1,935 matches
-
sănătos are valori cuprinse între 45% și 50%. Dependența coeficientului de vâscozitate relativă în raport cu apa, în funcție de hematocrit este dată în Fig. I.21. Vâscozitatea sângelui, datorită acestor elemente, are valori diferite pentru diferite animale, funcție de constituție, de modul de viață. Vâscozitatea sângelui scade puternic la viteze mici de forfecare pentru animalele pentru care agregabilitatea este puternică și este aproape constantă pentru cele pentru care agregarea eritrocitară este nesemnificativă. S-a pus în evidență că agregabilitatea eritrocitară este puternică în cazul animalelor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pentru care agregarea eritrocitară este nesemnificativă. S-a pus în evidență că agregabilitatea eritrocitară este puternică în cazul animalelor atletice: antilopă, leu cal și este aproape inexistentă la vacă și la oaie. In ultimul deceniu s-a propus experimentarea comportătii vâscozității sângelui în condiții de inponderabilitate de pe navetele cosmice și, deși nu s-a pus în evidență experimental o posibilă creștere a vâscozității sângelui în condițiile anulării gravitației, există modele teoretice care sugerează acest lucru. Aceste aspecte legate de comportarea nenewtoniană
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cal și este aproape inexistentă la vacă și la oaie. In ultimul deceniu s-a propus experimentarea comportătii vâscozității sângelui în condiții de inponderabilitate de pe navetele cosmice și, deși nu s-a pus în evidență experimental o posibilă creștere a vâscozității sângelui în condițiile anulării gravitației, există modele teoretice care sugerează acest lucru. Aceste aspecte legate de comportarea nenewtoniană a sângelui face ca vâscozitatea aparentă a sângelui să fie mai puțin folosită în practica clinică. I.5.6. Fenomenul Fahraeus - Lindqvist
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
inponderabilitate de pe navetele cosmice și, deși nu s-a pus în evidență experimental o posibilă creștere a vâscozității sângelui în condițiile anulării gravitației, există modele teoretice care sugerează acest lucru. Aceste aspecte legate de comportarea nenewtoniană a sângelui face ca vâscozitatea aparentă a sângelui să fie mai puțin folosită în practica clinică. I.5.6. Fenomenul Fahraeus - Lindqvist Un alt aspect observat în cazul sângelui este dependența coeficientului de vâscozitate relativă de raza tubului capilar, care este de forma: unde este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
lucru. Aceste aspecte legate de comportarea nenewtoniană a sângelui face ca vâscozitatea aparentă a sângelui să fie mai puțin folosită în practica clinică. I.5.6. Fenomenul Fahraeus - Lindqvist Un alt aspect observat în cazul sângelui este dependența coeficientului de vâscozitate relativă de raza tubului capilar, care este de forma: unde este coeficientul de vâscozitate măsurat cu un tub cu raza foarte mare, d este diametrul eritrocitelor iar R este raza capilarului. Dependența coeficientului de vâscozitate de raza capilarului este dată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sângelui să fie mai puțin folosită în practica clinică. I.5.6. Fenomenul Fahraeus - Lindqvist Un alt aspect observat în cazul sângelui este dependența coeficientului de vâscozitate relativă de raza tubului capilar, care este de forma: unde este coeficientul de vâscozitate măsurat cu un tub cu raza foarte mare, d este diametrul eritrocitelor iar R este raza capilarului. Dependența coeficientului de vâscozitate de raza capilarului este dată în Fig. I.22. Fenomenul de dependență a coeficientului de vâscozitate de raza capilarului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sângelui este dependența coeficientului de vâscozitate relativă de raza tubului capilar, care este de forma: unde este coeficientul de vâscozitate măsurat cu un tub cu raza foarte mare, d este diametrul eritrocitelor iar R este raza capilarului. Dependența coeficientului de vâscozitate de raza capilarului este dată în Fig. I.22. Fenomenul de dependență a coeficientului de vâscozitate de raza capilarului este cunoscut sub numele de fenomenul Fahraeus - Lindqvist. Acest fenomen are o mare importanță pentru organism deoarece lucrul mecanic pe care
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este coeficientul de vâscozitate măsurat cu un tub cu raza foarte mare, d este diametrul eritrocitelor iar R este raza capilarului. Dependența coeficientului de vâscozitate de raza capilarului este dată în Fig. I.22. Fenomenul de dependență a coeficientului de vâscozitate de raza capilarului este cunoscut sub numele de fenomenul Fahraeus - Lindqvist. Acest fenomen are o mare importanță pentru organism deoarece lucrul mecanic pe care trebuie să l efectueze inima la pomparea sângelui în capilare, care au diametre foarte mici (5µ
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cunoscut sub numele de fenomenul Fahraeus - Lindqvist. Acest fenomen are o mare importanță pentru organism deoarece lucrul mecanic pe care trebuie să l efectueze inima la pomparea sângelui în capilare, care au diametre foarte mici (5µ ) este mult mai mic. Vâscozitatea sângelui depinde și de starea de sănătate a organismului. In cazuri patologice se produc fie modificări ale compoziției plasmei cât și ale hematocritului și astfel se modifică și vâscozitatea sângelui. Astfel coeficientul de vâscozitate relativă al sângelui crește în poliglobulie
