349 matches
-
între forțele publice și cele ale pieței. Desigur, se mențin diferențe importante între modelul european continental, provenit din așa-numita "cultură revoluționară" și dominat de doctrina competențelor generale și modelul anglo-saxon, bazat pe o "cultură evoluționară" și dominat de doctrina utilitaristă". De asemenea, spiritul confesional își menține amprenta, țările protestante fiind mai descentralizate în raport cu cele catolice sau ortodoxe, mai ierarhizate și ca organizare administrativă. Doctrina competențelor generale recunoaște autorităților locale o capacitate generală de natură juridică asupra unei anumite unități administrativ-teritoriale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
iar organizarea guvernării respectă aceste priorități, astfel încît sarcinile fiecărui nivel de guvernare nu sunt clar delimitate, apărînd suprapuneri diverse, sau chiar degrevări de responsabilități. Astfel, "competențele generale" nu acoperă sau nu tratează corespunzător, uneori, foarte concrete necesități particulare. Doctrina utilitaristă este specifică țărilor anglo-saxone și presupune o organizare mai simplă și mai pragmatică și soluții pe măsură la probleme nu de puține ori complexe. Accentul cade pe cooperarea voluntară între indivizi, interesul public nefiind altceva decît o sumă a intereselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
evil eye. A deochiului. De mică știu de la străbunica descântecul de deochi, cu tot ritualul său. Prietenele mele mă sunau să le descânt copiii chiar și prin telefon. Și mergea. O sălbatică est-europeană. Asta sunt. Dar din respect pentru etica utilitaristă, mă doare în cot de lipsa de raționalitate a descântecului o dată ce copiii se linișteau și trăgeau un pui de somn. Hait! La radio se anunță marea grevă a gunoierilor în Chicago! Probabil că vor trăi câteva zile ca în București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
închise”, și accesul la acestea, restricționat. Mulți s-au socotit norocoși să prindă o localitate cu haltă de cale ferată. Întreprinderea de Mașini Grele București. Ea aduce pâinea în casă. Consiliere filosofică. Statul de drept. Etici ale virtuții și etici utilitariste. Ce discutați voi de fapt despre drepturi în timpul regimului comunist? Ce libertate? Ce proprietate? Îl notasem cuvânt cu cuvânt pe carnețel. Asta m-a ajutat să-l reproduc întocmai. Nostalgia vârstei de aur. Acum văd că trec din reflex violul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
evoluția sub ochii cititorului răbdător și obsedat de toate chinurile gramaticale ale membrilor S.S.R.” (Adevărul, an XXXIII, nr. 11065, 30 aprilie 1920). În altă parte, polemizînd cu pretenția criticilor de a face predicții în privința viitorului poeziei lirice într-o societate utilitaristă, democratică și egalitară, persiflează „indicațiile tematice”: „E (...) ridiculă pretenția celor ce (...) cred că au găsit literatura viitorului și poezia lui prin aceea că au înțeles una din temele și din pretextele de mîine și dau sfaturi imperative: cîntați munca, uzinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Contimporanul nu era însă motivată prioritar de aspecte politico-ideologice. Deși „desfăcut de orice probleme și continuități” burgheze, „poemul” său nu e anexat unor țeluri politice opuse. Argumentele „declarației de independență” sînt de natură artistică: estetica evazionistă a visului vs estetica utilitaristă a constructivismului, apărarea purității radicale a unor „atitudini de artă care presupun sacrificiu și singurătate” ș.a.m.d. Acest „estetism individualist” va fi, în curînd, denunțat ca un handicap, ca o lașitate și ca o „concesie” oportunistă de către colegii de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai pure și mai articulate, căci nu doar „burghezia” e respinsă acum, ci și fascismul futuriștilor italieni. Dicteul automat, sexualismul freudist, scufundarea în oniric și celelalte tehnici de eliberare a inconștientului au semnificația unui refuz al realității diurne, represive și utilitariste, în favoarea unei lumi reprimate, subterane și subversive la adresa „ordinii” oficiale. În plus, spre deosebire de futurismul italian - naționalist și războinic prin excelență -, suprarealismul devenise la acea dată un curent internaționalist și emancipator, aflat „în slujba revoluției” proletare... Problema celor de la unu constă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
încărcau peste măsură bugetele orașelor fără să se răspundă suficient nevoilor. Așa că ne orientăm azi iarăși către blocurile de locuințe fără să dorim cazărmile hidoase de eri (...) În Moderne Zweckbau a scris Behne că arhitectura cehă e călăuzită de tendința utilitaristă. Putem spune că nu lipsește chiar o activitate experimentală pentru a găsi principial cea mai potrivită soluție. Numesc acum numai colonia de locuințe experimentale din Brno (?), care a fost clădită anul acesta cu prilejul expoziției jubiliare de către cîțiva arhitecți cehi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
