424 matches
-
acest lucru este posibil, cel putin pan] la un anumit punct. Ins] Moore și adepții s]i nu ar fi de acord cu recunoașterea acestei idei la scar] larg]. Cu toate acestea, utilitarismul materialist se apropie foarte mult de problematica utilitarismului idealist, iar poziția sa este consolidat] în special de afirmația ferm] potrivit c]reia în orice situație oamenii iau în considerare utilitatea înaintea preferinței. Prin detașarea de dorințele reale și orientarea c]tre interese materiale generale, utilitarismul materialist a conferit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult de problematica utilitarismului idealist, iar poziția sa este consolidat] în special de afirmația ferm] potrivit c]reia în orice situație oamenii iau în considerare utilitatea înaintea preferinței. Prin detașarea de dorințele reale și orientarea c]tre interese materiale generale, utilitarismul materialist a conferit un caracter mai pragmatic noțiunii de utilitate. Întreg demersul care a condus la caracterizarea utilit]ții că sporire a bun]st]rii materiale poate p]rea lung și complicat. Ins] oricât de alambicat ar fi acest demers
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fundamental] de la care s-a pornit. Utilitatea este în strâns] leg]tur] cu caracterul folositor al lucrurilor, iar elementul central pe care utilitariștii materialiști se str]duiesc s] îl protejeze îl constituie resursele generale atât de necesare oric]rei acțiuni. Utilitarismul, oricare ar fi orientarea să, reprezint] înainte de toate un criteriu de analiz] a activit]ții publice, activitate care afecteaz] și alți indivizi în afar] de propria persoan], indiferent dac] este realizat] de c]tre oameni obișnuiți sau de c]tre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toate un criteriu de analiz] a activit]ții publice, activitate care afecteaz] și alți indivizi în afar] de propria persoan], indiferent dac] este realizat] de c]tre oameni obișnuiți sau de c]tre oficialit]ți. Este adev]rât faptul c] utilitarismul poate avea și implicații pur personale, în sensul c] poate genera o obligație fâț] de noi înșine în scopul maximiz]rii beneficiului personal, chiar dac] acest lucru nu afecteaz] și beneficiul altor indivizi. În cazul utilitarismului care are la bâz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adev]rât faptul c] utilitarismul poate avea și implicații pur personale, în sensul c] poate genera o obligație fâț] de noi înșine în scopul maximiz]rii beneficiului personal, chiar dac] acest lucru nu afecteaz] și beneficiul altor indivizi. În cazul utilitarismului care are la bâz] preferințele, aceast] obligație pare lipsit] de sens întrucât se reduce la datoria de a proceda potrivit opțiunilor proprii. Ins], în cazul utilitarismului materialist, efectul este mai puternic deoarece vorbim despre obligația de a urm]ri niște
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
beneficiului personal, chiar dac] acest lucru nu afecteaz] și beneficiul altor indivizi. În cazul utilitarismului care are la bâz] preferințele, aceast] obligație pare lipsit] de sens întrucât se reduce la datoria de a proceda potrivit opțiunilor proprii. Ins], în cazul utilitarismului materialist, efectul este mai puternic deoarece vorbim despre obligația de a urm]ri niște interese materiale fâț] de care este posibil s] nu avem nici o înclinație. Dincolo de aplicabilitatea să în sfera privat], doctrina utilitarist] se evidențiaz] cel mai pregnant în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț] de care este posibil s] nu avem nici o înclinație. Dincolo de aplicabilitatea să în sfera privat], doctrina utilitarist] se evidențiaz] cel mai pregnant în context public. Atunci cand acțiunile noastre îi afecteaz] pe cei din jur în diverse moduri, concluzia specific] utilitarismului care poate fi desprins] este aceea potrivit c]reia o acțiune corect] este cea care maximizeaz] utilitatea global] (indiferent de modul în care este ea perceput]) rezultat] din însumarea utilit]ților individuale aparținând persoanelor implicate în acțiunea respectiv]. Acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valorilor acesteia; un contor, de exemplu, permite determinarea fluxului electric în orice moment, spre deosebire de mintea uman] atât de imprevizibil] și impenetrabil]. Din moment ce utilitatea se refer] în esenț] la o anumit] stare de spirit (lucru cu atat mai evident în cazul utilitarismului hedonist sau al celui bazat pe preferințe: chiar și „satisfacerea dorințelor unui prieten decedat” presupune o considerare a „posibilelor opinii ale acestuia”, în condițiile în care realitatea ar fi fost cu totul altă), interpretarea utilit]ții necesit] o transpunere în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Pareto; exist] numeroase soluții originale la problema comparațiilor interpersonale privind utilitatea. Mulți recurg la diverse