5,317 matches
-
de schijă două perechi; angrinajuri pentru moriști de curățat unt, de schijă; roată pentru mașina de seceră; bucăți pentru pluguri; gratii pentru burtaci și căldări de velniță; batozul lui Cleyton cu șinile locomobile a lui Calla, de bronzu; un talger vărsat ajour (ornamente); o oglindă idem; plug de rupt țelina; modelul cel mare al lui D. Ball; plug francez Rose; plug de arat dreptu moldovenesc, îmbunătățit; mașină întreagă de coasă; fereseu circular; un strung pentru lemn și alamă; biela craesna cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ball; plug francez Rose; plug de arat dreptu moldovenesc, îmbunătățit; mașină întreagă de coasă; fereseu circular; un strung pentru lemn și alamă; biela craesna cu cusinele ei, o mașină a lui Calam de șease cai; piston de schijă și oțel vărsat; două harabale legate cu fier, bucsuite, a 30 galbeni. Cea mai mare parte din aceste obiecte sunt vândute și sunt aduse la expoziție numai spre a se vede ce se poate face în fabrica aceasta”. Ion Ionescu de la Brad aprecia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Râsete frenetice ieșiră din toate părțile; sergentul, indignat, lăsă să cază sticla ce se sparse în mii de bucăți. Danțul se opri, țipete de spaimă se auziră în toate colțurile pimniței și sergentul își simți părul zbîrlindu-se, văzând că vinul vărsat părea că formează un val de sânge. Trupul unei femei goale, al cărei păr blond se răspândea pe pământ în umezeală, era întins la picioarele lui. Sergentul n-ar fi avut frică nici de dracul în persoană, însă astă vedenie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca păsările sălbatice ce țipă speriate de apropierea furtunii. Apostoli ai unui liberalism înșelător, ați falsificat simțul națiunei prin promisiuni irealizabile, considerând negreșit că a promite e nobil, a-și ține cuvântul e burghez. Patrioți fățarnici, v-ați prefăcut că vărsați lacrime pe nenorocirile poporului și, îndată ce ați ajuns la guvern, cea dîntîi 54 {EminescuOpXIII 55} grije a voastră a fost de a arunca sorții pe cămașa lui și de a vă împarți funcțiunile și grasele sinecure, căci niciodată nu v-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și altele de caracter epidemic să se ivească și să decimeze populațiunile. Astfel rasa română scade și străinii sporesc. Numărul infirmilor la recrutație a crescut din an în an, țara a fost bântuită de pelagră, de intoxicațiune palustră, de anghină, vărsat, toate astea în urma influenței pernicioase cu o exercită asupra sănătății mlaștinile, locuințele insalubre și neaerate, hrana neîndestulătoare și munca excesivă. 331 {EminescuOpXIII 332} Ar trebui în sfârșit a se da un atac eroic cauzelor cari produc degenerescența și diminuarea populațiunilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
numi. 360 {EminescuOpXIII 361} Dar să stea în legături mai directe cu unul din cele mai credincioase și mai tinere popoare, care n-are vro istorie glorioasă îndărătul său și care bucuros ar fi să facă din istoria sângelui sau vărsat și a culturii sale câștigate o victorie a Casei de Austria. C-o Transilvanie mulțumită vrem Dacia? Dar modești ne cred maghiarii. O, noi mergem mai departe. C-o Transilvanie mulțumită vrem Imperiul Roman al Orientului. Căci o formă oarecare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un „nume divin”. 3.1.11.7. DorQš d"mm: „Cela ce cercetează sângiurile” (SC); „Cel ce căuta sângiurile” (Blaj); „Cel ce le caută sângele” (BVA); „răzbunătorul vârșarilor de sânge” (G-R); „Cel ce răzbuna sângele” (BS); „El răzbuna sângele vărsat” (C); ekzQtÄÎn tà haímata (LXX); „requirens sanguinem” (Vg); „qui s’enquiert du sang” (BJ); „he who avenges blood” (RSV). Acest nume este alcătuit din participiul prezent al verbului d"raš, care are ca prim sens „a căuta”, dar în context
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este alcătuit din participiul prezent al verbului d"raš, care are ca prim sens „a căuta”, dar în context înseamnă „a cere”215 și substantivul d"mm („sânge” - un plurale tantum). Expresia semnifică „cel care cere socoteală pentru sângele vărsat” și de aceea traducătorii au transferat-o prin „răzbunător/cel ce răzbuna”. Iată și unicul context în care apare: K :orQš d"mm ’ÄÖ"m z"k"r / lo’ š"kaƒ ta‘aqaÖ ‘"n"ym (Ps 9,13
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
creșterea prețurilor în valoare absolută, că există o bază solidă a afacerii și orientarea generală este corectă. Evoluția capitalurilor proprii a înregistrat rate semnificative de creștere pe perioada ultimilor șase ani, în paralel cu corecțiile legate de capitalul subscris și vărsat. Se remarcă în cazul activelor ponderea mare a activelor circulante. Remarcabilă este corelația dintre indicatorii contului de profit și pierderi și indicatorii asociați activului. Aceeași relație pozitivă apare și în cazul unei raportări a performanțelor la numărul scriptic de salariați
