347 matches
-
al vieții unei persoane. Conceptul de calitate a vieții în medicină Mai specific, prin calitatea vieții în medicină se înțelege bunăstarea fizică, psihică și socială, precum și capacitatea pacienților de a-și îndeplini sarcinile obișnuite, în existența lor cotidiană. O definiție utilitaristă este propusă de Revicki & Kaplan (1993): calitatea vieții reflectă preferințele pentru anumite stări ale sănătății ce permit ameliorări ale morbidității și mortalității, care se exprimă printr-un singur indice ponderat - ani de viață standardizați, în funcție de calitatea vieții. Ce sunt
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
social. Originea conceptului trebuie căutată la Emile Durkheim care a vorbit despre două forme de solidaritate socială, una mecanică, relativă la comunitatea tradițională, și alta organică, relativă la societățile moderne caracterizate prin diviziunea complexă a muncii sociale. Spre deosebire de teoriile liberale utilitariste și contractualiste care defineau societatea prin agregarea rațională a intereselor individuale, teoria lui Durkheim pune la temelia societății relațiile sociale. " Interesul este lucrul cel mai puțin constant de pe lume"1, spune Durkheim, referindu-se la Adam Smith care reducea diviziunea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o sinteză funcționalistă între teoria durkheimiană a consensului și teoria weberiană a acțiunii, anulând divergența lor fundamentală referitoare la elementele normative 8. O consecință a acestei sinteze este tratarea problemei solidarității fără elemente de dreptate. Respingând, asemenea lui Durkheim, explicațiile utilitariste și contractualiste ale coeziunii sociale 9, Parsons lasă nedeterminată problema conținutului normativ: pentru el, normele sunt tipuri de norme, iar valorile sunt tipuri de valori. Funcționalismul manifestă o preferință exacerbată pentru unitate, coeziune și menținerea ordinii, aspecte pe care Parsons
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
faptul orientării către o ordine legitimă și motivele de acțiune [...] cele două elemente de interes și legitimitate sunt interconectate în mod complex"15, spune Parsons. El crede că această dualitate weberiană se regăsește și la Durkheim, unde "aduce înapoi elementele utilitariste, sub forma intereselor"16. Drept urmare, în scrierile mai târzii el se crede îndreptățit să reconsidere poziția față de utilitarism. În formularea teoriei influenței, el "extinde gândirea utilitaristă dincolo de domeniul piețelor economice, [...] la însuși conceptul de solidaritate"17. Ideea de influență reprezintă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
crede că această dualitate weberiană se regăsește și la Durkheim, unde "aduce înapoi elementele utilitariste, sub forma intereselor"16. Drept urmare, în scrierile mai târzii el se crede îndreptățit să reconsidere poziția față de utilitarism. În formularea teoriei influenței, el "extinde gândirea utilitaristă dincolo de domeniul piețelor economice, [...] la însuși conceptul de solidaritate"17. Ideea de influență reprezintă lărgirea ideii de schimb de la domeniul economic la procesele sociale mediate simbolic; este "capacitatea generalizată de a persuada în procesul interacțiunii sociale"18. Solidaritatea nu este
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nu este nimic altceva decât fenomenul general de "interschimb" între diferitele subsisteme ale sistemului social. Expresia cea mai evidentă este "schimbul" de putere prin care este instituită și menținută autoritatea politică. "Acest schimb particular constituie reformularea de către Parsons a doctrinei utilitariste a contractului, fără metafora explicită a contractului"19. În acest context teoretic, problema dreptății poate fi reperată sub forma discuției despre egalitate în general, și despre egalitatea oportunităților în special. Abordarea explicită a egalității ca problemă distinctă de cea a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a realizat în timpul guvernării Johnson prin două acte legislative fundamentale, adoptate amândouă în 1964: Economic Opportunity Act și Civil Rights Act. Acestea erau menite să realizeze solidaritatea națiunii americane după modelul contractului social, în versiunea slab individualistă (Rousseau) și slab utilitaristă (Graham Wallace). Ideea unei "mari societăți" o regăsim la Rousseau, într-o versiune nepublicată a Contractului social ("Manuscrisul de la Geneva"), aceeași în care se vorbește despre "societatea bine ordonată", cea în care "acțiunile bune [sunt] recompensate, cele rele pedepsite, iar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
țării lor nu resimt acest lucru ca pe o prioritate, fie pentru că dispun de mijloace pentru a lupta împotriva efectelor negative ale poluării, fie pentru că au interese a căror realizare compensează neajunsurile create de distrugerea mediului. O astfel de perspectivă utilitaristă (contrabalansarea acțiunii unui "rău" prin satisfacția mai intensă dată de un "bine") nu ar avea cum să fie încadrată în tipul de abordare pe care îl propune Rawls. În același timp, teoria rawlsiană nu lucrează cu supoziția unui contract universal
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
