689 matches
-
și crâncen, peste care nu poate trece și trebuie chiar să dea înapoi și, de spaimă, să fugă. În schimb, când ai putere, înduri și rămâi neclintit: ca norii grei și nebătuți de vânt, ca un stejar înalt cu rădăcini vânjoase și adânci, ca un pinten de deal care abate apele puhoaielor sălbatice către câmpie, ca o stâncă izbită de nesfârșite valuri; sau ca un măgar îndărătnic scăpat în lanul de grâu pe care-l lovesc zădarnic cu bâtele niște copii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
E firește aici un grad de recunoștință pentru Peleu, care îl primise și îl păstrase în casa lui, dar și expresia unui caracter ales, pe care Patrocles l-a moștenit. Cum arăta, nu ni se spune. Că era mare și vânjos, nu ne putem îndoi, altfel nu i s-ar fi potrivit armura lui Ahile și n-ar fi putut-o purta. Cât despre frumusețe, Homer n-o descrie niciodată, mulțumindu-se cu calificări generice. Totuși aflăm de la el, lucru iarăși
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
aflăm că, din păcate, n-a scăpat, urmează să fie uns în curînd. Nici nu știm ce e mai bine: să ne amuzăm sau să ne înfuriem. Armata română și Poliția sînt pline de performeri, fireturile militare atîrnă pe piepturi vînjoase, care au asudat în arenă, vipuștile freamătă deasupra unor gambe care s-au încleștat cu cele ale lui Bobby Charlton sau Pele. Înălțații în grad sînt mîndri, Cornel Dinu îmbracă ținuta de gală și rostește, deloc metafizic, un „Servesc Patria
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Ranjit Singh a dat naștere unei fete, la Vetala, și În acele ținuturi nașterea unei fete nu e considerată o fericire sau un eveniment norocos. Din Întâmplare, În același timp o spălătoreasă din vecinătate a adus pe lume un băiat vânjos. Regina fiind informată de aceasta și dorind cu orice preț să aibă un băiat, a aranjat cu spălătoreasa să facă schimb de nou-născuți. Dar, spune proverbul, nimic sub soare nu poate rămâne ascuns. Ranjit Singh a aflat de lucrul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
gândul că soția sa întreține o relație adulterină cu ordonanța, telegrafiază acasă, anunțându-și moartea de holeră în campanie. La aflarea înspăimântătoarei vești, femeia, debusolată și tiranizată de impresia că fantoma răposatului soț bântuie pe la ferestre, se refugiază în brațele vânjoasei ordonanțe. Căpitanul, care chiar sosise acasă noaptea, pe furiș, pentru a surprinde presupusul adulter, crede că are confirmarea vinovăției și se decide să îi împuște pe cei doi. Deși momentul declanșării crizei de gelozie este insuficient argumentat de analiza psihologică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
notă de insolit. Altă construcție epică, de asemenea cu subiect minier, Nepoții lui Horia, un mic roman, rezistă lecturii doar fragmentar. Rețin atenția câțiva băieși din Munții Apuseni și moții ciubărari cu nume ciudate (Azuț, Avisalon, Ion Greul), pe cât de vânjoși, pe atât de curați sufletește. Ciobanul care și-a pierdut oile (1954), narând, mai mult sau mai puțin convingător, evoluția unui cioban care își găsește oile, la propriu și la figurat, prin integrarea în „lumea nouă”, își plasează epicul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
sau chiar al unui întreg text poetic. - Hiperbola adjectivală recurge la adjective sau locuțiuni adjectivale cu sens superlativ (uriaș, imens, colosal, gigantic, enorm, fantastic, fără sfârșit, de nedescris etc.): Când aș iubi, / miaș întinde spre cer toate mările / ca niște vânjoase, sălbatice brațe fierbinți (L. Blaga); Și, în organizarea conștiinței mele, femeia mea era mai vie și mai reală decât stelele distrugător de uriașe. (Camil Petrescu) - Hiperbola substantivală interferează cu epitetul, metafora, comparația, enumerarea: Imensul cristal careți servește de pleoapă. (Gellu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
2005, 278 p.), excepționala, frisonanta versiune românească fiind semnată de Domnica Drumea. Isserley străbate zi de zi autostrăzile din munții Scoției la volanul unei mașini, în căutare de autostopiști. Îi vânează după criterii stricte de selecție, optând exclusiv pentru masculi vânjoși, tineri și sănătoși. Terenul epic pare atât de promițător și verosimil, inclusiv peisajul, încât cititorul va fi pur și simplu uluit când va afla că eroina nu este o nimfomană ieșită la agățat, ci cu totul altceva, fără nici o legătură
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