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
scoate nici petele galbene datorate acidului azotic concentrat. -Când verși pe masă sau pe podea o cantitate mai mare de reactiv, presară rumeguș uscat și apoi mătură; când verși un acid concentrat stropește mai întâi cu apă! Dacă lichidul inflamabil vărsat s-a aprins și este mai ușor ca apa, stingerea se face cu nisip uscat care trebuie să existe totdeauna în lăzi în laboratoare; pentru cazurile mai grave se folosesc stingătoare; spirtul arzând se stinge cu apă! 1.3 Mijloace
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
apucă și zbiară”, sau într-o viziune grotescă, terifiantă, a clevetirii („Mă-mprohită cineș mă zărește, / Buze mișcă, cu capul clătește”). Asupra „păgânilor” se rostogolește impetuos imprecația, vigoarea lexicală anticipând sonorități argheziene. Sunt conjurate, spre pieirea „ticăițească” a vrăjmașilor, inutilitatea apei vărsate, slăbiciunea arcului „moale”, focul ce „topește” ceara, soarele ce arde culbecii, vântul care „seacă” păduceii. Într-o altă tonalitate, profund elegiacă, precum într-o recunoaștere a mitului, presimțind întoarcerea celui „risipitor”, se rememorează blestemul abătut asupra fiilor „streinatici”: „Să li
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
să trăiască însă altă viață, să se bucure de frumusețile gândului și ale lumii. La Pireu, pentru a putea trăi, se angajează la istovitoarea muncă a pescuitului de bureți. E aproape sfârșit la întoarcerea de pe coastele Siriei și se lasă „vărsat uscatului ca o unealtă netrebnică.” Idealul incoruptibil al eroilor lui I. este prietenia, comuniunea sufletească până la sacrificiu. Cu Codin, personaj din povestirea omonimă, Adrian Zograffi, atras de curajul și bărbăția lui, de spiritul de libertate care îl animă, se leagă
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
trecut în țara Nemțească, de șade acolo. Și s-au făcut papistaș...”; „Iar doamna lui [a lui Șerban Cantacuzino], Mariia, cu fiiu-său Iordache și cu patru cucoane, au rămas în urma lui Șerban vodă cu mare jale și cu multe lacrămi vărsate”; Cronica Bălenilor (cu observația că numeroasele sale izvoare și mai ales Ureche, folosit de muntean, îi oferă mai multe chipuri feminine): „Care viind acasă [împăratul Ioan Paleolog se întorcea de la Conciliul de la Ferrara-Florența] și-au găsit împărăteasa moartă...”; „iar Ștefan-vodă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Bun37), l-a prins pe Bogdan (al II-lea), cel ce se declara fiu al lui Alexandru cel Bun, și i-a tăiat capul la Reuseni, pe la jumătatea lunii octombrie a anului 1451. Intervenea câteodată și obligatoria răzbunare a sângelui vărsat. Ca urmare, Ștefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea (era fiu natural al aceluia; Oltea o chema pe femeia ce i-a fost dragă la un moment dat Voievodului, iar după intrarea între monahii ea se va numi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cangrena-n care vise se scufundă, vaste, / Pe masa de operație-s cuvinte, gânduri, stări, / Iar lângă ele,-nțepenite, trupurile noastre; / Și dor, mai doare-auz și dor și ochi, doare cuvânt / Și dor și inimile-acum, întredeschise, / Scăpați cumva din calea vărsatului de vânt, / Să nu cădem iar pradă vărsatului de vise” (Vărsatul de vise). Puțin frecventat în ultimele decenii, care au coincis, de fapt, cu maturizarea sa artistică, Z. rămâne un poet surprinzător, încă de descoperit, după cum a semnalat o parte
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
masa de operație-s cuvinte, gânduri, stări, / Iar lângă ele,-nțepenite, trupurile noastre; / Și dor, mai doare-auz și dor și ochi, doare cuvânt / Și dor și inimile-acum, întredeschise, / Scăpați cumva din calea vărsatului de vânt, / Să nu cădem iar pradă vărsatului de vise” (Vărsatul de vise). Puțin frecventat în ultimele decenii, care au coincis, de fapt, cu maturizarea sa artistică, Z. rămâne un poet surprinzător, încă de descoperit, după cum a semnalat o parte a criticii. A mai lăsat, pentru copii, cărți
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
-s cuvinte, gânduri, stări, / Iar lângă ele,-nțepenite, trupurile noastre; / Și dor, mai doare-auz și dor și ochi, doare cuvânt / Și dor și inimile-acum, întredeschise, / Scăpați cumva din calea vărsatului de vânt, / Să nu cădem iar pradă vărsatului de vise” (Vărsatul de vise). Puțin frecventat în ultimele decenii, care au coincis, de fapt, cu maturizarea sa artistică, Z. rămâne un poet surprinzător, încă de descoperit, după cum a semnalat o parte a criticii. A mai lăsat, pentru copii, cărți de versuri fluente
