1,109 matches
-
Strofe > Atasament > IARĂȘI Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1679 din 06 august 2015 Toate Articolele Autorului Îmi spui că vii,că mă aștepți în ploaie, că-mparți cu viforele lunci și văi, că te închei la nasturi de văpaie sau te rostești tăcând pe-atâtea căi dar nu lași nicio urmă... Cum te-aș crede că-mi bați în geamuri ninse de tumult dar niciodată nimeni nu te vede și nu te-aude... Filele cu mult nesaț de întâmplare-împreună
IARĂŞI de AURA POPA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1438843774.html [Corola-blog/BlogPost/380210_a_381539]
-
nescris! Ești aripă în zbor, ești apa de izvor, ești frunza în cădere, ești soare ce răsare, ești pasul de furnică, ești leul cel puternic, ești căprioara-n fugă și cânt de pasăre mai ești, ești lutul ce trece prin văpaie pentru a rezista în timp și firul de mătase întregit de viermele pierit, incandescent vulcan și revărsat de ape, ocean și picătură în taină oglindită, și piatră, și templu, și altar, ești mugur, ram și floare, ești munte, nor, zefir
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464163073.html [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
îți bate la ușă, E tern, iertător, cu semn de țepușă... A duce iubire, și milă, și pâine - D eschide-I străine! EL vine la tine! O m Sfânt, fără vină, Născut printre paie, M inune de viață cu-n Suflet văpaie, N espusă-ndurare, suspin, vindecare, U mil, ne dă pace și dulce iertare. L ăsat este astăzi s-aștepte în stradă, U itat printre zgomote seci de petardă, I ubit doar cu vorba, pitit prin biserici, I ntrus pentru lupii flămânzi
PRIMEŞTE-L CUM SE CUVINE! de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Primeste_l_cum_se_cuvine_sorin_petrache_1386773128.html [Corola-blog/BlogPost/354584_a_355913]
-
rupte/... iar demonii singurătății/ mă ispitesc/ cu o depresie.../ Singură, poezia mă susține în cuvinte” (În cuvinte). Amintirea clipelor frumoase pare că luminează cenușiul zilelor împovărate de dorințe care pârjolesc: „Văpăi de foc se răzvrătesc/ transformându-mi dorințele/ în cenușă” (Văpăi de viață). Doar magia cuvântului purtător de gând și trăire însuflețește balsamul creației: „Cuvintele încep prin ele însele.../ Se ascund/ printre jumătăți de adevăruri” (Jumătăți de cuvinte), poeta mărturisind că „aparține cuvântului”. Convingerea scriitoarei că „Până și Moartea/ ține de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/asteptand-chemarea/ [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
de vulnerabil gând, Se cern plutind încețoșații flluturi, Imaginile se alungă-n vânt... Când soarele orbește-n ochiul zării Străfulgerând visul nemărginirii, Pândesc furtuni în negura tăcerii, Se spânzura lumină împlinirii. Ascunse umbre purced din văgăuni Învăluite-n fumul din văpaie Să sfârâie coșmarul în tăciuni În timp ce-nalță rugăciuni de ploaie. NIGHTMARE Old images are chasing with the wind Like herds of wings în frantic beat, Lays down on edge of broken thought A foggy sift of butterflies afloat
NIGHTMARE de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/pusa_lia_popan_1448220015.html [Corola-blog/BlogPost/369634_a_370963]
-
ei de vârf, când dădea în clocot. Zahărul acesta însă, e toxic, atât de toxic încât omoară pe loc pe cineva care a învățat chiar și pe apucate o fărâmă de gramatică și a dibuit măcar o singură rază din văpaia literaturii. Nu moare nimeni deoarece cei vulnerabili își dau seama de la prima vedere că au sub ochi otravă și zvârle cât colo din mână hârtia profanată de scriitorii slavei, fără ca aceștia să fi știut să citească ei înșiși vreodată. Mie
ARTIŞTI ŞI GRAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438669229.html [Corola-blog/BlogPost/368888_a_370217]
-