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
capilare, care au diametre foarte mici (5µ ) este mult mai mic. Vâscozitatea sângelui depinde și de starea de sănătate a organismului. In cazuri patologice se produc fie modificări ale compoziției plasmei cât și ale hematocritului și astfel se modifică și vâscozitatea sângelui. Astfel coeficientul de vâscozitate relativă al sângelui crește în poliglobulie (ajungând la valoarea 24), în cazuri de hipertensiune sau de asfixie (prin creșterea concentrației de CO2 din sânge). Creșterea concentrației de CO2 din sânge determină umflarea celulelor sangvine ceea ce
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mici (5µ ) este mult mai mic. Vâscozitatea sângelui depinde și de starea de sănătate a organismului. In cazuri patologice se produc fie modificări ale compoziției plasmei cât și ale hematocritului și astfel se modifică și vâscozitatea sângelui. Astfel coeficientul de vâscozitate relativă al sângelui crește în poliglobulie (ajungând la valoarea 24), în cazuri de hipertensiune sau de asfixie (prin creșterea concentrației de CO2 din sânge). Creșterea concentrației de CO2 din sânge determină umflarea celulelor sangvine ceea ce face ca vâscozitatea sangelui (conform
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
coeficientul de vâscozitate relativă al sângelui crește în poliglobulie (ajungând la valoarea 24), în cazuri de hipertensiune sau de asfixie (prin creșterea concentrației de CO2 din sânge). Creșterea concentrației de CO2 din sânge determină umflarea celulelor sangvine ceea ce face ca vâscozitatea sangelui (conform formulei lui Einstein), să crească. Deci sângele venos este mai vâscos decât cel arterial. Consumul de alcool, cafea precum și oboseala măresc vâscozitatea sângelui. Creșterea vâscozității sângelui determină creșterea efortului inimii pentru menținerea unui debit de sânge constant, ceea ce
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
CO2 din sânge). Creșterea concentrației de CO2 din sânge determină umflarea celulelor sangvine ceea ce face ca vâscozitatea sangelui (conform formulei lui Einstein), să crească. Deci sângele venos este mai vâscos decât cel arterial. Consumul de alcool, cafea precum și oboseala măresc vâscozitatea sângelui. Creșterea vâscozității sângelui determină creșterea efortului inimii pentru menținerea unui debit de sânge constant, ceea ce atrage după sine o creștere a presiunii arteriale (tensiunii arteriale). De asemenea, creșterea vâscozității sângelui însoțită de o vasoconstricție capilară, în timpul iernilor geroase, poate
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Creșterea concentrației de CO2 din sânge determină umflarea celulelor sangvine ceea ce face ca vâscozitatea sangelui (conform formulei lui Einstein), să crească. Deci sângele venos este mai vâscos decât cel arterial. Consumul de alcool, cafea precum și oboseala măresc vâscozitatea sângelui. Creșterea vâscozității sângelui determină creșterea efortului inimii pentru menținerea unui debit de sânge constant, ceea ce atrage după sine o creștere a presiunii arteriale (tensiunii arteriale). De asemenea, creșterea vâscozității sângelui însoțită de o vasoconstricție capilară, în timpul iernilor geroase, poate provoca stagnarea circulației
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
decât cel arterial. Consumul de alcool, cafea precum și oboseala măresc vâscozitatea sângelui. Creșterea vâscozității sângelui determină creșterea efortului inimii pentru menținerea unui debit de sânge constant, ceea ce atrage după sine o creștere a presiunii arteriale (tensiunii arteriale). De asemenea, creșterea vâscozității sângelui însoțită de o vasoconstricție capilară, în timpul iernilor geroase, poate provoca stagnarea circulației periferice, care duce la apariția degerăturilor. I.5.7. Curgerea laminară și turbulentă a lichidelor în organismul animal Așa cum am mai arătat, la viteze mici de curgere
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
turbulentă, când apar vârtejuri în fluid. Pentru caracterizarea regimurilor de curgere laminară și turbulentă, se introduce numărul lui Reynolds care este dat unde r este raza tubului, v este viteza de curgere, ρ este densitatea fluidului și η coeficientul de vâscozitate dinamică. Pentru sângele din arterele mari există o valoare critică a numărului lui Reynolds (Re,critic = 1000) în raport cu care se poate stabili caracterul curgerii astfel: ♦ Re< 1000 - curgerea este laminară ♦ 1000 < Re < 2000 - curgerea este instabilă (I.23) ♦ Re > 2000
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
care se poate stabili caracterul curgerii astfel: ♦ Re< 1000 - curgerea este laminară ♦ 1000 < Re < 2000 - curgerea este instabilă (I.23) ♦ Re > 2000 - curgerea este turbulentă (cu vârtejuri) Turbulența poate apare și în alte vase de sânge în cazuri patologice, când vâscozitatea este mică (anemie, scăderea CO2 din sânge). Deci pentru a avea curgere laminară, după (I.22) și (I.23) trebuie îndeplinită condiția: Dar debitul volumic de sânge dintr-un vas de sânge este: Dacă se alege densitatea sângelui, inegalitatea conduce