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
explorez. Vedeam galantarele goale, pustiu, o austeritate lugubră, de cavou, cârligele din măcelării, când nu se încovoiau goale, aveau doar copite de porc afumate. În rafturile puțind a dero prost - borcane cu fasole și mazăre veche, crevete vietameze „Chung-Huă”, griș vărsat, paste făinoase, compoturi antice la borcan. Totul era atât de trist. „Magazinele erau goale, dar frigiderele, în general, erau pline” (deși curentul se oprea mereu, frigiderele se dezghețau, iar alimentele se stricau). Faptul se explică prin „pile, cunoștințe și relații
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
monstrul între cele două ambarcațiuni, de pe care Stubb și Flask îl asaltau cu lănciile lor; și, în vreme ce bătălia se desfășura în jurul corabiei, puzderia de rechini care mai înainte se țineau scai de carcasa cașalotului, se repezeau acum la sîngele proaspăt vărsat, sorbindu-l cu sete, așa cum sorbeau israeliții apa ce țîșnea din stînca atinsă de Moise. în cele din urmă, jetul se îngroșă, iar balena, după o ultimă zvîrcolire urmată de o vărsătură oribilă, se întoarse pe spate și-și dădu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din Iași, vă salută cu dragoste și protestează alături de D-voastră contra acelora care uneltesc revizuirea tratatelor, prin care ni s-a înapoiat pământul sfânt moștenit de noi de la viteazul nostru strămoș, marele Traian. Dreptatea istorică câștigată prin atâta sânge vărsat nu poate fi călcată prin noi calcule hrăpărețe și imorale. Prezidenta generală, ELENA MEISSNER S-au mai trimis telegrame D-lui Nicolae Iorga, Astrei, Femeilor din Cluj etc. Ziarul nostru, anul VI, nr. 9-10, noiembrie-decembrie 1932. 25TC "25" Primăresele și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și neverosimile, care ne parveniseră de la Moscova, vorbeau despre împușcături pe străzi, despre bombardarea intensă a clădirilor civile. O dezordine care anunța foarte limpede sfârșitul. Dar, mai cu seamă, războiul ăsta părea transparent. În ciuda fumului incendiilor, a cantității de sânge vărsat, a ghemului stufos de comentarii care-i erau dedicate în ziare. Logica sa era simplă. Schimbarea echipei conducătoare, decisă de americani, la zece mii de kilometri de acel oraș. Barilul de petrol la jumătate de preț avea să-i răsplătească. Noua
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Galapagosului de cruste de pe creștetul său chel. (Arhipelagul Își schimba poziția an de an pe globul țestei sale, ca În deriva continentelor, dar nu se vindeca niciodată.) Doctorul Philobosian mirosea ca o canapea veche: a ulei de păr, a supă vărsată și a moțăieli neprogramate. Diploma lui În Medicină arăta de parcă ar fi fost scrisă pe pergament. Nu m-aș fi mirat dacă, pentru a trata febra, doctorul Phil ar fi scris o rețetă pentru lipitori. Cu mine era corect, niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Rufus grăiește: — Eu nu mă pricep prea bine, dar - din câte știu - în tim purile străvechi, spectacolele astea aveau un scop religios... Încearcă să fie ironic: — S-ar putea ca și acum să mai existe unii care cred că sângele vărsat potolește setea zeilor subpământeni sau îi mulțumește pe cei de deasupra. Germanul nu gustă gluma. Lasă astea! șuieră nervos. După tonul vocii, Rufus bănuiește cât de încruntat trebuie să-i fie chipul. Și noi aducem jertfe umane zeilor, ca toate
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vede are impresia că o fărâmă din mult iubitul său frate mai trăiește încă. Trăsăturile i se încordează din nou. Drusus iar nu s-a putut stăpâni și a arătat în fața tuturor cât de multă desfătare simte când vede sânge vărsat, oricât de umili ar fi cei uciși. Încruntă mânios din sprâncene. Ar fi fost mai bine dacă principele s-ar fi abținut să-l pună pe Drusus să prezideze jocurile de ieri, pe care le-a oferit în cinstea lor
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o dată De brațele slăbite, puterea leșinată A junelui cănit. Ce am de-alege oare în seaca-vă ființă? Ce foc făr-a se stinge, ce drept fără să-mi miță, O, oameni morți de vii! Să vă admir curajul în vinure vărsate, În sticle sfărâmate, hurii nerușinate Ce chiue-n orgii? {EminescuOpI 24} Vă văd lungiți pe patul juneții ce-ați spurcat-o, Suflând din gura boala vieții ce-ați urmat-o, Și arși pîn-în rărunchi; Sau bestiilor care pe azi îl țin
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]