metode tehnice. Totuși, cel mai simplu și în același timp cel mai interesant este s] consider]m c] dificult]țile apar doar în cazul utilitarismului hedonist sau al celui care are la bâz] preferințele, care pretind adoptarea modului de gandire al celorlalți, spre deosebire de utilitarismul materialist, care, dimpotriv], face abstracție de preferințele reale ale individului. Este posibil] cunoașterea intereselor de ordin general ale acestuia din urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel mai simplu și în același timp cel mai interesant este s] consider]m c] dificult]țile apar doar în cazul utilitarismului hedonist sau al celui care are la bâz] preferințele, care pretind adoptarea modului de gandire al celorlalți, spre deosebire de utilitarismul materialist, care, dimpotriv], face abstracție de preferințele reale ale individului. Este posibil] cunoașterea intereselor de ordin general ale acestuia din urm], ins] nu și a gândurilor sale. Mai mult decât atât, interesele unor persoane diferite pot fi asem]n]toare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utilitarist] de a atribui îndatoriri speciale anumitor persoane și anumite proiecte altor persoane. În sens mai detaliat, aceste obligații speciale amintite mai sus nu reprezint] fundamente etice, ci aspecte derivate ale unor principii utilitariste mai generale. O alt] critic] la adresa utilitarismului este aceea c] însumarea imparțial] a utilit]ților ignor] modul în care este r]spândit] utilitatea în rândul oamenilor. Mai mult decât atât, dac] avem de ales între o repartizare prin care una dintre p]rți obține totul, iar cealalt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nimic, si o împ]rțire în mod egal între aceste p]rți, este de preferat varianta care asigur] cea mai mare valoare a utilit]ții totale. Acesta este un aspect al criticii aduse. Un al doilea aspect este acela c] utilitarismul permite împ]rțirea în manier] radical] a propriet]ții individuale (inclusiv a anumitor p]rți ale corpului, iar în acest sens sunt cunoscute cazuri însp]imânt]toare de cedare forțat] de organe) în scopul maximaliz]rii utilit]ții totale. Ambele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propriet]ții, chiar dac] îmbr]tis]m principiile utilitariste; acest lucru a fost sugerat mai întâi de c]tre Bentham și Hume, iar mai apoi și de c]tre alți gânditori, în virtutea unor considerente deductibile empiric. Aceste dou] implicații ale utilitarismului sunt diametral opuse, ins] nu este nici o greșeal] în a afirma c] exist] atitudini utilitariste pro și contra unei anumite politici. Dimpotriv], poate fi privit] drept un avantaj capacitatea de a afirma c] exist] un anumit criteriu general, cel utilitarist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atitudini utilitariste pro și contra unei anumite politici. Dimpotriv], poate fi privit] drept un avantaj capacitatea de a afirma c] exist] un anumit criteriu general, cel utilitarist, care furnizeaz] argumente pro și contra în vederea evalu]rii conflictului. În acest sens, utilitarismul asigur] baza rațional] a unei practici care de cele mai multe ori dep]șește un simplu schimb în natur]. Este firesc că discuția mea asupra principiului utilit]ții s] se încheie cu subiectul politicilor publice. Iar aceasta pentru c] scopul inițial al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a principiului utilit]ții și a celor deontologice care au la bâz] Decalogul. Referințe Bentham, J.: An Introduction to the Principles of Morals and Legislation (London: 1823); ed. J.H. Burns and H.L.A. Harț (London: Athlone Press, 1970) Mill, J.S.: Utilitarism (London: 1863); în M. Warnock, ed., Mill: Utilitarism and Other Writings (Glasgow: Collins, 1962) Moore, G.E.: Principia Ethica (Cambridge: Cambridge University Press, 1903) Sidgwick, H.: The Methods of Ethics London: 1874); a 7-a ediție (London: Macmillan, 1907) Bibliografie suplimentar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care au la bâz] Decalogul. Referințe Bentham, J.: An Introduction to the Principles of Morals and Legislation (London: 1823); ed. J.H. Burns and H.L.A. Harț (London: Athlone Press, 1970) Mill, J.S.: Utilitarism (London: 1863); în M. Warnock, ed., Mill: Utilitarism and Other Writings (Glasgow: Collins, 1962) Moore, G.E.: Principia Ethica (Cambridge: Cambridge University Press, 1903) Sidgwick, H.: The Methods of Ethics London: 1874); a 7-a ediție (London: Macmillan, 1907) Bibliografie suplimentar] Brandt, R.B.: A Theory of the Good and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
the Right (Oxford: Clarendon Press, 1979) Griffin, J.: Well-Being (Oxford: Clarendon Press, 1986) Hardin, R.: Morality Within the Limits of Reason (Chicago: University of Chicago Press, 1988) Hâre, R.M.: Moral Thinking (Oxford: Clarendon Press,) Sen, A. and Williams, B., eds.: Utilitarism and Beyond (Cambridge: Cambridge University Press, 1982) Smart, J.J.C. and Williams, B.: Utilitarism, For and Against (Cambridge: Cambridge University Press, 1973) 21 Teoria virtuții Greg Pence i. Introducere În opera să intitulat] Middlemarch, George Eliot scria despre personajul Dorothea Brooke
