607 matches
-
femeea ști iinima... ț o strângia cu brâuu șî stăteai trei zâle-acolo șî... d-aci venea moașa și te scula... după ursători c-așa să zicia atuncea te spăla moașa șî. Constatăm aici atât rolul moașei, cât și importanța așteptării ursitoarelor. La naștere, moașele ursesc, adică Închină pe nou născuți ursitoarelor. Acțiunea moașei, În afara precauțiilor luate Înainte de venirea pe lume a copilului, cuprinde elementele unui ritual, ale cărui momente principale par a fi: să «ridice» copilul, adică să-l primească atunci când
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
trei zâle-acolo șî... d-aci venea moașa și te scula... după ursători c-așa să zicia atuncea te spăla moașa șî. Constatăm aici atât rolul moașei, cât și importanța așteptării ursitoarelor. La naștere, moașele ursesc, adică Închină pe nou născuți ursitoarelor. Acțiunea moașei, În afara precauțiilor luate Înainte de venirea pe lume a copilului, cuprinde elementele unui ritual, ale cărui momente principale par a fi: să «ridice» copilul, adică să-l primească atunci când iese În lume; să-i facă prima baie, purificându-l
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
elementele unui ritual, ale cărui momente principale par a fi: să «ridice» copilul, adică să-l primească atunci când iese În lume; să-i facă prima baie, purificându-l; să spele și să purifice lehuza; să pregătească cele necesare pentru primirea ursitoarelor. Moașa face o serie de operații, din care o parte vor fi preluat de Biserică; Într-adevăr, la rândul lui, preotul vine 40 de zile după naștere să purifice copilul, lăuza, casa. La Întrebarea Cum te pune pă ursitori?, informatoarea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cute dă... zahăr pă pâine șî... șădea masa cu alea... toată noaptea i-ale ursătorilor Îm pat lângă copil acolo d-aici dimineața să scula scălda copilu șî... lua moașa pâinea șî cu... zahăru. Ni se prezintă aici practica mesei ursitoarelor cu componentele ei: turtă, lumânare, pahar cu vin, zahăr, pâine. Ion Mușlea si Ov. Bâr1ea, În Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, consemnează această practică. În cea de-a treia zi de la naștere, se pregătește masa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Primele trei zile după naștere reprezintă un interval critic, de trecere, În care se efectuează o serie de practici pentru influențarea benefică a existenței copilului. Actul important ce Încheie perioada celor trei zile este considerat În literatura de specialitate masa ursitoarelor, pregătită de către moașă după un ritual respectat cu strictețe. Ea așează Între ferestre sau În colțul dinspre răsărit al Încăperii masa, acoperită cu un ștergar, sau cu o fată cu cusături ce ,avea rânduite pe ea: trei pâinișoare de făină
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
avea rânduite pe ea: trei pâinișoare de făină de grâu unse cu miere, cu trei fire de busuioc, un pahar cu vin, un blid de grâu, brăcirile moașei. Brâul simbolizează ideea de fecunditate. Aducerea a trei copii la ridicarea mesei ursitoarelor, faptul că ei formează două perechi Împreună cu noul născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
la ridicarea mesei ursitoarelor, faptul că ei formează două perechi Împreună cu noul născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (În Bacău, Iași, numit pupăză). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe care se strâng darurile pentru moașă. Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală masa ursitoarelor se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun vor transfera copilului calitățile: sănătate, frumusețe, noroc. Iată că norocul este doar o părticică din scrisa sau data copilului, lucru care apare mai clar În basme, unde norocul și mintea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care poate apăra pe copil de toate lohoanele și boglodatele (dihăniile spurcate), aude cum ursesc ursonile În cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor, se pregătește o masă cu sare, pită și apă. S-a Întâmplat că undeva ursitoarele n-au aflat