999), în versiune franceză La Roumanie
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
adică veșnică; la fel ca acele două segmente, autotrof, vegetal, respectiv heterotrof, animal, ale biocenozei; adică a expresiei perene a Vieții. Rămânând În domeniul mitic, calul poartă anotimpurile, Soarele, Luna și toate celelalte astre, și tot calul veghează la Împlinirea ursitei omului, iar apoi călăuzește sufletul omului În lumea de dincolo. După cum, În basme, călăuzește pe FătFrumos. Calul năzdrăvan n’are aripi ca Pegas, dar asta nu-l Împiedică să ajungă pe celălalt tărâm, cu stăpân - deh! povestea au zis-o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mă încalț,/ Cu 3 mai sus să mănalț” (Păltiniș - Botoșani), „Luna-n chept ț-oi așaza;/ Nici așa nu te-oi lasa,/ Pi cal galbân teoi încăleca,/ Ghici de aur în mânî ț-oi da” (Slobozia Blăneasa - Galați). În basme, ursita ideală trebuie să fie definită de spectrul metalului nobil prin tot ceea ce o definește: podoaba capilară, pasărea ei devin factori declanșatori ai căutării inițiatice. Simpla găsire a cosiței de aur sau a unei pene în pădurea labirintică creează, la nivel
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sau ipostază totemică a alesei. Flăcăul căruia i s-a promis în schimbul ieșirii în lumea albă „Fata Brună,/ cu Fața Rumenă,/ cu Cosița Groasă -/ o fată frumoasă” urmărește în mod instinctiv traseul care îl va conduce, la momentul magic spre ursita de dinainte de ursire: „trecând un an, doi, trei, patru - douzeci de ani, băiatu a-nceput să plece la vânătoare de unul singur. Pleca la vânătoare. Azi vânătoare, mâni vânătoare, poimâne vânătoare ș-așa mai departe. La un moment dat, o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o evoluție paralelă cu cea a lunii și, atunci cînd astrul este în creștere, fac descântece de dragoste pentru a se completa și ele cu cel ales. „Prin Bucovina, luna nouă, ca și stelele, este trimisă în vrăji, ca să aducă ursita celui ce nu mai poate aștepta: «Lună, lună,/ Vârgolună,/ Tu ești mândră și frumoasă,/ Tu ești a nopții crăiasă,/ Tu cai ai,/ Dar frâu n-ai;/ Na-ți brâul meu/ Și fă frâu calului tău»”. Invocarea lunii pentru formarea cuplului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Răscrucea reprezintă punctul nodal la nivel ontologic, aici se pun în balanță abilitățile eroice, provocate de hierofanii. Revenirea din sacru provoacă o evaluare a reușitei în spațiul răspântiei, aici fiara teriomorfă infirmă faptul că zâna adusă de fecior ar fi ursita lui și îl trimite, printr-o înghițire simbolică, înapoi în sacru: „Șî l-a luat în dinț’ șî l-a azvârlit în nouri verz’ și când a picat jos, a picat în fundu pământului, pă tărâmu ălaltu”. Trimiterea în infern
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]