1,212 matches
-
la fețîie* cîntă cucii, se îngînă Printre crengile golașe că încă-i pădurea spînă. N-a pleznit muguru-n spin, timpul îi întîrzîiat Numai floarea-ngălbenit în cornul de pe sub hat. Și-a nverzit și cărărușa, neumblată de-astă-toamnă Fir de iarbă și-o urzică, marginile le înseamnă. Printre rădăcini spălate de neaua ce se topește Crudă și catifelată Cizma Cucului-nroșește. Sprijinit în bîta groasă dintr-o cloambă de acaț* Sui drumeagu” lunecos pîn” la Zapoze-n fînaț. Sparg cu sapa mușuroii și aprind iarba
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
Pentru multă îndemânare. Le câștiga:Coadă Scurtă, Mandrila și Blană Moale! Mușuroiul de furnici, Trec grăbite, amețite, Parc-ar fi de foc zorite, Sacii care-i duc în spate, Încarcați sunt cu bucate! O furnică prichindica, Duce-o frunză de urzica Și mai poart-un sort în brâu, Încărca cu bobi de grâu. Altă și-a întins la soare, Rufele pentru uscare, Și-apoi trece cu răbdare, Ștergând prafu-n dormitoare! Se pregătesc în cămări O mulțime de gustări Fel de fel de
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
mâna ridicată, ultimul cuvânt grijania, grijania...O imagine imprimată în ochi de copilă, care o găsesc în goliciunea drumurilor mele. Nu am căutat fericirea ca să pot zâmbi, știam că după surâs venea mereu plânsul. Am îngropat lacrimi în pământ, lângă urzici, le-am astupat cu iarbă apoi am mers înainte. M-am luat la întrecere cu viața și m-am trezit bătrână. Am întrebat nimicul ce culoare are iubirea și a răspuns astfel: pe iubire să o cauți oarbă căci ea
...MIROS DE IUBIREA TA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/373076_a_374405]
-
doar două zile înainte că dac-ar fiștiut zicea, sperând că-l va milui pe el și că-și... IV. VIS DE SLĂBIRE, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 817 din 27 martie 2013. în loc de... stevie, troscot, lobodă, urzici sau un braț de iarbă dulce de pe câmp pui un leucoplast peste gura de intrare strângi cu garoul toarta dreaptă ce te leagă de cer și de iubita care nu ține pasul cu tine pentru a-ți îndeplini toate mofturile
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
pur și simplu revoltată de viața ei anostă, lipsită de bucuriile tinereții, dar simțea că va face totul și nu va rămâne așa. Dar până atunci!?... Timpul zburase pe nesimțite și când a intrat din Ogașul Popii pe Valea cu Urzicile, fu adusă la realitate de Cuțu, cățelușul santinelă al lui Bebe, care o întâmpină cu un lătrat prietenesc, parcă certând-o de întârziere. În atmosferă, plutea o liniște desăvârșită. Adia un vânticel dinspre pădure și din când în când se
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
gătit pe semne să rupă gura târgului se agăță fără să-ndemne pe nime, în vârful scaietelui cu fina lui îmbrățișare și sfărâmat de-a sa lumină îl mângâie dând din picioare vrând să ascundă-o veche vină culoarea de urzică, falsă - o mască cum bine se știe - cu puterea ei de balsă reușește-o șmecherie Să-l facă pe bietul frumos s-o ajute în iubire fiindcă fluturu’-i bengos are-n aripi fericire Morala: De ești fluturaș sub soare
UN FLUTURE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374750_a_376079]
-
bine se știe - cu puterea ei de balsă reușește-o șmecherie Să-l facă pe bietul frumos s-o ajute în iubire fiindcă fluturu’-i bengos are-n aripi fericire Morala: De ești fluturaș sub soare nu te-ncrede în urzică n-are zâmbetul de floare are țepi și n-are frică Să te piște, să-ți rănească diafana-nfățișare ea nu știe să iubească, îi după interes, se pare Referință Bibliografică: Un fluture / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
UN FLUTURE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374750_a_376079]
-
preludiul insuccesului”; Dragostea se agață de aparențe până le transformă în false certitudini”. Autorul pornește uneori de la proverbe cunoscute și de la ziceri populare, pe care le răstălmăcește după propria înțelegere și interpretare: “Cine se culcă pe lauri se trezește pe urzici”. Nu o dată, Cristian Petru Bălan face apel la filozofie, la mitologie, la antichitate, la cunoștințe despre istorie, geografie, biologie, astrologie, literatură autohtonă și universală, arte, iar subiectele luate din aceste discipline, le aduce în contemporaneitate. Cele mai multe sunt din filozofia lumii
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
că aceștia ar putea distruge legumele din grădină. Eu aș fi vrut să-i mut de-acolo și să-i cresc alături de ceilalți purceluși pe care-i aveam. I-ar fi îngrijit și unchiul meu cu buruieni de pe lângă casă, cu urzici proaspete și boabe de porumb. *** Un vânt puternic trece prin lanurile de porumb din fundul grădinii, iar preț de câteva minute nu mai văd nimic. Purcelușii au dispărut, părinții mei au dispărut, grădina, casa... E beznă și e răcoare. Sunt
