424 matches
-
n �ntregul ei � pe care �l vor boteza Middletown. W. Lloyd Warner ?i echipa să se apleac? asupra Yankee City. La Universitatea din Harvard, Ț. Parsons edific? o monumental? teorie a ac?iunii care se vrea la egal? distan?? de utilitarism, culturalism ?i pozitivism; dup? al doilea r?boi mondial devine teoria dominant? �n sociologia american?. Anii 1945-1968 s�nt anii ambi?iilor pentru sociologia european? � ie?it? anemic? din r?zboi �n Germania, pr?bu?it? �n Fran?a, dispre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lucrare (1937), Pareto, Weber ?i Durkheim s�nt cei trei autori (al?turi de economistul englez Marshall) c?rora le caut? punctele de convergen?? �ntr-o original? concep?ie a ac?iunii pe care a vrut-o la egal? distan?? de utilitarism, culturalism ?i pozitivism [13]. Astfel, �structura ac?iunii sociale� este definit? ca fiind compus? din modele culturale de semnifică?îi institu?ionalizate �n sistemul social ?i �n cultur? ?i interiorizate de c?tre indivizii care le actualizeaz? �n conduitele lor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
materialul conceptual al criticii sale la adresa birocra?iei, Boudon �l revendic? �n mod expres � at�ț pentru premisele individualiste pe care le-a decelat la acestă, pentru nominalismul s?u fundamental, c�ț ?i pentru demersul �comprehensiv� replasat �n cadrul utilitarismului anglo-saxon. �Individualismul metodologic� reanim? de asemenea pe Tarde antisociologistul, afl? �n Durkheim un practician timid al metodei comprehensive, recunoa?te lui Pareto intui?ia efectelor perverse ?i face dreptate formalismului lui Simmel. Nu traduc toate acestea marea deschidere a sociologiei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
39). Acțiunea practică de promovare a artei prin școală a fost sprijinită și de mișcarea filosofică a vremii. Pozitivismul filosofic care cunoscuse o puternică afirmare în secolul al XIX-lea și care nu poate fi străin de orientarea școlii spre utilitarism este, către sfîrșitul secolului, supus unor critici vehemente. Omul trebuie să pătrundă se susținea de o anumită grupare a filosofilor nu numai ceea ce este general, cantitativ, măsurabil, ci și ceea ce este particular, calitativ și nemăsurabil, realitatea fiind mult mai bogată
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ea e necesară pentru a aprecia efortul considerabil depus în ultimii cincisprezece ani pentru evaluarea eficacității programelor de combatere a violenței și delincvenței. Desigur, metoda se situează într-o ideologie precisă, a costurilor și beneficiilor, uneori defăimată în Franța pentru "utilitarismul" și încrâncenarea ei normativă. Dar oare trebuie să ne șocheze dorința de a ști când e vorba de investirea fondurilor publice într-un mod eficient? Trebuie să ne șocheze voința de a moraliza o "piață" a programelor unde prosperă șarlatanii
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
indivizii acestor subculturi consideră că le sunt "închise" căile de acces spre valori și statusuri elitare și, în consecință recurg la mijloace ilicite, devenind potențiali delincvenți. Analizând aceste subculturi, Cohen trasează profiluri specifice ale membrilor grupurilor, descifrând următoarele trăsături: * non utilitarismul cu o frecvență destul de crescută, membri acestei subculturi acced la activități delictogene, nu în rațiuni utilitare, ci ca un mod de exprimare a solidarității; * malițiozitatea actul delincvențial este cauzat nu numai de satisfacerea unei necesități materiale, ci mai ales ca
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de religie) Spiritul critic Progresul Spiritul întreprinzător Eficacitatea Economisirea și investiția Banii Economismul F. Rațiunea (instrument universal) Libera conștiință Drepturile omului (constituite prin propria lui natură) Democrația (un sistem elaborat) Justiția (bazată pe dovezi) Separarea Statului de Biserică Fericirea G. Utilitarismul Bunăstarea Consumul Proprietatea privată Piața Competiția Tehnologia Dreptatea socială Solidaritatea Egalitatea Statul bunăstării Siguranța socială H. Dreptul popoarelor de a se autoguverna Pacea Datoria de intervenție I. Activitățile de timp liber Emanciparea femeilor Protecția naturii J. Familia Creștinismul Civilizația noastră
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
homo aeconomicus. Este imaginea producătorului și a consumatorului care, în orice împrejurări, urmăresc să își maximizeze interesele: să vândă cu cel mai mare profit posibil, să cumpere la cel mai bun preț. În spatele acestui personaj se profilează o valoare capitală: utilitarismul, care ghidează comportamentele umane prin intermediul intereselor materiale. Ei aspiră la bunăstare, sunt atrași de consum. Va trece mai mult de un secol înainte de a intra într-o societate a consumului, dar valorile care stimulează piața în această direcție există de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