organizației și nu ale individului 44. Ideologia managerialistă controlează individul prin bani. Prin urmare, angajații devin parte a unui cerc vicios în care fiecare resursă materială și simbolică și fiecare relație, fie ea organizațională sau privată, sunt folosite ca mijloace utilitariste pentru avansarea în organizație și pentru dezvoltarea organizației 45. Angajații lucrează pentru bani și recompense ca un mijloc de a obține mai multe simboluri de putere și o imagine preferată organizațional. Dar simbolurile de putere și imaginea organizațională necesită mai
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
piață. În ciuda faptului că postulatele lui Hobbes despre natura umană nu sunt prea binevoitoare, iar "concluziile sale politice sunt neliberale"100, Macpherson consideră că autorul Leviathan-ului este fondatorul uneia din cele două versiuni ale individualismului liberal, și anume al celei utilitariste sau benthamiene. Locke și puritanismul sunt la originea celeilalte versiuni, care caută să limiteze logica utilității prin considerente de natură subiectivă. Macpherson a văzut în amândouă doctrine afirmarea nevoilor, aspirațiilor și capacităților omului modern, înțeles în primul și în primul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
presupoziția fundamentală a lui Hobbes. Distincția dintre starea naturală originală și starea naturală decăzută nu modifică mecanismul contractului social, atâta vreme cât "paradisul [a fost] pierdut"80. Faptul că omul natural are simțul moralității și este sociabil nu schimbă nimic din logica utilitaristă a asocierii prin alegere rațională. Când oamenii sunt angajați într-o luptă radicală unii împotriva celorlalți, moralitatea trece într-un plan secundar: starea de război este cea mai bună dovadă că, în forul intim, voința omului se revoltă împotriva legii
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
dus la creșterea frecvențelor răspunsurilor ce reflectă direct conținutul democrației și la scăderea celor referitoare la aspecte economice și sociale. Mai mult, autorul nu descoperă nici o posibilă corelație între nivelul venitului și sprijinul pentru democrație, ceea ce infirmă o posibilă atitudine utilitaristă, anume un sprijin condiționat al regimului democratic în funcție de performanța sa economică. Într-un studiu ulterior, Mărginean, Precupețu și Precupețu (2001) iau în calcul și definiția competitivă a democrației. Folosind datele pentru România ale unei alte anchete la nivel regional realizată
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
contracte și ar avea nevoie de etici contractualiste, și pe respectul ce și-l poartă unii altora ca ființe raționale și ar avea nevoie de etici deontologice, și urmărind sporul global de plăcere obținut și ar avea nevoie de etici utilitariste. Titlul se legitimează însă așa cum e și de la patosul cu care media aduce în spațiul public vrăjitoria, ca și cum ar catapulta țara înapoi cu 1000 de ani. Pentru ei, pentru occidentali, suntem înapoiați și exotici. Nu suntem moderni și competitivi pentru că
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
să-și asume un asemenea proiect public de schimbare a politicilor de dezvoltare. Din ce în ce mai mulți intelectuali, de la oamenii de știință la filosofi, se situează pe poziții critice și remarcă abordarea unilaterală dominantă în diversele politici publice, bazată exclusiv pe calcule utilitariste și de eficiență economică și propun o altă perspectivă, bazată pe luarea în considerarea a capacității de suportabilitate a planetei. Încă de la sfârșitul anilor '60, simultan cu identificarea unor cazuri flagrante de poluare industruială sau de distrugere intenționată a unor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
durabilă, propune reconsiderarea modelului tradițional de creștere economică bazat pe exploatarea resurselor naturale și orientat spre obținerea de profit. Dezvoltarea este concepută tridimensional, ca interacțiune dinamică între economie, societate și mediu. Este adusă în discuție problema dreptății între generații. • Tendința utilitaristă în etică, începând cu Bentham, duce la punerea în discuție a aspectelor ce țin de drepturile animalelor. Și animalele pot suferi, prin urmare, apar probleme morale. La dezbatere participă nu doar eticieni, ci și filosofi ai minții sau filosofi ai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aspect fundamental. Reținem pentru moment teza potrivit căreia etica mediului nu este etică aplicată nici în sensul identificării unui nou domeniu al activităților umane (așa este etica afacerilor, aplicată în întreprinderi), nici în sensul specializării sectoriale (așa cum bioetica aplică morala, utilitaristă sau deontologică, la unele probleme ale dezvoltării tehnologice). În ce constă atunci schimbarea teoretică fundamentală pe care o propune etica mediului și care sunt consecințele teoretice ale acestei schimbări?18 Etica mediului este o cercetare care vizează determinarea condițiilor de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