organizat pe mehedeanul din centrul satului la hramuri, la Paști sau la sărbătorile de iarnă, când fanfara de la Bașeu zisă pe vremea aceea și „Bozenii aprindeau jocul și mai tare. Nu-l pot uita pe flăcăul mic de statură, dar vânjos, încălțat cu cizme de piele neagră și cu pălărie bătând pământul cu picioarele. Era Schiopeț Ghiță care era neîntrecut la „țigănească. Pe lângă acest joc erau și altele. De altfel și D. Cantemir spunea că: „jocurile sunt la moldoveni cu totul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
front, al căror moral era fortificat atunci când știau că cei de acasă nu erau lăsați pradă lipsurilor, când aflau că ogoarele lor sunt lucrate, că micile lor gospodării nu au de suferit de pe urma brațelor lor de muncă transformate în brațe vânjoase de luptători. în alt raport centralizat pe județ se arăta că: în comunele Plășii Herța din care făcea parte și comuna Hudeștii-Mari, a fost lucrată în vara anului 1877, suprafața de 112 fălci și 36 prăjini pentru 87 de familii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că se va face bine. Dacă-ți vine să strănuți și nu poți, vei fi purtat de nas de către cineva. Lacrimile, plânsul: Când unui bolnav grav i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ei din adânc și din necuprins, forța dă forță și formă deplină tuturor ce sunt, în clipa lor și în veșnicia lor. Soarele arde, pământul este rodnic și mănos, marea geme de pești, plantele sunt pline de sevă și animalele vânjoase, râurile curg reci și înspumate izbindu-se de stânci, focul este năprasnic, iar ce piere renaște și se primenește mereu. Până și în perindarea zilelor și a nopților, a luminilor și umbrelor se simte respirația puterii care stăpânește lumea, fiind
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și crâncen, peste care nu poate trece și trebuie chiar să dea înapoi și, de spaimă, să fugă. În schimb, când ai putere, înduri și rămâi neclintit: ca norii grei și nebătuți de vânt, ca un stejar înalt cu rădăcini vânjoase și adânci, ca un pinten de deal care abate apele puhoaielor sălbatice către câmpie, ca o stâncă izbită de nesfârșite valuri; sau ca un măgar îndărătnic scăpat în lanul de grâu pe care-l lovesc zădarnic cu bâtele niște copii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
E firește aici un grad de recunoștință pentru Peleu, care îl primise și îl păstrase în casa lui, dar și expresia unui caracter ales, pe care Patrocles l-a moștenit. Cum arăta, nu ni se spune. Că era mare și vânjos, nu ne putem îndoi, altfel nu i s-ar fi potrivit armura lui Ahile și n-ar fi putut-o purta. Cât despre frumusețe, Homer n-o descrie niciodată, mulțumindu-se cu calificări generice. Totuși aflăm de la el, lucru iarăși
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Deși ne-am găsit calea care ar trebui de urmat în afară, nu putem spune că înăuntru totul este lămurit. Suntem pândiți acasă de pericole pe care dacă le ignorăm ne pot fi fatale. Să ne gândim că între brațele vânjoase ale Carpaților ne-am aruncat adesea, pentru a ne ascunde din calea vrăjmășiilor ce ne puteau răpune. Dar progresul tehnologic a făcut ca munții să nu mai reprezinte un adăpost natural eficient. Încă din timpul Primului Război Mondial, se simțeau oarecum efectele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
îndemână și sunt introduse, câteodată, revărsări căutate sau epigonice, în canonul ideologic al epocii. Poezia patriotică a lui S., de asemenea conformistă, vrea să fie una a transparențelor subpământene, a mișcărilor abia perceptibile, glorificând cu exaltare și cu o imagistică vânjoasă continuitatea și durabilitatea în veac a neamului. Stângace, câteva poezii de dragoste (Minune, Ochii tăi, Poveste) presupun doar, fără să le poată traduce adecvat, ardențe lirice interioare. În Lupta cu îngerul (1996), unde își impune rigoarea sonetului, poetul retrăiește spaimele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
deosebite, versurile sale au tîlcul înțelepciunii populare. Nu-i clipa o slovă Săpată-n granit, Pe muntele care încet l-am zidit. Cu tîlcul desprins Din multe istorii Purtăm înainte Șiraguri de glorii Cînd lespedea aspră înscrie o faptă Piciorul vînjos Mai urcă o treaptă Ideile-s aripi Spre larguri deschise Iar noi încarnarea Străbunelor vise. Dar n-am început ȘI NU VOM SFÎRȘI Căci flmura vieții De-a pururi va fi O sete ce arde Un foc revărsat Un cîntec
