469 matches
-
despre Andrei Scrima, unul din teologii ortodocși de seamă aflați în exil. După reîntoarcerea în țară a fost director al "Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române", între anii 1976-1982. În anul 1982 se va retrage la Mănăstirea Văratec, pentru a se dedica scrisului. Operei sale scriitoricești, deosebit de bogată, va adăuga una de excepție: "diortosirea și adnotarea Sfintei Scripturi", după Septuaginta, într-o limbă frumoasă și curgătoare. Această lucrare o va elabora și desăvârși după alegerea ca Arhiepiscop al
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
declanșează răzvrătirea. Pe 20 septembrie 1960 este pusă în libertate prin decret, după 5 ani și 6 luni de stat sub cheie. Cere să meargă la familia Văsii în București, dar aceștia deveniseră și ei călugări la mănăstirile Slatina și Văratec, iar fiul lor George Văsii era închis ca făcând parte din lotul celor 16 al „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de la Mănăstirea Antim. Ajunsă la Galați este primită cu bucurie de familie, mai puțin de autorități. Nu reușește să obțină
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
În 1973 Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”: Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu. Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Se întoarce la Chișinău cu un sac de cărți. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire: În anul 1974 scriitorul Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitație oficială din partea societății Uniunii, căreia poetul îi dă curs. Vizitează
Grigore Vieru () [Corola-website/Science/298182_a_299511]
-
curată. Se aștepta la una dintre manevrele spectaculoase ale lui Oană, În goana goanelor. În schimb, iată că avansau la trap. - Al doilea rând de săgeți aprinse, pe toată lungimea frontului, În plin! O nouă ploaie aprinsă traversă cerul albastru, văratec, izbind, În plin, cai și călăreți. - Mențineți linia! Al treilea rând, săgeți de oțel, În plin! Galop ușor, În aceeași formație! Galop ușor! Apărătorii care luptaseră alături de Oană erau uimiți. Mai era, oare, timp de galop ușor? Deodată, mult În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
la Slatina, Dumitrești și Cărbunești. La Sud-Est de Buhuși se aflau alte sate ale lui Oană vornicul: Siliștea (azi Români), unde era o altă curte a vornicului, iar lângă Roman, contopindu-se cu această comună, erau satele Cărbunești și la Văratec. Nu departe de Roman, pe Bistrița, se afla satul Costinți (azi Costișa). La foarte mare distanță, între Huși și Vaslui, se aflau două sate. Cea mai importantă danie pe care Alexandru cel Bun o face fiilor lui Oană vornicul, pe lângă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
neapărat. Patul în care dormeam eu și Simon se înfoia în vestmintele lui, cu perne brodate; cărțile (biblioteca eroică a lui Simonă erau puse în teanc; stegulețele cu emblemele diferitelor facultăți erau bătute în cui; femeile croșetau lângă aerul limpede, văratec, de lângă peretele cafeniu al ferestrei de bucătărie; Georgie mergea agale printre floarea soarelui și stâlpii verzi ai funiei de rufe din curte, urmărind-o pe Winnie, care amușina după vrăbiile care aterizau prin curte. Cred că mă tulbura destul de tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
iar pre dansa au dat-o la călugărie de-au călugărit o”. Într-o hotarnica din anul 1802, un bătrân mărturisește, în legătură cu hotarul Cotnarilor: „Și numai acel drum era de Țiul și mai era un drum ce vine de Poiana Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
1864 este revizor școlar al județelor Iași, Botoșani, Dorohoi, Suceava și profesor de istorie. Alegerea ca deputat de Botoșani în Camera legislativă (1870-1871) este punctul de vârf al carierei sale administrative și politice. A murit subit în drum spre mănăstirea Văratec. La Galați, A. ar fi redactat gazeta unionistă „Libertatea Dunării”, iar la Botoșani, ziarul democrat „Independentul” (1862), despre care s-au păstrat vagi informații, și „Terra de sus” (1866). Versurile, cu nimic relevabile, i-au apărut în „Steaua Dunării”, „Ateneul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
precum și Bucecea. Un mare binefăcător, acest arhitect avea una din cele mai frumoase gospodării în satul Siliștea, se spune că mulțumirea acestuia era să-și viziteze construcțiile. Din anul 1927 locul este luat de către Gh. Bercea, transferat de la școala din Văratec, odată cu retragerea din învățământ a d-lui Gh. Costiniuc. De la această școală elevi au ocupat funcții de:ofițeri, profesori învățători, impegați, șefi de gară. Din anul 1922 elevii din satul Bănești nu mai urmează cursurile în alt sat având propria
