607 matches
-
prin revelarea lor (Papadima, 1936-1938/1985, p. 119). De aceea: Ceea ce pare fatalism nu sunt decât rigorile lucid acceptate ale unei severe concepții despre ordine, adică rânduială (Ibidem, p. 117). Omul știe că poate abate prin înșelăciune sorții dați de Ursitoare, poate iscodi prin încăpățânare, prin viclenie, prin impertinență rânduielile dumnezeiești, dar e păcat. În moarte nu vede un despot crunt al lumii, ci o biată bătrână, care duce la împlinire rânduielile lumii; încearcă s-o înșele, și moartea trebuie să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
moașe din Bucovina, după ce au scăldat copilul și l-au înfășat, îl pun pe vatră 286. Când prinde a se îngâna ziua cu noaptea, în Bucovina, moașele aprind o lumânare, o pun pe masă ca să ardă toată noaptea deoarece "venind ursitorile și neaflând lumină în casă (...) se mânie și-i ursesc o soartă rea" 287. Bucovinencele au foarte mare grijă să păstreze lumânările de la botez pentru că nu e bine să le dea cuiva, "ci să ardă numai în casa unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Scoate-un semn și-mi spune drept / Mâne care an să-ncep?"358 În alte părți ale Transilvaniei, se desfășoară un obicei similar, vergelatul, la care participă fetele care vor să-și afle "ursita" și o femeie în vârstă, numită "ursitoare". Ursitoarea cu fetele ascund obiecte sub vasele de pe masă și se ghicește ursita, în funcție de obiectul pe care-l alege fiecare fată. Astfel, dacă sub vas se descoperă apă, ursitoarea proorocește în felul următor: "Apa e foarte folositoare, dar și stricăcioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-un semn și-mi spune drept / Mâne care an să-ncep?"358 În alte părți ale Transilvaniei, se desfășoară un obicei similar, vergelatul, la care participă fetele care vor să-și afle "ursita" și o femeie în vârstă, numită "ursitoare". Ursitoarea cu fetele ascund obiecte sub vasele de pe masă și se ghicește ursita, în funcție de obiectul pe care-l alege fiecare fată. Astfel, dacă sub vas se descoperă apă, ursitoarea proorocește în felul următor: "Apa e foarte folositoare, dar și stricăcioasă, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vor să-și afle "ursita" și o femeie în vârstă, numită "ursitoare". Ursitoarea cu fetele ascund obiecte sub vasele de pe masă și se ghicește ursita, în funcție de obiectul pe care-l alege fiecare fată. Astfel, dacă sub vas se descoperă apă, ursitoarea proorocește în felul următor: "Apa e foarte folositoare, dar și stricăcioasă, după cum adică o știm întrebuința. Bărbatul tău va fi om bun dacă tu te vei purta bine cu el; dar dacă nu vei avea minte destulă, el va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ce-o fos`..."187 Pactul cu universalul însoțește umanul de-a lungul vieții, convertind-o la o permanentă interacțiune cu cosmicul. II.3.3. "GHEMUL VIEȚII" În credința populară tradițională, "ghemul vieții" sau "firul vieții" reprezintă "datul sorții" pe care ursitoarele îl urzesc la naștere. Astfel, la nașterea unui copil, "torcătoarele" (ursitoarele) se așează la fereastra casei și încep "a-i toarce firul vieții, și anume cea mai mare, adică ursitoarea, ținând o furcă în mână, pune firul și învârte fusul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lungul vieții, convertind-o la o permanentă interacțiune cu cosmicul. II.3.3. "GHEMUL VIEȚII" În credința populară tradițională, "ghemul vieții" sau "firul vieții" reprezintă "datul sorții" pe care ursitoarele îl urzesc la naștere. Astfel, la nașterea unui copil, "torcătoarele" (ursitoarele) se așează la fereastra casei și încep "a-i toarce firul vieții, și anume cea mai mare, adică ursitoarea, ținând o furcă în mână, pune firul și învârte fusul; cea mijlocie, adică soarta, îl toarce din caierul prins la furcă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ghemul vieții" sau "firul vieții" reprezintă "datul sorții" pe care ursitoarele îl urzesc la naștere. Astfel, la nașterea unui copil, "torcătoarele" (ursitoarele) se așează la fereastra casei și încep "a-i toarce firul vieții, și anume cea mai mare, adică ursitoarea, ținând o furcă în mână, pune firul și învârte fusul; cea mijlocie, adică soarta, îl toarce din caierul prins la furcă, ce o ține ursitoarea la brâu, și-l învârtește pe fus; iar cea mică, adică moartea, ținând în mână