Autorului La poarta sufletelor bat amintiri Grădini de sentimente înfloresc Cu flori de vise sau cu amăgiri Din clipele de viață ce se risipesc. Iar în oglinda sufletului omenesc Tăcute umbre se răsfrâng Doar picături de lacrimi le stropesc Stingând văpaia-n inimi care plâng. Când vise și gânduri se contopesc Se aud acorduri de suflete vibrând Pierzându-se în corul îngeresc În tainice ecouri murmurând. Pe-al vieții ocean învolburat Destine enigmatice se unduiesc La mal nepotrivit au ancorat Și
UMBRE ÎN OGLINDA SUFLETULUI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1459538964.html [Corola-blog/BlogPost/375010_a_376339]
-
în juru-mi sare, pune botul jos pe labe, dă din coadă mulțumit. Revin, spre prânz acasă, mulțumită și voioasă. Între timp, vișinii-n floare, polenizați de albine, au cernut albe petale, pe iarba strălucitoare. Vișinele de smarald sub a soarelui văpaie deveni-vor rubinii, cu arome minunate, să mâncați pe săturate! Referință Bibliografică: Vișini în floare / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I, 29 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cârdei Mariana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VIŞINI ÎN FLOARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Visini_in_floare.html [Corola-blog/BlogPost/341485_a_342814]
-
bine temperată, de a străpunge invizibilul, spre vizibil - ...indicibilul, spre expresia cât mai relaxată și limpede-apollinică. Chiar dacă (sau, poate: TOCMAI pentru că...Balanța Cosmică-Thule trebuie realizată, întru demiurgie) iubirea Poetului este „în echilibru” (cf. Poetul și umbra), el, Poetul, există ca „văpaie răsărită”, „o zi din univers/cu patimi zămislită!” Poetul ARDE, Poetul PĂTIMEȘTE PENTRU/ÎNTRU LUMINĂ!!! Lumina cere discreția Umbrei, spre a se reface și...reproduce! “Fărtatul” și “Nefărtatul” tracici, care colaborează, cosmic, la demiurgie...: Dumnezeu și “Adversarul” - co-demiurgi! Elisabeta Iosifface
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_alchimia_echilibrului_demiu_elisabeta_iosif_1345146557.html [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
hidră, omul tunel în care fiara atrage mințile amețite de otrava dulce acrișoară a fericirii puterii într-o fracțiune de timp limitat de umbre. Privesc acel cub neîncetat. Întregi fragmente de timp devin oglindă, în altele devine piramidă de lumină - văpaia florilor gândului și a florii inimii veșnic deschisă bucuriei de a fi. Uneori ființa îmi cere să plec, să aleg câmpul odată apărut în calea mea, între un cer nefiresc de senin și pământul ierburilor nenăscute. Iarba pridvoarelor de tihnă
FĂRÂME DE PAŞI (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farame_de_pasi_fragment_anne_marie_bejliu_1391192991.html [Corola-blog/BlogPost/363735_a_365064]
-
de la Dumnezeu! BLESTEM În Versul tău cu-ncolăciri de șarpe Mi-ai cuprins de-o vreme ființa toată, Ca Aerul neliniștit pe harpe Să nu-ți găsești odihnă niciodată... Să nu se-aline mâna care scrie, Gândul tău de-a pururea văpaie, Cuvântul care ești și o să-ți fie, Să nu te mai încapă- Nicolae! Așa m-ai blestemat, ți-aduci aminte, Nu se nuntise floarea pe pământ- De-atunci, când scriu, în umbra ei fierbinte Mi-adăpostesc neliniștile-n vânt... BRUTAR
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_cartea_cu_filel_nicolae_nicoara_horia_1331112795.html [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
cuvîntului" (e titlul unei secțiuni a eseului lui Ștefan Melancu) constituie exercițiul acestei furori destructive, neîngrădite de nimic, în care negația corespunde afirmării de sine. O "construcție" a subiectului à rebours. Îndreptat spre "cuvintele adormite", pentru a trezi în ele "văpăile avîntate", poetul se mărturisește peremptoriu: "Stilizată, violența se prezintă, în artă și literatură, ca piatră constructivă". Violența argheziană are și un vector "tehnic", pe care exegetul îl relevă prin prisma unei lucrări a lui Marc Angenot, la care se referă