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Facultatea de Geografie a Universității ieșene, care obținuse o bursă pentru doctorat la Sorbona, pleacă în 1923 în Franța. Însă starea sănătății i se agravează și e nevoită să se întoarcă în țară, stabilindu-se la Filioara, în apropierea mănăstirii Văratec. Moartea prematură a împiedicat-o să-și vadă versurile adunate într-o carte. În manuscris au rămas un caiet cu poezii, mai multe însemnări autobiografice și o culegere de cântece populare din Basarabia, în parte publicate postum, în anii ’90
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
o modă, printre ieșenii de odinioară, să petreacă vara pe la mănăstiri. Scriitorii, universitarii, artiștii, oamenii cu dare de mână, dar și cei care-și chiverniseau puținul, se răcoreau și-și linișteau sufletul În preajma locurilor duhovnicești din Moldova: la Agapia sau Văratec, viața simplă și curățenia morală Îndemnau la o schimbare spirituală. Profesorul meu, Vasile Pavelcu, Îmi spunea că, În interbelic, pentru universitari, vacanțele la mănăstiri erau stagii obligatorii de odihnă, meditație și creație. Lucrurile nu s-au schimbat mult nici după ce
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
în centrul ei orașul Târgu Neamț. În cartierul Humulești din acest oraș se păstrează casa copilăriei scriitorului Ion Creangă, iar pe o culme din nordul așezării se văd ruinele cetății Neamțului. La contactul cu munții se află mânăstirile Agapia și Văratec. — Depresiunea Cracău-Bistrița este străbătută de cele două râuri de la care i s-a dat numele; are un relief cu terase întinse pe care sunt sate mari și pe care se cultivă cereale și cartofi; pe valea Bistriței trec o șosea
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Basaraba, Ciurila, Dragota, Balota etc.). Ca regulă generală, toponimele derivate și compuse sunt mai noi decît bazele de la care s au format (de exemplu, Crișan, Crișana, Crișeni, Crișul Alb, Crișul Mic, Crișul Negru, Crișul Nou, Crișul Pietros, Crișul Repede, Crișul Văratecului, Dealul Crișului, Vîrful Crișului etc. sunt ulterioare bazei lor, Criș). Apar însă destul de multe situații care contrazic acest principiu, mai ales dacă e aplicat mecanic. V. Ioniță a demonstrat că Socolari nu trebuie considerat în mod automat mai nou decît
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932, la Geneva, sub auspiciile Societății Națiunilor, și-a deschis lucrările Conferința Dezarmării. 20 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol.1, 1917 - 1934 , (colectivul de redacție : Mihai Răzvan Ungureanu , Dumitru Preda , Mioara Porojan, Vitalie Văratec Ă, București , Editura Enciclopedică , 1999, p. 354. 21 Viorica Moisuc, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, București, Editura Humanitas, 1991,p.326-328. 17 14 Începând cu 1 martie 1932, Titulescu a participat la această conferință în calitate de șef al delegației României
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Președinția Consiliului de Miniștri, dosar nr. 26 / 1935. fond Statele Unite ale Americii, (colecția microfilme Ă, rola 538, 627. Documente publicate : 1. Relațiile româno sovietice. Documente, vol.1, 1917 - 1934, (colectivul de redacție: Mihai Răzvan Ungureanu, Dumitru Preda, Mioara Porojan, Vitalie Văratecă, București, Editura Enciclopedică, 1999. 2. Relațiile româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea, 1935 - 1941, (responsabil volum: Costin Ionescuă, București, Editura Fundației Culturale Române, 2003. 3. Titulescu Nicolae, Documente diplomatice, (colectiv de redacție: George Macovescu, Dinu C. Giurescu, Gheorghe Ploeșteanuă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
SCURTU, Nicolae (4.II.1951, Văratec, j. Neamț), istoric literar și editor. Este fiul Anei (n. Manolache) și al lui Dumitru Scurtu, agricultori. Urmează clasele primare în localitatea natală, apoi învață la Filioara și la Târgu Neamț. Frecventează Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289586_a_290915]
-
În „prezentul unui ceas trecut care durează”, amintirile se cheamă unele pe altele, pierderile și regăsirile revin obsedant. Mai întâi imaginea tatălui smuls cu brutalitate de acasă într-o sfântă zi de Buna Vestire, apoi, peste ani, în liniștea mănăstirii Văratec, vestea eliberării din închisoare, care redeșteaptă neantul zilei de după arestare, confirmând că „paroxismul bucuriei, ca și nefericirea cea mai cruntă sunt deopotrivă de nimicitoare”. Primele scrisori trimise de Dinu Pillat în libertate, reîntâlnirea în calmul rupt de lume al mănăstirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
