293 matches
-
veșnic pregătite și o răzuia numaidecît. Vreo pasăre cu penetul ciudat se rătăcea cumva la bord și era prinsă? dulgherul lua niște „balene“ bine șlefuite și o șarpantă din os de cașalot și meșterea o colivie ca o pagodă. Un vîslaș își scrîntea mîna? dulgherul îi mitocosea o alifie calmantă. Stubb își exprima dorința ca vîslele din ambarcațiunea lui să aibe stele roșii pe ele? vîrînd toate ramele în marea lui menghină de lemn, dulgherul îi oferea de îndată acea constelație
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în cală forja mobilă, după ce-i meșterise lui Ahab accesoriile pentru piciorul său, ci o lăsase încă pe punte, legînd-o zdravăn lîngă arborele trinchet, cu niște belciuge grele. Acum era mereu solicitat de șefii de echipaj, de harponiști și de vîslași să le meșterească și lor cîte ceva, să le repare sau să le modifice diferitele unelte și arme sau garniturile din ambarcațiuni. Nu rareori era înconjurat de cîte un cerc de marinari nerăbdători, care așteptau cu toții să fie serviți, întinzîndu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aplecată peste parapet și-i făcu semn să întoarcă vasul și să-l urmeze, nu prea repede și de la o distanță potrivită. Ridicîndu-și privirea, îi zări pe Tashtego, pe Queequeg și pe Daggoo, care se cățărau nerăbdători pe catarge, în vreme ce vîslașii se hîțînau în cele două ambarcațiuni sfărîmate, care tocmai fuseseră trase lîngă bord și încercau de zor să le repare. în timp ce se depărta, Ahab îi zări și pe Stubb și pe Flask, care se foiau pe punte, în mijlocul unor mormane
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vin ca să se ospăteze cu balena sau cu Ahab?“ Ă Hai, băieți, trageți! adăugă el cu glas tare. Trageți cu putere acum, ne apropiem. Cîrma, apucați cîrma și dați-mi voie să trec! Și spunînd acestea, porni, cu ajutorul a doi vîslași, spre prova ambarcațiunii care zbura. Cînd, în cele din urmă, ambarcațiunea ajunse lîngă Balena Albă, aceasta nici nu păru să-și dea seama de prezența ei - lucru ciudat, deși balenele dau uneori impresia asta. Ahab aproape că intrase în ceața
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prova ambarcațiunii; deși n-o sparse, aceasta se aplecă atît de mult și atît de brusc, încît, dacă nu s-ar fi agățat zdravăn de copastia înaltă, Ahab ar fi fost azvîrlit și de data asta în mare. Trei dintre vîslași, care nu se așteptaseră ca Ahab să arunce harponul chiar atunci și care, din această cauză fuseseră luați prin surprindere de urmările lansării lui, fură azvîrliți peste bord, dar căzură în așa fel, încît doi dintre ei putură să se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care căzuse la pupa, continua să înoate, deznădăjduit. Cam tot atunci Balena Albă țîșni prin marea agitată, cu o repeziciune și o putere uimitoare. Dar cînd Ahab îi porunci cârmaciului să tragă saula și s-o înfășoare cît poate, iar vîslașilor să se așeze și să se îndrepte spre balenă saula plesni și sări în aer, din pricina îndoitei presiuni la care fusese supusă. Ă S-a rupt ceva în mine! Pe semne vreun mușchi... Dar nu-i nimic. Pe ea, vîslașilor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vîslașilor să se așeze și să se îndrepte spre balenă saula plesni și sări în aer, din pricina îndoitei presiuni la care fusese supusă. Ă S-a rupt ceva în mine! Pe semne vreun mușchi... Dar nu-i nimic. Pe ea, vîslașilor, pe ea! Auzind zgomotul stîrnit de ambarcațiunea ce venea valvîrtej spre ea, balena se răsuci ca să primească lovitura cu fruntea ei albă; dar, în timpul acestei mișcări, observînd pesemne coca neagră a corabiei, ce se ținea pe aproape și socotind că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fulgerător spre prova lui Pequod, ciocnindu-și fălcile prin spuma scînteietoare. Ahab se clătină și răcni, pleznindu-se cu palma peste frunte: Ă Orbesc! Oameni buni, veniți în fața mea, ca să pot merge pe dibuite! E pe-aproape? Ă Balena! Corabia! strigară vîslașii îngroziți. Ă La rame, la rame! Potolește-ți, mare, adîncurile, pentru ca Ahab să poată - pînă nu e prea tîrziu - să-și nimerească ținta, pentru ultima oară! Văd, văd corabia! Trageți la rame, băieți, trageți vîrtos! Nu vreți să-mi salvați
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rame, la rame! Potolește-ți, mare, adîncurile, pentru ca Ahab să poată - pînă nu e prea tîrziu - să-și nimerească ținta, pentru ultima oară! Văd, văd corabia! Trageți la rame, băieți, trageți vîrtos! Nu vreți să-mi salvați corabia? Dar, în timp ce vîslașii trăgeau din răsputeri la rame, împingînd ambarcațiunea printre talazurile furioase, prova ei, lovită de balenă, se rupse la capetele a două scînduri, astfel încît ambarcațiunea se scufundă aproape pînă la nivelul copastiei; bălăcindu-se prin apă, oamenii încercau acum să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trase afară din ambarcațiune, pe tăcute, așa cum turcii își sugrumă victimele - înainte ca echipajul să bage de seamă ce se întîmplă. în clipa următoare, nodul în formă de ochi al capătului saulei zbură din coșul rămas gol și, răsturnînd un vîslaș, dispăru în adîncurile mării. Oamenii uluiți rămaseră o clipă locului, apoi se întoarseră. Ă Dumnezeule, unde-i corabia? Unde-i corabia? Printre talazurile negre și sălbatice îi zăriră în curînd silueta fantomatică și lunguiață, mistuindu-se ca Fata Morgana prin