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > VĂPĂI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 405 din 09 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Văpăi Pe luciul apei Luna tăiată-n două Arde iar lacul Sete Urcior la izvor... Ghizd azuriu ce cară Zeii fântânii Dor Lumină pură
VĂPĂI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Vapai_george_nicolae_podisor_1328770973.html [Corola-blog/BlogPost/351631_a_352960]
-
Poetul se regăsește singur, purtându-și pașii stingheri, pe alei pustii, pe poteci lipsite de soare ca și sufletul său. Următoarele poezii, în același ton, descriu viața fără ființa iubită: nimic nu pare a mai avea sens, totu-i searbăd, văpaia soarelui pălește, “ Iar chipul tău se pierde / În albul fulgilor de nea...” ( Când tu nu ești). Citind elegiile lui Marian Malciu - gândul te poartă la ciclul de poeme al lui Vasile Alecsandri “Lăcrimioare” și, în chip deosebit la poezia “Steluța
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_aceeasi_struna_de_vioara_marian_malciu_1381769101.html [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
nr. 585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului aplec eternitatea spre tine, iubito, copil suav al dragostei dintâi, aș vrea să-ntind mâna prin vreme să te -alint frumos, să te mângâi. avem trecutu-n față și visul risipit, văpăile ș-au stins misterul, dragă, se-ntoarce amintirea insipid, cu chipul și făptura ta întreagă. mi-e dor de trupul tău trandafiriu, obrazul tău ca merele de toamnă și ochii tăi albaștri ca lacul azuriu, și gura ta de fragă
APLEC ETERNITATEA CĂTRE TINE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Aplec_eternitatea_c_tre_tine_ion_ionescu_bucovu_1344324605.html [Corola-blog/BlogPost/365582_a_366911]
-
sufletului și din inimă de piatră fac o inimă de carne, apele lacrimilor sting cuptorul patimilor și au puterea de a stinge până și focul gheenei. Cum cântăm în săptămâna a treia din Postul Mare: „Să stingem prin scurgerile lacrimilor văpaia cea nestinsă“. Lacrimile și tristețea pocăinței nu sunt o consecință a fricii, a angoasei, ci a iubirii desăvârșite care alungă frica. Lacrimile înseamnă întoarcerea spre iubirea lui Dumnezeu, înseamnă lupta pentru a nu uita cine suntem și pentru ce ne-
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pustiul_si_pustiirea_s_stelian_gombos_1380196168.html [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
la poarta mânăstirii, acolo unde se unește cerul cu pământul: “Lângă poarta mânăstirii, / pelerin în rugăciune / Nemișcat cum e, ai spune / că-i o stană fără nume // Printre șoapte, el coboară / între palmele lui, Cerul / și, pătruns de-a lui văpaie, / îi absoarbe tot misterul // Soarele se-ndepărtează, / nu e vipie, e seară, / dar în sufletu-i aprins / dogorește-o-ntreagă vară // Frunzele încep să cadă - / pomii sunt cuprinși de toamnă - / el, cu ochii-nchiși, zâmbește / c-a văzut Cereasca Doamnă
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrarea_in_legile_firii_cronica_la_cezarina_adamescu_1356363434.html [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > VASILE ȘEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului A fost cândva, „Flacăra”...! Era cuvânt și melos către țară! Era văpaie în toate marile orașe, era fundament pentru legendă. Flacără și văpaie, spectacolele cenaclului „Flacăra” au clădit turn de cleștar și mit în cultura românească. Osârdia, ardoarea și geniul, chitara și vocea au șlefuit și ascuțit spiritul unei generații. Avidă de
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429163099.html [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
CÂNDVA, „FLACĂRA”... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului A fost cândva, „Flacăra”...! Era cuvânt și melos către țară! Era văpaie în toate marile orașe, era fundament pentru legendă. Flacără și văpaie, spectacolele cenaclului „Flacăra” au clădit turn de cleștar și mit în cultura românească. Osârdia, ardoarea și geniul, chitara și vocea au șlefuit și ascuțit spiritul unei generații. Avidă de zbor în libertate, o țară cu dioptrii, care nu mai văzuse