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
da dreptate, oamenii care aplaudă ușor la fel de ușor te vor huidui și te vor uita. Aia nu e lume care să iubească, Cristian ! Mâine un alt tânăr, cu o voce mai bună sau mai rea poate, dar cu pieptul mai vânjos și sprâncenele mai arcuite și mai bărbătoase, va crede același lucru, după ce îți va lua locul. Peste el vor veni alții. Și altele. Căci în lumea aia nu talentul egalează mărimea bus- turilor savuroase, a șoldurilor rotunde și a picioarelor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
și substanțe nutritive aproape zero... lucru care a dus la o cădere, nu bruscă, dar lentă, din punct de vedere fizic a tuturor. Pentru că nu poate un organism să reziste în aceste condiții... Sunt unele organisme mai bine făcute, mai vânjoase... dar vă gândiți că noi eram studenți, nu eram încă căliți, nu aveam forța să rezistăm... Care erau relațiile cu ceilalți deținuți? Relațiile au fost destul de bune din toate punctele de vedere pentru că nu existau animozități... Nu se punea problema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Gheorghe Baltă, a luptat în Răsărit, până la Stalingrad și înapoi.. și în Apus până în Tatra. Înalt, cu umeri puternici, cu ochi negri care te ardeau ca tăciunele aprins, cu un mers drept ca lumânarea, abia trecut de treizeci de ani... Vânjos și iute ca o șopârlă, se strecura pe nesimțite prin sate în miez de noapte, băgând groaza în autoritățile comuniste. Numai la auzul numelui de „Baltă”, comuniștii erau cuprinși de spaimă. De teamă, demnitarii comuniști nu se mai deplasau pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
care-l mistuie. Fruntea când i se luminează de un gând mântuitor, când se întunecă la gândul zilelor mai grele si mai rele. Buzele sale zdrobite de patul armei, îngânând ceva, numai de el știut, care-i stoarce sufletul... Brațele vânjoase, pieptul gol, mușchii tari și sângele ce-i bate vioi în vine, arată puterea, energia și sănătatea unui întreg popor, care trăiește în el, și care va trăi după dânsul. Câtă dreptate a avut, când le-a spus securiștilor... „ - Puteți
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la un moment dat îi face răzbunători. Simt nevoia să plătească niște oprimări mocnite din arborele genealogic. Nu se iubesc îndeajuns, își adaugă mereu alte cauze, ca să nu se iubească chiar deloc. Turnătorul nostru din dormitorul A era bocciu, mărunțel, vânjos, pistruiat, indigest, mohorât și ducea la bătaie. O jivină rătăcită printre oameni. Îi puneam pătura-n cap imediat după stingere, iar el mai icnea uneori, dar de urlat, ca turnătorul lipsit de orice urmă de demnitate din dormitorul B, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și ea patru ani fără un braț. Nici ca monument al invalizilor nu arăta rău, mai ales că în toate orașele unde există monumente ale invalizilor acestea constau într-un soclu cu multe trepte, pe care e cocoțată o femeie vânjoasă, dar beteagă. După ce țiganul, care știa să demonteze mâini de bronz, i-a furat-o și pe cea stângă, Primăria s-a sesizat și i-a comandat artistului patru mâini: două de pus în locul celor furate și două de rezervă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nu departe de mizantropie, este o compoziție remarcabilă. O altă nuvelă, cu solid suport dramatic, e Nucul lui Odobac; frapează aici personaje dârze, de o energie aproape neverosimilă la delicatul G. Ilarie Chendi vorbea de „trăsături de bronz”, văzând în vânjoasa și înfocata Ruja „un soi de amazoană de la țară”. În optica bătrânului Toader Odobac, centenar, un nuc enorm de pe pământul său simbolizează ordinea moștenită. Natură posesivă, Ruja lui Cazacu, măritată cu Mitru Odobac, nepotul bătrânului, exprimă vederile ultimei generații, refractară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
administatori. Arendarea și dijma au contribuit la progresul agriculturii americane. E foarte important să se selecționeze vitele și plantele. Dar oamenii cum Îi selecționăm? Cei care nu au predilecție, Înclinare spre viața de țară, merg la orașe. Dar sunt tineri vânjoși, dinamici, cu pasiune pentru agricultură. Neavând capital suficient, ei ar rămâne pierduți În agricultură. Luând În dijmă, cu puțin capital, ei realizează un venit sigur. Acest proces de primenire a energiilor explică randamentul extraordinar pe care-l dau cei puțini
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]