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se mai arată cineva pe scenă? Pentru că un supraviețuitor al naufragiului tot a mai rămas. După dispariția partului, s-a nimerit ca tocmai eu să fiu pus de Ursitoare să-i iau locul în ambarcațiunea lui Ahab, ca șef al vîslașilor; tot eu am fost cel care, în ultima zi, cînd cei trei vîslași au fost azvîrliți peste bordul ambarcațiunii, am căzut în apă la pupa acesteia. înotînd ceva mai departe de locul catastrofei care-a urmat și pe care am
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai rămas. După dispariția partului, s-a nimerit ca tocmai eu să fiu pus de Ursitoare să-i iau locul în ambarcațiunea lui Ahab, ca șef al vîslașilor; tot eu am fost cel care, în ultima zi, cînd cei trei vîslași au fost azvîrliți peste bordul ambarcațiunii, am căzut în apă la pupa acesteia. înotînd ceva mai departe de locul catastrofei care-a urmat și pe care am putut s-o privesc în întregime, am sfîrșit prin a fi eu însumi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
occidentali ai munților Malayan, practică agricultura itinerantă, cei din sud 779 Ambarcațiunile aveau destinații dintre cele mai diverse: pirogi pentru micile porturi comerciale, virey-uri și barangay-uri pentru călătorii mai lungi; caracos pentru transportul mărfurilor, vase mânuite de o sută de vâslași și apărate de treizeci de soldați. La ospețe invitați, În mătăsuri și broderii sau bluze subțiri și fuste țesute În formă cilindrică, se Înfruptau din ouă de broască țestoasă și se delectau cu vin, În timp ce orchestre cântau fără Întrerupere (ibidem
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din Mediterană s-a deplasat către Occident, iar galerele romane vor naviga de acum de-a lungul vechilor coaste punice 48. Victoria navală a Romei a fost cea a navelor de tip "V" sau "VI" (cu referire la numărul de vâslași pentru fiecare vâslă de pe aceeași bancă) "pline de ostași asupra ușoarelor trireme (corăbii sau triere de război cu câte trei șiruri suprapuse de vâslași) punice, încărcate cu vâslași, dar sărace în soldați"49. Negotiatores (de multe ori era vorba de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Romei a fost cea a navelor de tip "V" sau "VI" (cu referire la numărul de vâslași pentru fiecare vâslă de pe aceeași bancă) "pline de ostași asupra ușoarelor trireme (corăbii sau triere de război cu câte trei șiruri suprapuse de vâslași) punice, încărcate cu vâslași, dar sărace în soldați"49. Negotiatores (de multe ori era vorba de sclavi sau de liberți) parcurgeau țările recent cucerite de către legiunile romane pentru a face comerț cu tot felul de produse, printre care se număra
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a navelor de tip "V" sau "VI" (cu referire la numărul de vâslași pentru fiecare vâslă de pe aceeași bancă) "pline de ostași asupra ușoarelor trireme (corăbii sau triere de război cu câte trei șiruri suprapuse de vâslași) punice, încărcate cu vâslași, dar sărace în soldați"49. Negotiatores (de multe ori era vorba de sclavi sau de liberți) parcurgeau țările recent cucerite de către legiunile romane pentru a face comerț cu tot felul de produse, printre care se număra și vinul. Negustorii romani
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
publicistica lui N. e poetizantă, sărbătorească, fiind inclusă ulterior în cărțile sale de schițe și reportaje, Amprente (1972) și Vârstele propășirii (1983). Din păcate, tehnica reportajului se va generaliza lăsându-și amprenta și asupra versurilor din Poclon din țarini (1974), Vâslași (1979) și îndeosebi asupra celor din Secol în floare (1980). SCRIERI: Din leagănul holdelor, Chișinău, 1963; Amprente, Chișinău, 1972; Poclon din țarini, Chișinău, 1974; Vâslași, Chișinău, 1979; Secol în floare, Chișinău, 1980; Vârstele propășirii, Chișinău, 1983. Repere bibliografice: Vasile Coroban
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288411_a_289740]
-
reportajului se va generaliza lăsându-și amprenta și asupra versurilor din Poclon din țarini (1974), Vâslași (1979) și îndeosebi asupra celor din Secol în floare (1980). SCRIERI: Din leagănul holdelor, Chișinău, 1963; Amprente, Chișinău, 1972; Poclon din țarini, Chișinău, 1974; Vâslași, Chișinău, 1979; Secol în floare, Chișinău, 1980; Vârstele propășirii, Chișinău, 1983. Repere bibliografice: Vasile Coroban, În căutarea identității poetice, LA, 1980, 23 octombrie. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288411_a_289740]