1990, apud Donaldson și Preston, 1995). Organizația s-ar aseamăna „contractului social” ce se bazează pe o serie de principii generale care guvernează comportamentul uman, mai degrabă decât pe considerente de eficiență. Oricare dintre aceste metateorii (teoria contractului social, libertarianismul, utilitarismul) poate furniza principiile ultime pe care orice concepție privind responsabilitatea socială a corporațiilor se fundamentează și capătă legitimitate. 7. Concluzii Am văzut așadar cum teoria agent - principal a condus la modificarea teoriei economice clasice, precum și a teoriei neoclasice a firmelor
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
p. 25). Toate acestea ar constitui un sistem gnoseologic Împărtășit de Întreaga comunitate. Acțiunea rațională nu ar fi astfel decât o construcție socială ce nu poate explica instituțiile, ci este mai degrabă explicată de către acestea. Durkheim a fost convins că utilitarismul și contractualismul nu vor putea justifica niciodată fundamentele societății civile. Solidaritatea și ordinea socială se bazează pe elemente non-contractuale, ce Își au originea În societate, și nu În indivizi. M. Douglas Împărtășește teza durkheimiană a originii și funcției sociale a
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
rolul jucat de imperativul categoric kantian (i.e., "acționează astfel ca să folosești umanitatea atât în persoana ta, cât și în persoana oricui altuia totdeauna în același timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc"19) în argumentarea lui John Rawls împotriva utilitarismului și pentru binecunoscutele sale principii ale dreptății 20 și în argumentarea lui Robert Nozick împotriva teoriei rawlsiene a dreptății distributive, pentru teoria dreptății ca îndreptățire (justice as entitlement) și pentru statul minimal ca ideal de organizare politică 21; și 2
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politică este ceva de genul eticii aplicate"33, despre care găsește că sunt întruchipate în două modele clasice de filosofare politică: modelul legislativ (enactment model) și modelul structural (structural model). Potrivit modelului legislativ, exemplificat în mod paradigmatic pentru Williams de utilitarism, "rolul filosofiei politice este acela de a formula principii, concepte, idealuri și valori pe care politica (în măsura în care face ceea ce își doresc filosofii politici) să le exprime în acțiunea politică, prin intermediul persuasiunii, exercitarea puterii politice ș.a.m.d."34, în vreme ce modelul
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
context particular sau altul"42. Ca și Williams, Rossi găsește că această aspirație este inerentă în două tipuri de abordări ale filosofiei politice: abordarea substanțială/teleologică și abordarea procedurală/deontologică. În abordarea substanțială/teleologică, al cărei reprezentant paradigmatic este (tot) utilitarismul, filosoful politic "caută să descopere acele principii ale dreptății care să maximizeze binele social"43, în vreme ce în abordarea procedurală/deontologică, al cărei reprezentant exemplar este (tot) John Rawls, filosoful politic "urmărește să rezolve problemele filosofico-politice" prin întrebuințarea unei concepții a
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moraliste ale dreptății, 45, 131 terorism, 56 teza indemonstrabilității principiului egaliității umane fundamentale, 109 teza indiferenței la fapte a principiilor fundamentale ale dreptății, 20, 118 teza primatului dreptății, 35, 46, 48, 122, 133 toleranță, 16, 85 tortură, 58, 120 U utilitarism, 24, 30, 32, 39, 87 utilitate, 21 V valori economice, 103-104, 149 valori morale, 10-11, 15, 19, 21, 29, 37-38, 42-43, 53-56, 60-63, 65, 70-71, 74, 76-78, 84-86, 92-93, 102, 113, 123, 126-128, 135, 137, 142-144, 147, 149-151, 153, 158
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moralismul politic "tinde să aibă drept consecință" ideea că actorii politici "trebuie să gândească nu doar în termeni morali, ci doar în termenii morali specificați de teoria politică" (Williams, In the Beginning, p. 3). Are inclusiv moralismul rawlsian, nu doar utilitarismul, o astfel de tendință? Au toate formele de utilitarism o astfel de tendință? Cum se împacă această afirmație cu faptul că teoriile moraliste nu sunt totuși, de obicei, teorii ale politicii, în sensul uzual al termenului? 65 Rawls, A Theory
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
actorii politici "trebuie să gândească nu doar în termeni morali, ci doar în termenii morali specificați de teoria politică" (Williams, In the Beginning, p. 3). Are inclusiv moralismul rawlsian, nu doar utilitarismul, o astfel de tendință? Au toate formele de utilitarism o astfel de tendință? Cum se împacă această afirmație cu faptul că teoriile moraliste nu sunt totuși, de obicei, teorii ale politicii, în sensul uzual al termenului? 65 Rawls, A Theory, pp. 397-449. Trad. rom. Rawls, O teorie, pp. 400-448