alături imaginile a doi actori reprezentativi: Fairbanks („cavalerul romantic al vremii”, apreciat și de Meyerhold) și Chaplin („vagabondul sentimental prin excelență”). Ambii eroi moderni „luptă” și „corectează viața”, refuză sentimentalismul și visează la o schimbare (în sens poetic) a vieții utilitariste americane. Autorul face o distincție tranșantă între romantismul „activist”, „optimist”, „progresist” al american way of life și cel „feminin”, epuizat al culturii europene: „Activismul și optimismul care se degajează din efortul artistic al lui Douglas sînt rezultate ale unei vieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
i efecte nea?teptate pe l�ng? cele preconizate: exodul rural, lenea, disolu?ia familiei tradi?ionale. Statistică moral? ?i judiciar? a tras concluzia c? �expansiunea urban?� este cauza prolifer?rîi actelor criminale. Deciden?îi c�?tiga?i de ideile utilitariste despre bun?stare au cerut s? se treac? la interven?ia asupra faptelor sociale cu speran?a amelior?rîi condi?iei sociale a dezmo?teni?ilor soartei. Matematică social? a demonstrat: (cu c�ț num?rul indivizilor este mai mare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care este cvasinul?). R?m�n totu?i de coordonat eforturile tuturor produc?torilor de date sociale cantitative. Faptul este cu at�ț mai urgent cu c�ț gravitatea problemelor sociale nu scap? (deciden?ilor( � c�?tiga?i de ideile utilitariste despre bun?stare � care �ncearc? s? le trateze �n mod mai pragmatic. �n Anglia, de exemplu, Statistical Society of London este creat? la �nceputul anului 1830. Fondatorii �i dau de la �nceput că misie transformarea conceptelor economiei politice �n instrumente politice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
postula �n acela?i timp ?i caracterul institu?ionalizat ?i capacitatea de a se regla singure a conduitelor �n condi?îi diverse ?i schimb?toare. Homans propune sociologiei s? afle fundamentele �infra-institu?ionale� ale conduitelor, �n cadrul unei concep?îi utilitariste a comportamentului uman, inspirat? de economia clasic? ?i de behaviorism (Skinner). Teoria schimbului social (1961,1962) reduce realitatea social? la tranzac?îi �ntre indivizii care fac calcule ra?ionale ale avantajelor ?i costurilor; ordinea social? s-ar na?te astfel
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
capacitate-competență. Constatăm că, din asocierea celor două orientări, cel puțin trei consecințe inerente ale conceptului de competență se conturează, pentru practica educațională, însă mai ales în sens sociologic: orientează puternic finalitățile școlare către viața reală și răspunde dorințelor imediate (concepția utilitaristă a școlii), arată problema descompunerii și detalierii cunoștințelor necesare, întărește dimensiunea educativă, abordarea morală a intervenției școlare prin responsabilizare și motivare a educaților. Compensând pe linia umanistă menționată a educației, pedagogii care au analizat nevoia de azi a paradigmei priorității
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
societățile internaționale. Așa cum am observat, Bull susținea că ordinea poate exista și între state care nu se simt ca parte a unei civilizații comune. John Vincent (1984b: 213) împărtășește acest punct de vedere, argumentând că societatea internațională este "funcțională" sau utilitaristă, mai degrabă decât "culturală" sau morală. Nevoia pragmatică de a coexista este suficientă pentru a produce ceea ce Bull (1977: 316) numește o "cultură diplomatică" adică un sistem de convenții și instituții care menține ordinea între state cu culturi, ideologii și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
metodă ce poate testa ce principii, norme sau aranjamente instituționale ar fi "la fel de bune pentru toți" (Habermas 1993: 151). În al treilea rând, etica discursivă este o formă de raționare moral-practică. Prin urmare, ea nu este ghidată doar de calcule utilitariste și nici de un concept impus de "viață bună"; mai degrabă, este ghidată de echitate procedurală. Ea este mai preocupată de metoda justificării principiilor morale decât de conținutul substanțial al acelor principii. Este posibil să identificăm trei implicații generale ale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
-lea, Comenius (1592-1670); câteva din lucrările acestuia tatăl ei Michel le tradusese din engleză în franceză și ea le citise în timpul adolescenței. Tonul satiric al lui Comenius despre labirintul legăturilor umane care mai târziu a devenit baza pentru filosofia lui utilitaristă asupra educației, au impresionat-o. În ultimă instanță, a văzut propria ei lume ancestrală flamandă, începând cu Renașterea, în acești termeni uimitori descâlcind labirintul secretelor familiale și al personalităților stângace. Trilogia neterminată a lui Yourcenar, produsul ultimelor ei decenii de
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
umaniste și cele artistice, cele care, din perspectiva existențialistă au o valoare educativă mai mare, ajutînd ființa umană în creștere să înțeleagă sensul și importanța vieții. Științele și tehnica nu se bucură de apreciere, întrucît ar da educației o orientare utilitaristă, împingînd omul spre înstrăinare. Cunoștințele spun existențialiștii se învață nu pentru a fi utilizate, ci pentru ca omul să devină liber. Nu sînt acceptate nici programele școlare; ele anulează libertatea copilului de a alege. Cum se va desfășura procesul instructiv în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