sare, pită și apă; de aceea s-au mâniat foc și-au ursit pruncului o soartă rea. Pe un astfel de copil l-au ursit să fie trăsnit pe un clianț (stâncă); și la vremea cuvenită, lucrul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și-ntâmplat, dacă baba moașă, pricepută și știutoare, nu l-ar fi legat și nu l-ar fi ținut cu minciuni până a trăsnit În acel moment numai clianțul. După cum se vede, moașa protejează copilul, pregătește elementele rituale pentru masa ursitoarelor (cu intenția de a le Îmblânzi, a le Îmbuna); În cazul În care ele nu găsesc sare, pită și apă ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, În Gospodăria În credințele și riturile magice ale
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
clianțul. După cum se vede, moașa protejează copilul, pregătește elementele rituale pentru masa ursitoarelor (cu intenția de a le Îmblânzi, a le Îmbuna); În cazul În care ele nu găsesc sare, pită și apă ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, În Gospodăria În credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș: Spun boresele că Înainte vreme, Înainte de botez, uneori chiar a treia zi. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi se punea pe masă o glajdă cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pchită. Ș-apăi zâce că dacă faci scaldă, atunci vine ursâtorile și ursăște copchilul. Lăsa masa până dimineața, ca să fie mai bune să-l ursască de bghine. Dar acum nu mai e obiceiul acesta. Oamenii nici nu-și prea reprezintă precis ursitorile. Ei Îți spun cam așa: Orcare are două ursitori. Trei zâle șade-n jurul lui și-l ursăște. Sunt două sfinte ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că Înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Oamenii nici nu-și prea reprezintă precis ursitorile. Ei Îți spun cam așa: Orcare are două ursitori. Trei zâle șade-n jurul lui și-l ursăște. Sunt două sfinte ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că Înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa». Și ce-i hi ursât, apoi să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește În sat Întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și care, cu toate măsurile
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
apoi să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește În sat Întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și care, cu toate măsurile luate de părinți, până la urmă s-a Înecat. Femeile cred Însă că ursitoarele ursesc și acum. Dar nu mai aude nimeni. Nu mai sunt oameni buni. Atunci erau mai credincioși. Sunt astfel copii care se nasc În ceasul rău și cărora le merge rău toată viața. Desprindem câteva constatări din textul de mai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
puț, sau se Îneacă pe pânza cu care este acoperită fântâna, ori moare sub spinii de pe fântâna astupată. Aceeași istorie se repetă În legenda consemnată de Adrian Fochi, În Datini și eresuri populare: femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca În ziua cea din urmă, când va fi mire, să moară prin Înecare. Mama celui născut
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Dumnezeu și ursâtorile. O altă narațiune prezintă cazul copilului care moare pe ghizdurile fântânii. Tatăl aude ursirea, astupă fântâna dar la 16 ani Băiatul Își făcuse loc sub spini și acolo murise. Tot În Mitologie românească, T. Pamfile consemnează că ursitoarele fac sau torc firul unui om, care este cotit prin toate locurile pe unde cel venit pe lume va umbla În viața lui, de la ursală până la moarte. Se spune că acel fir Îl dă Dumnezeu ursitoarelor, iar acestea Îl pun
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
T. Pamfile consemnează că ursitoarele fac sau torc firul unui om, care este cotit prin toate locurile pe unde cel venit pe lume va umbla În viața lui, de la ursală până la moarte. Se spune că acel fir Îl dă Dumnezeu ursitoarelor, iar acestea Îl pun pe pământ, așezând pe el toate Întâmplările pe care le va avea omul și de la care omul nu se poate abate cu nici un chip. Un om a aflat, În vis, de la Îngerul pruncului său, că acel