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
un animal invizibil, ca trupul unui șarpe (căci așa îl simțeam) foarte dibaci, mi se strecura sub epiderma mâinilor tuciurii, împletindu-se cu mii de firișoare reci ca gheața, brăzdându-mi carnea. Așa am făcut cunoștință pentru prima oară cu urzica. De-atunci m-am ferit să o mai ating cu mâinile goale, astfel că îmi protejam mâinile cu mănuși sau ciorapi furați din dulapul bunicii. Publicat în Nr. 517/ 05.03.2017 al revistei online Literatura de Azi Referință Bibliografică
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
citeam pe vremea aceea toate revistele, am trimis la revista Urzica un număr de epigrame. Mi-a răspuns la Poșta redacției, Rodica Toth, așa o chema pe doamna care răspundea de Poșta redacției, publicându-mi această strofă: „E viața lungă, Urzica Mare / Și eu pe lume n-am ce să fac, / Ah, arătați-mi o arătare / Să iau penița și s-o atac.” Nu socotesc strofa aceasta un debut, deși ea îl anunța pe gazetarul care va apărea mult mai târziu
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
s-au călcat în picioare și au fost mai mulți morți, Cenaclul a fost interzis de Ceaușescu. Megalomanul Adrian Păunescu și-a compromis și și-a distrus singur cenaclul. Să revenim acum la strofa cu care am debutat în revista Urzica. Acum constat că strofa aceasta nu este o Epigramă, cit mărturisirea unei intenții, un început de program al unui gazetar, în această viață și lume în care visul meu era să devin gazetar, care are o legătură directă cu visul
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
moarte, Să poată trage în Vîrtejul 104 ei și spiritul Ahaniei. 385 Ah, tu, orbire fericită! Enion nu vede ale-ndoielii grozavii, Si ástfel se jelește din afunzimea-ntunecoasă; de aur cerurile tremura: "Silită sînt ciulini să semăn în locul grîului, urzici în locul hrănitoarei trufandale. Sădit-am în pămînt un legămînt ce-i mincinos; rodit-a arbore otrăvitor. Am ales șarpele că sfetnic, și cîinele 390 Ca-nvățător pentru copiii mei. Ascuns-am de lumină și cei vii pe porumbel și pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu mâna, sau prin contactul mediat de un alt corp, nu prin contact direct; c) schimbarea modului de plecare și Întoarcere În sat: mersul este Înlocuit cu dansul, iar indiferența uzuală a grupului de culegători (de zmeură, de afine, de urzici, de usturoi sălbatic etc.) prin gesturi intens erotizate. Scoaterea din contextul uzual este Însoțită de un alt operator simbolic: inversarea. Astfel, făina nu este Împrumutată sau cumpărată, ci furată. În plus, ea nu este furată printr-un gest normal, ci
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Cuget clar”, „Jurnalul literar”, „Basarabia literară”, „Viața Basarabiei”. Poeziile au fost adunate în plachetele de versuri Dragostea văzută de poeți (1939, volum colectiv), Poeme (1940) și Calea cu spini (1941). După război, publică fabule, epigrame, poezie umoristică, mai ales în „Urzica”. Concepută într-o manieră tradiționalistă, cu nuanțe folclorice, poezia lui B. este axată, mai ales, pe motivul evocării meleagurilor natale. A tradus literatură rusă și sovietică. SCRIERI: Dragostea văzută de poeți (în colaborare), București, 1939; Poeme, București, 1940; Calea cu
BLOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285765_a_287094]
-
suflul înghețat de pe maidane. Când Albertine a apărut pe trepte, birjarul a ridicat din sprâncene și s-a sculat de pe capră. Nu se aștepta. Izba aceea cu acoperișul surpat și plin de mușchi, scările acelea mâncate de carii, năpădite de urzici. Și mai ales în mahalaua aceea cu străzile cufundate în nisipul cenușiu... S-a deschis ușa și, în deschizătura ei strâmbă, s-a ivit o femeie. Purta o rochie lungă cu o croială foarte elegantă, o rochie cum birjarul văzuse
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cald al serii aducea cu un suspin, cu un vaiet. Între clădirea în care locuia Charlotte și stepă era un fel de pădurice foarte deasă, de nepătruns chiar: desișuri de muri sălbatici, crengi spinoase de alun, tranșee surpate, pline de urzici. De altfel, chiar dacă, în cursul jocurilor noastre, reușeam să răzbatem prin zăgazurile naturale, altele, făurite de om, astupau trecerea: șirurile încâlcite de sârmă ghimpată, hățișurile ruginite ale barajelor antitanc... Locul acela era botezat „Stalinka”, după numele liniei de apărare construite
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