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429163099.html [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
Toate Articolele Autorului În care limbă să te chem? În care limbă vreau să pier? Mi-e orice literă blestem Și-o port pe piept în colier. Ce vis închis în ochii tăi E alfabetul meu tăcut! Descoperă-l printre văpăi Dulci și timide de sărut. Otravă cu parfum de miere Ascunsă-n fagure trupesc O porți pe piept în coliere, În suflet porți un "Te iubesc". Referință Bibliografică: În care limbă să te chem? / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎN CARE LIMBĂ SĂ TE CHEM? de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1413572660.html [Corola-blog/BlogPost/381128_a_382457]
-
sale sunt mistuite într-o aburoasă taină și nu pot avea prelungite răgazuri, căci scenele îi răspândesc Juliei timpul pe lungile drumuri din țară. De aceea când ea iubește pe cineva, altcineva rămâne singur! Și-a căutat locul ei în văpăi, nu l-a aflat din întâmplare, și-a cucerit succesul fructificând harul, muncind, studiind, acumulând experiențe, nu trezindu-se brusc într-o zi, cu un dat din cer! Aceasta-I Julia, artista moldoveancă pietreană, frumoasă, ce-a îndrăgostit de ea
JULIA JIANU. FRUMOASĂ ARTISTĂ MOLDOVEANCĂ PIETREANĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422509739.html [Corola-blog/BlogPost/369428_a_370757]
-
că bătrânii-s înțelepți, La gură sobei meditează Despre chimia-cestei vieți. Cât este ea de grijulie! Pământului să-i fie cald Îi cântă și îl învelește, Să aibă visul fără fald. Chiar dacă fața-i colilie, Focul din suflet e-n văpăi, Munții trufași o tot adoră Și vor s-o ducă-n cer cu ei. Îmi place iarnă că-i bogată, Împrăștie talanți de-argint, Copiii îi culeg în palme Și îi transformă în colind. Mă-chin în fața ei divină. Și-
IMI PLACE IARNA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Imi_place_iarna.html [Corola-blog/BlogPost/357977_a_359306]
-
procurator, cu îngăduința domniei voastre, cer voie să duc scrisoarea centurionului Marcius Cenna, mai rosti încă o dată sclavul nubian. -Poți pleca, îi răspunse Ponțiu Pilat făcând un semn cu mâna. Rămase singur, cu ochii ațintiți către focul care ardea aruncând văpăi în încăpere și privind dincolo de ferestre observă că afară cerul se întunecase destul de mult. Mânat de curiozitate procuratorul ieși din nou pe terasă și își dădu seama că se apropia furtuna, fulgerele spintecau văzduhul și se auzeau tunetele. Începu în
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1396128712.html [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
ÎNTINDE-ȚI PALMA... Autor: Mihaela Mihăilă Publicat în: Ediția nr. 376 din 11 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Întinde-ți palma, iubitul meu Și prinde picăturile de ploaie. Cu ele-am să-ți trimit mereu Dragostea mea ce-i o văpaie. Întinde-ți palma și-apoi ascultă Cântecul picăturilor în palma ta. Cu el, eu iți trimit iubirea mută Și-astfel tu sufletul mereu mi-ai asculta. Știu cât de mult îți place ploaia! Cum mie-mi place în ale tale
ÎNTINDE-ŢI PALMA... de MIHAELA MIHĂILĂ în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Intinde_ti_palma_mihaela_mihaila_1326287131.html [Corola-blog/BlogPost/351126_a_352455]
-
duioasă Ne e limba și nu-i grai Din urzeală mai frumoasă Pentru al rostirii strai, Nu-i plămadă mai mănoasă Din al vorbei spic pe pai, Vers de liră mai mieroasă În al slovei dor și vai, Nu-i văpaie mai focoasă Sub copitele de cai, Curgere mai mlădioasă În al dansului alai, Nu-i cântare mai aleasă Plânsă-n bocete de nai, Lacrimă mai cuvioasă Pe al doinei noastre plai Și nu-i jale mai sfioasă În nefericitul trai
NU E LIMBĂ MAI FRUMOASĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Nu_e_limba_mai_frumoasa_romeo_tarhon_1376832017.html [Corola-blog/BlogPost/364333_a_365662]