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nici un chip. Un om a aflat, În vis, de la Îngerul pruncului său, că acel prunc se va Îneca În fântâna din ograda lui, când va avea copilul 9 ani. Cu toate că astupă fântâna, ceea ce fusese prezis s-a Întâmplat. Textul Cu Ursitoarea narează istoria unui gemar care a auzit ursitoarele menindu i unui băiat să moară la vârsta de 17 ani, la hora miresâi să moarănecat dân puțu de la drum. Deși gemarul Încearcă să-mpiedice această prezicere, fixând lacăte și capac la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de la Îngerul pruncului său, că acel prunc se va Îneca În fântâna din ograda lui, când va avea copilul 9 ani. Cu toate că astupă fântâna, ceea ce fusese prezis s-a Întâmplat. Textul Cu Ursitoarea narează istoria unui gemar care a auzit ursitoarele menindu i unui băiat să moară la vârsta de 17 ani, la hora miresâi să moarănecat dân puțu de la drum. Deși gemarul Încearcă să-mpiedice această prezicere, fixând lacăte și capac la puț, În clipa menită băiatul se roagă să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se opună destinului nefavorabil este aceea relatată În narațiunea Ursita, unde o femeie naște o mândrețe de băiat, să-l sorbi Într-o lingură de argint și nu alta. Oaspetele aude la miezul nopții un fâlfâit de aripi la fereastră. Ursitoarele Îi prezic noului-născut: să trăiască cât tăciunili acesta din sobă; o să aibă mare noroc, dar n-o să se bucure de el. Moșul reușește să schimbe cursul destinului multă vreme. Ia tăciunele din sobă, Îl Înfășoară Într-o basma și-l
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nenăscut un ascendent asupra lumii dinăuntru și dinafară. Este vorba de o inițiere, conținutul cărții este devorat, absorbit În sânge, Încă din trupul mamei. În basmul Voinicul cel cu cartea În mână născut [Ispirescu], a treia seară după nașterea copilului, ursitoarele Îi spun: cea mare - că are să ajungă bogat; cea mijlocie - că are să-l răpească duhurile rele; iar ultima, că are să ajungă Împărat. Și spusa celei din urmă se Împlini. În Voinicul cu cartea În mână, nevasta naște un băiat care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nu i-o putea lua nimeni. Țipa cpilu dă-i lua gura, i-o lăsa În mână. Copilul când era de-o zi, ziceai că-i de o lună. Tatăl copilului a stat treaz toată noaptea pentru a putea asculta ursitoarele. A pregătit masa ursitoarelor, iar la ora 12 noaptea, acestea au venit. Îi ursesc ca la vârsta de 14-15 ani să piară. Dacă l-o putea să-l scape, e bun scăpat. Dacă nu, va pieri. Spusele ursitoarelor sunt consemnate
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lua nimeni. Țipa cpilu dă-i lua gura, i-o lăsa În mână. Copilul când era de-o zi, ziceai că-i de o lună. Tatăl copilului a stat treaz toată noaptea pentru a putea asculta ursitoarele. A pregătit masa ursitoarelor, iar la ora 12 noaptea, acestea au venit. Îi ursesc ca la vârsta de 14-15 ani să piară. Dacă l-o putea să-l scape, e bun scăpat. Dacă nu, va pieri. Spusele ursitoarelor sunt consemnate Într-un carnet de către
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
când o veni ursătoarele să-l urseze. El să dă după ușă În partea aia, ia o mătură, ia o mătură ș-o dă-n dosul lui șî el stă acolo s aștepte ursâtorile să vedem cum Îl ursază. Vin ursitorile; cea mare Îi urează să trăiască 10 ani și să fie mâncat de lup; a doua să trăiască 25 de ani și să moară Înecat; iar a treia să trăiască 60 de ani și să moară de moarte bună. Reacția
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a treia să trăiască 60 de ani și să moară de moarte bună. Reacția copilului este promptă: ține cărticică, bate tu cârjuliță! Și le-a luat la bătaie pe ursătore șî bete-le! Le-a bătut frunza fagului! Copilul cere ursitoarelor să-l ursească să trăiesc cât a trăit tica, treisuteșaizeci de ani! Ursitoarele lau ursat din nou atât pe el, cât și pe părinții lui. Le-a mai dat câte-o cârjuliță sî, pfiu! Bătea cârjulița la ele. Se admite
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]