germinează în anumite anotimpuri, iar altele doar pe parcursul unor perioade foarte scurte. Timpul de germinare este realizat de lungimea zilei, determinată de pătrunderea luminii sau de fluctuațiile diurne de temperatură. Alte buruieni cu germinarea în vară sunt : troscotul, pătrunjelul sălbatic, urzica mică, specii care răsar primăvara dar continuă să germineze și în vară. Cultivarea solului intensifică, dar nu alternează tendința speciilor cu periodicitate specifică să germineze într-o anumită perioadă a anului. în plus, deși cultivarea terenului va încuraja germinația semințelor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cazuri grave și pe suprafețe restrânse. Se recomandă, de asemenea, cultivarea de soiuri rezistente sau tolerante la mană și a celor timpurii, care formează tuberculi înainte de realizarea infecțiilor, astfel încât, să poată fi folosiți ca material de plantat. Extractele de compost, urzică și unele alge marine sub formă de soluție cât și silicatul de sodiu pot fi utilizate în tratamentele împotriva manei, având rol în creșterea rezistenței plantelor la atac. O altă măsură preventivă ar fi orientarea rândurilor de cartof pe direcția
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
agriculturii organice. Astfel, preparatele pe bază de ceapă, usturoi, hrean și Equisetum sp. sunt utilizate în combaterea unor boli fungice, urmând a fi o potențială cale de combatere și pentru alți patogeni (ex. Monilinia sp. la pomii fructiferi). Extractele de urzică, camfor, rubarbă sau pelin au fost utilizate în combaterea unor afide și a altor dăunători (tab 6.1.). De exemplu, extractele de alge conțin nutrienți, microelemente, substanțe de creștere și vitamine, ceea ce determină un răspuns din partea plantei prin creșterea rezistenței
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
alimentare pot fi de asemenea de ajutor. Acizii grași esențiali, cum ar fi cei ce se găsesc În semințele de in, uleiurile de pește și uleiul de ciuboțica cucului nocturnă pot de asemenea preveni și dizolva fibroamele, același efect avîndu-l urzicile, chelpul, pelinul negru și o combinație chinezească de ierburi numite „transportatorii sîngelui”, inclusiv crenguțele de scorțișoară, sîmburii de piersici și bujorii roșii 15. Voi discuta despre fibroame mai tîrziu Într-un capitol În care povestesc o Întîmplare personală despre fiica
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
principal din proteine, colesterol și grăsimi esențiale, o dietă echilibrată este critică pentru menținerea producției dumneavoastră de hormoni. De asemenea, sînt necesare cantități adecvate de iod. Plante care pot ajuta la creșterea producției proprii de hormoni tiroidieni includ: frunzele de urzică, chelpul, pătrunjelul, lumînărica, seleniul și mușchiul Irish. SÎnt disponibile pe piață suplimente minerale cu acoperire integrală și aceste sînt În mod deosebit ajutătoare pentru tiroidă. De asemenea, progesteronul susține la rîndul său tiroida. Schwarzbein subliniază faptul că deoarece trupul produce
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
al fel de important ca și calciul În prevenirea osteoporozei. Între timp, multe rețete de medicamente, precum și medicamentele vîndute direct În magazin, cum ar fi antiacizii, Întrerup absorbția de calciu. Calciul găsit În plante În formă naturală, cum ar fi urzicile, este o formă excelentă pentru a suplimenta consumul de calciu. Dacă luați calciu sub formă de pastile, el va fi absorbit mult mai bine dacă este parte a unui complex de vitamine ce conține mai mult magneziu decît calciu. Un
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
avais un visage/ comme vous. Une bouche qui priait, comme vous” („Veni-va o zi, aceasta e sigur, când cu setea potolită,/ noi vom fi dincolo de amintire, moartea/ va fi desăvârșit opera urii, / iar eu voi fi un mănunchi de urzici sub picioarele voastre.// Ei bine, atunci să știți că aveam și eu un obraz/ ca al vostru. O gură care se ruga, ca și voi”). Scriitor de vastă anvergură, filosof, „poet al absurdului și unul din rarii poeți existențialiști, evadând
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
Zorii socialismului”. În 1953-1954, este trimis la Iași, ca redactor la „Iașul nou”. Înscris în 1946, se vede exclus în 1954 din Partidul Comunist, pentru a fi reprimit în 1963. Până la „reabilitare”, se întreține colaborând la rubrica „antiimperialistă” a revistei „Urzica” și traducând, stilizând și întocmind antologii de poezie pentru Editura Cartea Rusă. În 1966 devine secretar al centrului românesc al PEN-Clubului. Este primul redactor-șef al „României literare” (1968-1970). A semnat consecvent și cu ecou în epocă rubrica „Poșta redacției
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]