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și caracteristici. Dreptatea ca echitate este o concepție politică a dreptății pentru cazul special al structurii de bază a unei societăți moderne democratice. În această privință, ea este mult mai limitată în anvergură decât doctrinele morale comprehensive, precum, printre altele, utilitarismul, perfecționismul sau intuiționismul. Dreptatea ca echitate se focalizează asupra politicului (sub forma structurii de bază), care nu reprezintă decât o parte a domeniului moralului" (John Rawls, Justice as Fairness: A Restatement (Belknap Press, Cambridge, 2001), p. 14). 18 De vreme ce cei mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Aix-Marseille sub numele Journal des économistes et des sciences humaines, formulă în care apare și astăzi după o sincopă între 2005-2009 (n. tr.). 68 Jeremy Bentham (1748-1832), jurist, filozof politic și reformator social englez, cel mai influent teoretician modern al utilitarismului (n. tr.). 69 Impozit aferent apartenenței la o breaslă sub Vechiul Regim (n. tr.). 70 Le libre-échange, jurnalul oficial al Association pour le libre-échange (n. tr.). 71 L' Hôtel-de-Ville este numele clădirii care adăpostește primăria și administrația Parisului (n. tr
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
monosemic, ilustrat de termeni precum: administrație, advocatură, alegeri, ambasadă, cadastru, carantină, cesiune, confederație, congres, consiliu, consorțiu, constituție, consulat, decret, protocol, retrocedare, rezoluție, electori, tranzacție, suzeranitate, sufragiu, subvenție ș.a. cuvinte ca liberalism, burghezie, conservator, reacționar, amovibil, fiziocrați, germanofil, monarhist, reformă, remaniere, utilitarism, tiranie ș.a. dobândesc sensuri variate, în funcție de contextele lingvistice în care apar și de intențiile discursive ale jurnalistului. 5.2.1. Semie, polisemie și ambiguitate Analiza semantică a publicisticii eminesciene are în vedere statutul mesajului publicistic, variantă a discursului social, potrivit lui
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pictor italian din școala bologneză. William Hogarth î1697-1764), pictor și grafician englez, celebru mai ales prin caricaturile sale politice. Oraș în statul New York din S.U.A. Oraș din Germania, pe malul Rinului. Jeremy Bentham î1748-1832), jurist și filozof englez, teoretician al utilitarismului. John Hunter î1728-1794), chirurg și anatomist englez. E vorba probabil de Ambroise-Louis Garneray î1783-1857), pictor francez, care a călătorit mult și a fost și marinar. Anton Leuwenhoeck î1632-1723), naturalist olandez. Wapping - cartier pe malul Tamisei, unde erau spînzurați corsarii. Acea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Law; the traits of codification; the guidelines in defining the codification; the codification's forms; the demands concerning the codification and finally exemples of codification attempts on European level and on national level. I. Fundamentarea științifică a elaborării legislației Fondatorul utilitarismului, Jeremy Bentham, sublinia în cunoscuta sa lucrare "Teoria legislației" că menținerea securității juridice, ca funcție protectoare a dreptului, reprezintă cel mai important scop al acestuia. El credea în posibilitatea unei complete codificări științifice condiție a îndeplinirii funcției amintite -, realizabilă după
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
doriți s] g]siți un anumit subiect ce nu este menționat în cuprins, puteti consulta indexul. Acesta este organizat în așa fel încât s] puteți g]și cu ușurinț] nu numai concepte și teorii specifice, ca, de exemplu, dreptatea sau utilitarismul, ci și aspecte particulare ale acestor teme. Astfel, pentru tema „uciderea”, v-ați g]și al]turi de intrarea principal] și subintr]ri care v] vor conduce la discuții asupra aspectelor etice ale uciderii în budism, hinduism și jainism, la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce înseamn] s] ai o îndatorire. Îndatoririle prima facie pot ceda, în anumite circumstanțe, în fața altor îndatoriri. Ele evit] astfel unele dintre consecințele mai severe ale unei etici deontologice mai rigide, dar se lovesc de alte obiecții. Consecințialismul PHILIP PETTIT Utilitarismul este un exemplu de teorie consecințialist], susținând c] trebuie f]cut ceea ce genereaz] cele mai bune consecințe. În cazul utilitarismului clasic, noțiunea de „cele mai bune consecințe” poate fi înțeleas] că maximizare a pl]cerii în detrimentul durerii; și alte teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unele dintre consecințele mai severe ale unei etici deontologice mai rigide, dar se lovesc de alte obiecții. Consecințialismul PHILIP PETTIT Utilitarismul este un exemplu de teorie consecințialist], susținând c] trebuie f]cut ceea ce genereaz] cele mai bune consecințe. În cazul utilitarismului clasic, noțiunea de „cele mai bune consecințe” poate fi înțeleas] că maximizare a pl]cerii în detrimentul durerii; și alte teorii susțin c] trebuie s] facem ceea ce genereaz] cele mai bune consecințe, dar resping ideea utilitarist] clasic] conform c]reia pl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Utilitatea și binele ROBERT E. GOODIN Ce lucruri sunt bune în sine? Este evident c] teoriile consecințialiste au nevoie de un r]spuns la aceast] întrebare; la fel de mult] nevoie are ins] și orice etic] care promoveaz] în anumite condiții binele. Utilitarismul clasic sugereaz] c] doar pl]cerea este bun] în sine; versiunile ulterioare ale utilitarismului au oferit ins] răspunsuri diferite și poate mai conving]toare. Spre deosebire de eseul precedent, acest articol se concentreaz] pe conținutul, măi degrab] decât pe structura teoriilor consecințialiste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]