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fereastra casei și încep "a-i toarce firul vieții, și anume cea mai mare, adică ursitoarea, ținând o furcă în mână, pune firul și învârte fusul; cea mijlocie, adică soarta, îl toarce din caierul prins la furcă, ce o ține ursitoarea la brâu, și-l învârtește pe fus; iar cea mică, adică moartea, ținând în mână un foarfece printre tăișurile căruia trebuie să treacă firul, când voiește, atunci strânge foarfecele laolaltă și taie firul."188 Ursitoarele românești corespund Parcelor romane (pars-parte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la furcă, ce o ține ursitoarea la brâu, și-l învârtește pe fus; iar cea mică, adică moartea, ținând în mână un foarfece printre tăișurile căruia trebuie să treacă firul, când voiește, atunci strânge foarfecele laolaltă și taie firul."188 Ursitoarele românești corespund Parcelor romane (pars-parte, de unde și expresiile "asta i-a fost partea", "a avea parte de ceva, cineva") și amintesc de Moerele grecești (a treia ursitoare, Moartea, ar proveni de la μώίρά) care "torc" și "urzesc" firul vieții.189 Forma
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să treacă firul, când voiește, atunci strânge foarfecele laolaltă și taie firul."188 Ursitoarele românești corespund Parcelor romane (pars-parte, de unde și expresiile "asta i-a fost partea", "a avea parte de ceva, cineva") și amintesc de Moerele grecești (a treia ursitoare, Moartea, ar proveni de la μώίρά) care "torc" și "urzesc" firul vieții.189 Forma ovală a ghemului dezvăluie mișcarea ciclică a universului, macrocosmosul în care se deapănă "firul vieții", iar firul de cânepă, din care este făcut ghemul, se obține în urma
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scăpând-o de "puzderie" și pregătind-o pentru "radila" ce va scoate firul cel bun pentru tors.191 Firul de pe "ghemul vieții" conturează un adevărat labirint al destinului, dezvăluind coincidentia oppositorum viață / moarte. În unele părți din Banat, în așteptarea ursitoarelor, pe o masă rotundă din lemn, se pune un blid, "de trei ori câte trei mâini de făină de grâu, cernută printr-o sită deasă"; deasupra făinii se pune o lingură cu sare și una cu unt, un pahar cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
blid, trei lumânări din ceară curată, iar în jurul farfuriei se presară cereale (grâu, porumb); după aceea, se măsoară pruncul nou-născut cu trei fire de mătase roșie care se înfășoară în jurul paharului cu apă, de pe masă.192 În Bucovina, în cinstea ursitoarelor, moașa aprinde o lumânare și o pune pe masă, ca să ardă toată noaptea.193 La moarte, se ia un fir de cânepă și se măsoară mortul, iar, după această lungime, se face "toiagul" din ceară curată, în formă de spirală
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
copilăria mea și cu tot ce mi sa întâmplat, sau este o pură întâmplare. Cred totuși că viața mea a fost măcar într-o mică parte influențată de toate aceste întâmplări. Sau poate așa am fost ursită, ca în „Cântecul ursitoarei” de Hölderlin: „Ci noi am fost ursiți Să nu aflăm nicăierea odihnă, Dispar și cad sărmanii oameni, Orbește de la un ceas la altul, Ca apa zvârlită din stâncă în stâncă, De-a lungul vremii în necunoscut ” . Cuvinte frumoase despre mine
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
este un simbol al norocului, Ion Brad îl evocă în această ipostază, după cum Marin Tarangul exprimă emoții, stimulate de piatra prețioasă, magică, a șarpelui 17. Mihai Beniuc, prin imaginea șarpelui, sugerează decadența artei 18 și îndepărtarea ei de tradiție. Motivul ursitoarelor, ființe supranaturale care urzesc destinul oamenilor, se repetă în creația lui Cezar Baltag, Gh. Pituț, Ion Brad, A. E. Baconsky, după ce în literatura interbelică, la poeții citați în atâtea rânduri, s-a constituit ca motiv frecvent. La Cezar Baltag, viața
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
creația lui Cezar Baltag, Gh. Pituț, Ion Brad, A. E. Baconsky, după ce în literatura interbelică, la poeții citați în atâtea rânduri, s-a constituit ca motiv frecvent. La Cezar Baltag, viața sufletului este dirijată de prezența stăruitoare și inefabilă a ursitoarelor 19, iar nașterea la Gh. Pituț stă sub semnul lor20 . Mihai Beniuc și Ion Brad cred că au fost hărăziți de ursitoare să rămână nemuritori, în timp ce pe A. E. Baconsky l-au ursit stelele sa fie poetul rătăcitor al cetății