termen lung. Argumentul a fost folosit pe scară largă în dezbaterea privind biodiversitatea și cazurile de specii aflate în pericol de dispariție. Într-una din formulările cele mai des întâlnite ale argumentului este explicit asumat și un criteriu de sorginte utilitaristă: chiar dacă nu știm acum ce folos putem avea de pe urma unei specii, să o lăsăm să dispară ar însemna să eliminăm definitiv posibilitatea de a afla acest lucru în viitor și de a beneficia de eventualele foloase aduse de existența acestei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
egală în raport cu diversele efecte posibile, fie acestea chiar contrare intențiilor inițiale. Astfel, revenind la cazul dispariției speciilor, voi considera că este rezonabil să susținem că dacă suntem ignoranți, atunci nu știm care vor fi consecințele dispariției unei specii. Din perspectiva utilitaristă asumată de Sober, s-ar putea ca dispariția unei specii să fie bună pentru noi sau să ne dăuneze. Ambele posibilități sunt deschise. Atunci, ce facem în acest caz, ce decizie este rezonabilă? Dacă vom acționa astfel încât vom produce prejudicii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
presupoziții teoretice care sunt descifrabile într-un orizont de așteptare specific holismului. Bunăoară, observă Sober 108, extinderea sferei moralității prin cuprinderea altor organisme decât omul, adică așa-numita eliberare a animalelor, nu ar echivala decât cu o extindere a eticii utilitariste tradiționale astfel încât să se țină seama și de binele unor indivizi din alte specii. Apărătorii tezei eliberării animalelor nu ar face nimic altceva decât să susțină că suferința este un lucru rău pentru orice individ care poate suferi. Așadar, nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
contrare, iar consecințele practice sunt cu atât mai divergente, chiar opuse. Mă întorc la un susținător tipic al holismului etic, Callicott 110. Acesta pornește de la utilitarismul lui Bentham și de la criteriul suferinței pentru a arăta limitele unei asemenea abordări. Teoria utilitaristă a lui Bentham, care stă la baza tezei eliberării animalelor, așa cum a formulat-o Singer, este reducționistă și individualistă. Ca alternativă, pornind de la land ethic a lui Aldo Leopold, așa cum am precizat deja mai sus, Callicott propune o etică holistă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pe de altă parte, acceptăm că demnitatea inerentă nu are grade, atunci rezultă că trebuie promovat binele fiecărei specii, fără diferențieri. Taylor menționează mai multe asemenea principii care ar asigura un arbitraj echitabil și care nu ar fi de sorginte utilitaristă: • principiul autoapărării; • principiul proporționalității; • principiul daunei minime; • principiul dreptății distributive; • principiul dreptății restitutive. Scopul unui asemenea demers, arată Taylor, nu este un calcul al consecințelor pentru a costata care anume sunt consecințele mai puțin negative ale unei acțiuni sau ale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ce crede în anumite norme va acționa corect din punctul lui de vedere. Apare astfel ideea de a trăi conform unui model etic. Dar cele mai mari avantaje explicative în raport cu evaluarea semnificației etice a unor diverse comportamente le are teoria utilitaristă. Singer ajunge la un utilitarism minimalist care admite universalizarea eticii pornind de la anumite interese universalizabile, aș spune eu. În filosofia morală contemporană perspectiva utilitaristă domină în diversele încercări de extindere sau de aplicare a eticii și era de așteptat ca
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cele mai mari avantaje explicative în raport cu evaluarea semnificației etice a unor diverse comportamente le are teoria utilitaristă. Singer ajunge la un utilitarism minimalist care admite universalizarea eticii pornind de la anumite interese universalizabile, aș spune eu. În filosofia morală contemporană perspectiva utilitaristă domină în diversele încercări de extindere sau de aplicare a eticii și era de așteptat ca și etica mediului să apeleze la rezolvarea utilitaristă a problemelor sale. S-a formulat însă argumentul că, prin natura lor, problemele de mediu cer
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
admite universalizarea eticii pornind de la anumite interese universalizabile, aș spune eu. În filosofia morală contemporană perspectiva utilitaristă domină în diversele încercări de extindere sau de aplicare a eticii și era de așteptat ca și etica mediului să apeleze la rezolvarea utilitaristă a problemelor sale. S-a formulat însă argumentul că, prin natura lor, problemele de mediu cer o nouă etică, aflată în relație de ruptură cu teoriile tradiționale occidentale, incapabile să le rezolve, de vreme ce aceste teorii consideră că doar ființele umane
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
moral, atunci acceptăm că putem deosebi între tratamente bune sau rele față de acel individ, dar mai cu seamă, înseamnă că îi acordăm o demnitate morală, ceea ce presupune că nu putem acționa oricum pentru a obține beneficii pentru alții. Din perspectivă utilitaristă acțiunile corecte trebuie să maximizeze beneficiile ori fericirea, pe când cele rele produc daune. Nici o acțiune nu este în principiu sau intrinsec greșită sau rea, împrejurările sunt acelea care o justifică. În opoziție cu punctul de vedere utilitarist, putem considera că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]