Timișoara, 1998; Vremea cireșelor amare, Cluj-Napoca, 1998; Păcate..., Cluj-Napoca, 2000; Psalmi, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Istoria gândirii chineze, Iași, 2001 (în colaborare cu Florentina Vișan). Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „De vorbă cu Domnul...”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1997, 113; Bogdan Ulmu, Dialog văratec cu Dorel Vișan, CRC, 1998, 7; Carmen Chihaia, „Festivalurile din ultima vreme n-au avut nici un sfert din ecoul afacerii «Țigareta»” (interviu cu Dorel Vișan), ALA, 1998, 449; Poantă, Dicț. poeți, 209-210; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
lumina peisajului moldovean. S-au scris atâtea pagini frumoase despre toate acestea Încât ar fi stângace intenția de a le mai reda eu, cu atât mai mult cu cât Dvs. le cunoașteți atât de bine. Agapia, Agapia Veche, Secul, Sihăstria, Văratec, Neamțul, Sucevița, Gura Humorului, Arbore, Voroneț, Putna și toate satele și orașele prin care am trecut, și frumusețea peisajelor, cu fânețele și codrii și minunata șerpuire a drumurilor (ca de exemplu cel Între Gura Humorului și Solca) și mai ales
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și mie și Județului În care am copilărit și de care mă simt și astăzi legat. Mi-a făcut mare plăcere cele ce-mi comunici despre bunul meu profesor V. Ciurea. Mult aș dori să pot veni, vara aceasta, de la Văratec pentru câteva ore la Fălticeni. Aceasta depinde și de sănătatea mea, dar și de mijlocul de transport pe care Îl voi avea. Aștept comunicarea matale În ce privește tabloul 263 pe care, țin f. mult să-l știu la Fălticeni. Dacă nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Didina, măritată cu Pr. Todicescu - Iași (care a decedat), deci cele trei fete sunt ale altuia. 4) Mulțumesc pt. ilustrata, foarte reușită, a Muzeului. 5) Col. Gheorghiu mi-a trimis „Orizontul” cu S. Mândrescu. 599 De fapt am fost la Văratec. 969 6) Salutări d-lor Popa și Moscaliuc. Mă bucur mai mult decât dl. Popa, că va ieși la pensie și se va putea dedica lucrărilor literare. Ceva delicat: D-na Ungureanu Îmi scrie că Suceava Îi tipărește „Cântece și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Sper, totuși, ca textul (manuscris, - pentru a evita o altă întîrziere) să ajungă în al doisprezecelea ceas . Te rog să primești, dragă domnule Călin, salutări prietenești și urări de bine. Constantin Ciopraga </citation> (12) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Mănăstirea Văratec" data =”22 august 1981”> Dragă domnule Călin, încep cu mulțumiri pentru ilustrata din Oltenia . De două săptămîni, sînt - ca în fiecare an - la Văratec , unde am și scris, zilele acestea, comentariul despre G. Bacovia . Posibilitatea dactilografierii este, aici, exclusă, de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
salutări prietenești și urări de bine. Constantin Ciopraga </citation> (12) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Mănăstirea Văratec" data =”22 august 1981”> Dragă domnule Călin, încep cu mulțumiri pentru ilustrata din Oltenia . De două săptămîni, sînt - ca în fiecare an - la Văratec , unde am și scris, zilele acestea, comentariul despre G. Bacovia . Posibilitatea dactilografierii este, aici, exclusă, de aceea trimit manuscrisul - cu rugămintea ca pregătirea pentru tipar să fie [făcută]cu toată acuratețea. în ce privește invitația de a veni la Bacău , o accept
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
română. Am aflat (din "Ziua") că a existat "o fiică nelegitimă a poetului. Ea s-a numit Valeria Sturdza și a fost fiica poetului și a Veronicăi Micle. Marea dragoste a poetului a născut-o pe micuța Valeria la mănăstirea Văratec. Mormântul cu rămășițele pământești ale urmașei lui Eminescu a fost devastat sălbatic de comuniști." Măi, să fie! Punctul de plecare al tărăboiului l-a constituit o mai veche solicitare a sătenilor din Boureni ca școala din localitate să poarte numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
l-a constituit o mai veche solicitare a sătenilor din Boureni ca școala din localitate să poarte numele Valeriei Sturdza, care, afirmau eminescologii din Boureni, "a fost concepută de Eminescu cu Veronica Micle și a văzut lumina zilei la mănăstirea Văratec." Repede (urgență națională!) a fost convocată o comisie de specialiști autentici, căreia i s-au prezentat dovezile că Valeria Sturdza a fost Valeria Sturdza... și atât. În rest, folclor local, fabulații și fantezie cât cuprinde. Dar și ignoranță suverană! Oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]