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Hardin, R.: Morality Within the Limits of Reason (Chicago: University of Chicago Press, 1988) Hâre, R.M.: Moral Thinking (Oxford: Clarendon Press,) Sen, A. and Williams, B., eds.: Utilitarism and Beyond (Cambridge: Cambridge University Press, 1982) Smart, J.J.C. and Williams, B.: Utilitarism, For and Against (Cambridge: Cambridge University Press, 1973) 21 Teoria virtuții Greg Pence i. Introducere În opera să intitulat] Middlemarch, George Eliot scria despre personajul Dorothea Brooke: „Avea un spirit speculativ, care tânjea dup] o concepție nobil] asupra lumii, o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cea de a r]mane. Filosofia etic] a fost preocupat] recent tocmai de întreb]ri privind modul de viat] pe care trebuie s] îl urmeze individul în vederea form]rii propriului caracter. Unii gânditori nemulțumiți de caracterul impersonal și îngust al utilitarismului și kantianismului - teoriile dominante la acea vreme - au reînsuflețit tradiția pan] atunci uitat] a „teoriei virtuții”. Doctrina etic] anterioar] a urm]riț dou] aspecte. În primul rând, a fost interesat] de conflictul dintre utilitarism și deontologie. În al doilea rând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de caracterul impersonal și îngust al utilitarismului și kantianismului - teoriile dominante la acea vreme - au reînsuflețit tradiția pan] atunci uitat] a „teoriei virtuții”. Doctrina etic] anterioar] a urm]riț dou] aspecte. În primul rând, a fost interesat] de conflictul dintre utilitarism și deontologie. În al doilea rând, s-a detașat adesea în totalitate de elementele teoretice. Acest lucru a fost posibil fie printr-o abordare „de sus în jos” a problemelor etice și f]r] a se menționa fundamentele teoretice, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de jos în sus” pan] la nivelul termenilor și conceptelor, f]r] a se ține cont de implicațiile asupra acțiunii. Orice preciz]ri privind caracterul sunt absențe din aceste teorii. Dup] cum afirm] Lawrence Blum, „este surprinz]tor faptul c] utilitarismul - care susține ideea c] fiecare individ își dedic] întreaga viat] dobândirii binelui și fericirii - nu a încercat s] ofere o descriere conving]toare a unui asemenea stil de viat].” (Blum, 1988) Teoria virtuții urm]rește tocmai acest deziderat, prin descrierea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urm]rește maximalizarea utilit]ții v]zut] că pe un scop personal. Problema este legat] mai degrab] de relevanță utilit]ții în formarea caracterului și nu de modul de gândire al unor„sfinți” sau al unor figuri „eroice”. Chiar dac] utilitarismul ofer] soluții unor chestiuni cum ar fi s]n]tatea public], teoria nu poate totuși explică „datele” care compun existența individului și nici actele de curaj, compasiunea, loialitatea sau viciul. Cazul Dorotheei ilustreaz] alte dou] aspecte ale teoriei virtuții. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și sunt de p]rere c] filosofia modern] a urmat cu indiferent] aceeași direcție. În loc s] considere perspectiva lui Kant că un început al unei noi tradiții în gândire, aceștia o trateaz] că pe o metod] de reducere la absurd. Utilitarismul comite o eroare interpretativ] deoarece identific] noțiunea abstract] a datoriei întâlnit] la Kant cu binele absolut (pentru cel mai mare num]r de indivizi) și ignor] modul în care acțiunea destinat] îndeplinirii acestei datorii depinde de elementele de caracter (de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele dou] curente s] își formeze în minte imaginea unui subiect moral anonim, îndoctrinat s] fac] alegeri morale care nu prezint] nici o leg]tur] psihologic] în raport cu trecutul său viitorul s]u. Susan Wolf a sustinut într-un eseu ideea c] utilitarismul nu numai c] omite s] fac] referire la caracter, ci, dimpotriv], impune unul ideal, la care nu ar fi nici bine și nici rațional că omul s] aspire. Un utilitarist care își folosește timpul și banii aproape în totalitate în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
precum Grotius, Pufendorf și Locke, drepturile au avut un rol crucial în revoluțiile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ins], în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, apelul la drepturi a fost eclipsat de mișc]ri precum utilitarismul și marxismul care nu puteau, sau nu voiau, s] le accepte. În perioada contemporan] a avut loc o schimbare și mai semnificativ], iar ast]zi ele reprezint] devize acceptate pe plan internațional în dezbateri morale și politice. În multe p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]