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
lucrările sale asupra curgerii lichidelor prin tuburi, Poiseuille a pus bazele reologiei, știința care se ocupă cu studiul curgerii fluidelor vâscoase. Aplicarea acestor legi creează complicații pentru că sângele, după cum am arătat, nu este un mediu omogen, având proprietăți anormale de vâscozitate. De asemenea vasele sanguine nu sunt tuburi rigide, ci extensibile și deci dimensiunile lor depind de presiunea intravasculară și contracția mușchilor netezi din pereții vasului. In plus, în majoritatea porțiunilor, curentul de lichid nu este constant, ci pulsatoriu. Această situație
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
schimb de substanță și energie cu mediul exterior. Difuzia este fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanțe printre moleculele altei substanțe sau a moleculelor proprii când distribuția moleculelor în spațiu este neomogenă. Difuzia este un fenomen de transport, (ca și vâscozitatea) fenomen în care se realizează un transport de substanță din zonele cu concentrație mai ridicată, spre zonele de concentrație mai mică, astfel încât neuniformitatea să se reducă. Fenomenul de difuzie este cel mai intens la gaze, unde viteza termică este foarte
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și de forma particulelor. Pentru particule coloidale de formă sferică coeficientul de difuzie este dat de formula lui Einstein: In (I.34) k este constanta lui Boltzmann, T este temperatura absolută, r este raza sferei iar η este coeficientul de vâscozitate dinamică a lichidului. Deci viteza de difuzie este proporțională cu temperatura absolută dar este invers proporțională cu vâscozitatea ceea ce explică de ce difuzia într-un gel este mult mai înceată decât într-un fluid. In sistemele biologice însă, nu se realizează
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Einstein: In (I.34) k este constanta lui Boltzmann, T este temperatura absolută, r este raza sferei iar η este coeficientul de vâscozitate dinamică a lichidului. Deci viteza de difuzie este proporțională cu temperatura absolută dar este invers proporțională cu vâscozitatea ceea ce explică de ce difuzia într-un gel este mult mai înceată decât într-un fluid. In sistemele biologice însă, nu se realizează difuzia liberă, ci difuzia prin membrane. Fenomenul de difuzie are un rol esențial pentru organismele vii. Fenomenul de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
hidrostatică care variază de la un punct la altul în sistemul cardiovascular. Presiunea sanguină arterială este determinată de un grup de factori cum sunt: • forța de contracție a inimii; • rezistența vaselor de sânge; • elasticitatea pereților arteriali; • cantitatea de sânge din artere • vâscozitatea sângelui Presiunea sanguină indică apăsarea pe care o exercită sângele împins de pompa cardiacă asupra pereților vasculari. Dintre cele 3 mărimi importante ale circulației sângelui: debit, volum și presiune, presiunea se măsoară curent atât la om cât și la animale
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
aceeași temperatură și în aceleași condiții de reacție. 3.2.1. Dependența constantei de viteză de diferiți factori fizici Constanta de viteză depinde de o serie de factori cum sunt: temperatura, presiunea, prezența unor catalizatori, proprietățile mediului de reacție (pH, vâscozitate, constantă dielectrică, forță ionică), astfel încât se poate scrie: k = f (T, p, catalizatori, mediu de reacție) 42 3.2.1.1. Influența temperaturii Diferitele observații experimentale arată că la o creștere a temperaturii cu 100C, viteza de reacție crește de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lângă alta pe o distanță de un centimetru. Se notează cu d și se măsoară în [cm-1]. Experimental, determinarea gradului de dispersie se face prin măsurarea vitezei de sedimentare într-un lichid, acest parametru depinzând de mărimea particulelor și de vâscozitatea mediului. Variația gradului de dispersie duce la schimbarea multor proprietăți ale sistemului. suprafața specifică. Datorită gradului de dispersie mare al sistemelor coloidale, suprafața de la nivelul interfazic nu se evaluează prin suprafața absolută, ci prin suprafața specifică, notată cu S0, care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
solventului. 4. după forma particulei fazei disperse. Această formă influențează mult comportarea sistemelor. Astfel, cei mai mulți biocoloizi din sistemul circulator la plante și animale sunt sferocoloizi (glicogen, globuline, hemoglobină etc.), deoarece sub această formă pot exista în concentrații mai mari, având vâscozitate mai mică. Coloizii liniari (cu o suprafață de contact mai mare) interacționează mai mult cu mediul înconjurător. 121 5. după natura mediului de dispersie (apă sau solvenți organici), coloizii pot fi hidrosoli sau organosoli. 6. după dimensiunea particulelor fazei disperse
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]