contextelor. Asta arată că Economia nu este o știință a bucatelor de pe masă, ci a algoritmilor comportamentali ai omului prin care acționează pentru a obține ce să pună pe masă. În fond, Economia, când vrea să se debaraseze de acuzele utilitariste și consumiste, ar trebui să fie o știință a creării valorilor destinate să facă masa cât mai agreabilă. Astfel se golește de conținut masa de acuze privind inadecvările epistemice ale cogniției economiei pentru că ea are ca știință alte conținuturi decât
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care are nevoie de cunoașterea respectivă, subiectul autorității. Baza acceptării acestor părți de cunoaștere ca fiind adevărate este încrederea. În plus, în mediile on-line adevărul ca valoare este înlocuit tot mai mult prin încredere, subiectul autorității acționând oarecum în manieră utilitaristă: pentru el problema valorii de adevăr a cunoașterii utilizate nu există, există doar valoarea de întrebuințare (utilitatea ei) pentru care garantează în prealabil membrii echipei, dacă este vorba de un joc on-line, sau membrii comunității participante la un forum de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
fundament transcendental), contractuală? Nu cumva comunitarismul este de fapt un asociaționism? Noțiunea de religie civilă, amintită în secțiunea precedentă, a părut să ofere, cel puțin în Statele Unite (unde, o știm de la Tocqueville, multitudinea de Biserici concurente și angajate în proiecte utilitariste elimină pericolul cezaropapismului ori al dominației unei anumite Biserici asupra statului și societății), o cale de ieșire din sfera acestor îndoieli și interogații. Scriind pentru un public românesc, în condițiile în care despărțirea noastră colectivă de ortodoxism și legionarism se
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ai epocii, alături de block-haus; nu doar ale arhitecturii acesteia, prin modernitatea deliberată - care este și una forțată de program, nu doar o decizie a arhitecților - ci și a înfiripatei literaturi moderne din România interbelică (Blecher). Arhitectura industrială promovează criteriul eficienței utilitariste - în absența artificiului și a decorației - și își are și în România realizări de stimă, produse bunăoară de Horia Creangă sau P. Em. Miclescu. Din exact aceleași rațiuni utilitariste, arhitectura industrială și cea socială din întreaga Europă scăpase în bună
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
literaturi moderne din România interbelică (Blecher). Arhitectura industrială promovează criteriul eficienței utilitariste - în absența artificiului și a decorației - și își are și în România realizări de stimă, produse bunăoară de Horia Creangă sau P. Em. Miclescu. Din exact aceleași rațiuni utilitariste, arhitectura industrială și cea socială din întreaga Europă scăpase în bună măsură de contaminarea cu retorică totalitară; va mai reveni în aceeași postură și în lagărul socialist postbelic, când a face arhitectură industrială a reprezentat un refugiu pentru arhitecții care
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
care au fost organizate reformele educaționale habsburgice. Ca întrupare a monarhului absolutist luminat, Iosif al II-lea a urmărit prin politicile sale educaționale să dezvolte învățământul primar public ca bază a loialității dinastice. Călăuzit de principii iluministe combinate cu precepte utilitariste, Iosif al II-lea a continuat reformele inițiate de Maria Tereza în baza convingerii sale că populația imperiului este cel mai de preț bun de care dispune statul. Corolarul acestei convingeri este ideea că cea mai bună modalitate de asigurare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dintre paradigma economică neoclasică și paradigma sociologică Însemna că există o diviziune a domeniului de studiu asociat economiei și, respectiv, sociologiei, dar și a abordărilor lor; economiștii ar fi interesați de relațiile de schimb economice și de acțiunea economică, rațională, utilitaristă, În cadrul piețelor, În timp ce sociologii ar fi mai degrabă preocupați de relațiile sociale, În general, (În special noneconomice) și de rolurile pe care indivizii le asumă prin socializare În cadrul instituțiilor sociale. Deopotrivă actorii raționali rolurile pe care ei le asumă, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
costurile Încheierii contractelor, ale monitorizării și impunerii acestora ex-post. Vom argumenta că acestea reprezintă În fapt costuri ale relațiilor sociale ce se stabilesc Între actori raționali. Prin actori raționali Înțelegem intenția și capacitatea acestora de a realiza acțiuni urmărind scopuri utilitariste și care selectează cele mai bune mijloace la Îndemână În acest sens. În concepția lui O.E. Williamson (1981a), raționalitatea actorilor include și caracteristica de oportunism a acestora; prin oportunism sunt desemnate acele acțiuni de maximizare a utilității prin fraudă
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]