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a constituit ca motiv frecvent. La Cezar Baltag, viața sufletului este dirijată de prezența stăruitoare și inefabilă a ursitoarelor 19, iar nașterea la Gh. Pituț stă sub semnul lor20 . Mihai Beniuc și Ion Brad cred că au fost hărăziți de ursitoare să rămână nemuritori, în timp ce pe A. E. Baconsky l-au ursit stelele sa fie poetul rătăcitor al cetății. Isus, Fecioara Maria, arhangheli, îngeri, Învierea, Nașterea, Judecata de apoi, spirite malefice, colinde apar și în lirica unor poeți de factură modernă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o spune poetul, pierdem clipa în care suntem cuprinși de iubire "Uite-așa rămânem orbi/ surzi și ciungi de un cuvânt/ Soarbe-mă de poți să sorbi" ("N-ai să vii"). Cântecele sunt de nevastă, de muiere, de fetie, de ursitoare, de cununie, de împreunare; oricum bărbatul este regele puternic, ușor distant, sau uneori gestificând și plângând superficial, într-o ușoară cochetărie de cântec: "Am stâlcit-o, am stâlcit-o,/ de din alb am dezalbit-o/ de din rece am încălzit-o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
chema, nu ne opri, nu ne opri, nu ne întoarce/ Căci noi suntem de ieri și de ne vei striga, nu vom auzi". Alegoria se vrea încărcată de simboluri încifrate, pentru ca la sfârșit să ne dea o cheie simplă: botezul ursitoarelor reprezintă o a doua naștere: "Căci dacă am spune că s-a întors născut/ În timp ce era/ înseamnă că s-a născut de două ori". 20 "Cum au trăit cândva prevestirile/ La venirea cuiva însemnat/ Oare pot să-mi întreb părinții
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pămînt sau în podele, o izbîndă mare ai să capeți. Cînd ți-a tot rugini cuțitul e semn că unul din casă a tăiat ceva de furat cu el. Dambla Cînd un om calcă pe urmele pe care au umblat ursitoarele, rămîne damblagiu. Omul damblagit e luat de dracu’; singur el cere să i se facă masle cu nouă popi. Dar Dacă se dă cuiva ceva, trebuie a-i da din toată inima, fără să-i pară rău, că la din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el, îl pune sub cap, ca să viseze. Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de-o va înnoda, ursitul ei ce era să-l ia de bărbat nu se va mai însura - și viceversa. Ursitoare Cînd un copil se naște, apar ursitoarele la fereastră; de aceea se țin ușile și ferestrele deschise și [e] cea mai mare liniște în timpul facerii. Se crede că a treia zi după nașterea unui copil sosesc pe la mia zănoapte ursitele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de-o va înnoda, ursitul ei ce era să-l ia de bărbat nu se va mai însura - și viceversa. Ursitoare Cînd un copil se naște, apar ursitoarele la fereastră; de aceea se țin ușile și ferestrele deschise și [e] cea mai mare liniște în timpul facerii. Se crede că a treia zi după nașterea unui copil sosesc pe la mia zănoapte ursitele, care apoi prevestesc viitorul nou-născutului. A treia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după nașterea unui copil sosesc pe la mia zănoapte ursitele, care apoi prevestesc viitorul nou-născutului. A treia zi după nașterea unui copil, sara, se pun în casa unde el doar me sare, vin și bani, că ci în acea sară vin ursitoarele copilului să-l urseze - și să găsească ele de băut, de mîncat și bani de cheltuială. La ursitori trebuie să fie totdeauna masă întinsă, ca să aibă ce mînca; la caz de nu vor avea, ursesc rău pe nou-născut. Opt zile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
La ursitori trebuie să fie totdeauna masă întinsă, ca să aibă ce mînca; la caz de nu vor avea, ursesc rău pe nou-născut. Opt zile de la nașterea unui copil părinții lui să fie tot veseli, iar nu triști, căci se întristează ursitoarele, și cum vor fi ele în acele opt zile, așa va fi și copilul în viață. Sînt trei zîne cu inimi nemiloase: Ursitoarea, Soarta și Moartea; una ține furca, alta toarce și a treia taie firul cu foarfecii. (Gh.F.C.) Urzică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zile de la nașterea unui copil părinții lui să fie tot veseli, iar nu triști, căci se întristează ursitoarele, și cum vor fi ele în acele opt zile, așa va fi și copilul în viață. Sînt trei zîne cu inimi nemiloase: Ursitoarea, Soarta și Moartea; una ține furca, alta toarce și a treia taie firul cu foarfecii. (Gh.F.C.) Urzică Ca să scapi de pureci, apoi cînd mănînci întîi și întîi urzici, să iai zama în care se opăresc urzicile, s-o lapezi afară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]