2,614 matches
-
fost una, Parlamentul e alta, nici gînd, cum să fie imposibil? Avem locurile rezervate, s-a făcut un fel de algoritm, oare nu pentru asta ne-am riscat pielea? Ai scrîntit-o Potaie, începe Roja să vorbească singur pe stradă în văzul oamenilor care-l privesc compătimitor, încă unul care e numai bun de internat la Spitalul 9, își spun, dar el nu-i aude, se ține scai de cîinele chior, noi doi avem o răfuială mai veche încearcă să le explice
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de ajuns să faci o analiză scurtă a ceea ce se cheamă celula societății, adică familia. Îți vei da seama dintr-o singură ocheadă că ea este pe deplin regenerată. Și regenerarea asta a avut loc exact sub nasul nostru, în văzul nostru, aproape fără să ne dăm seama. Ar fi fost mare păcat ca istoria s-o fi apucat în cu totul altă direcție, poporul ăsta ales merita în sfîrșit și el o soartă mai bună după atîția ani de zbateri
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
câteva bancnote ce foșnesc, aducându-i oarecare liniște. Se gândește la scris, Îi trece prin cap chiar să publice o carte, pe care, cu siguranță i-o va dedica lui Kawabata. Un cerșetor beat se tăvălește gemând pe trotuar În văzul trecătorilor; Încearcă să se ridice, dar cade imediat, și sunetele care-i ies din gură, seamănă cu grohăitul unui porc. A avut un mare noroc În toți acești ani de vagabongaj: nu l-a atras băutura, dimpotrivă a respins-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
chem poliția sau, și mai rău salvarea, ca să-i conving de faptul că mă jigniți, adresându-vă mie, În acest fel. Mai bine spuneți-mi de când cerșiți. -Am cerșit zece ani În ilegalitate, sub comuniști, și, de aproape douăzeci, În văzul tuturor, ca cerșetor european, liber și nesilit... -Ați avut vreodată suferințe psihice? Ați urmat tratamente, șocuri electrice, ați făcut somnoterapie? -De ce Îmi pui asemenea Întrebări? Nu par un cerșetor normal? -O, dimpotrivă, Îmi păreți prea normal... Aici, cuvintele tinerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mă punea să fac, chiar dacă Înainte n-aș fi fost În stare să mă văd În posturile alea nici În visele mele cele mai Îndrăznețe. Din oficiu, aș vrea să subliniez faptul că În mod normal nu am probleme cu văzul sau cu timpul - sau cu simțul penibilului, În nici un caz. Dar când mergeam la Hotelul Kreuzer, era ca și când m-aș fi dilatat. Trupul Îmi tremura, Încărcat de mișcări care-mi erau străine, și dacă voiam să fiu sigur de gesturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe mâini, alergam În camera maică-mii, stăteam câteva minute, ca și când m-aș fi rugat, apoi deschideam larg ușile șifonierului. — În capul meu, gustul de rubarbă și lapte rece va fi Întotdeauna legat de bucuria pe care o simțeam la văzul comorilor ascunse. Dora răsuci cheița și scoase o țigară din tabacheră. Am aprins un chibrit, apoi dădu din cap: puteam să continui. La Început am probat doar rochii de seară, fiindcă Îmi plăcea felul confident În care foșneau. Dar hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
la o singură bătaie nervoasă pe secundă. Sudoarea mi se prelingea pe perciuni, În jos pe gât. M-am șters cu batista, apoi am apăsat cu grijă ochiul Învinețit cu pânza udă. Totul mi se părea moale, dureros și străin. Văzul nu-mi fusese afectat, dar sunt sigur că Manetti s-a Întrebat oare ce pățisem. Totuși, sfatul ei amabil nu mă păcălise. Deși geniul orașului nu avea Încă destule probe, era clar că eu eram principalul ei suspect. Și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
liniștit! Fața profesorului, apropiată de a mea, era în plină metamorfoză. Parțial, îmi dau acum seama, din cauza eșecului minții mele, din cauza acestui colaps de câteva secunde. Și, parcă să o susțină, să îi dea un suport fenomenologic, ca să spun așa, văzul îmi dă și el rateuri. Vederea nu îmi mai e stereoscopică. Contururile și formele se schimbă pe măsură ce trec de la un ecran oval la altul. Ridurile subțiri pe care le observasem mai devreme se desfășoară ca o rețea și țin laolaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
fi, cu siguranță, de zeci și sute de milioane, dar o să le facă alde Oprișan, Mischie, Bebe Ivanovici, Gigi Becali, Mitică Dragomir, firește nu înainte ca premierul Năstase să dea casei lui Dumnezeu suta de milioane înmulțită în Parkul Dracului. Văz în fața ochilor, ca pe-o icoană, chipul smerit al lui Vanghelie de la 5 venind să-și mai facă o pomană și cu Biserica. Pentru toți aceștia, și mulți alții ca ei, Catedrala va fi Viloiul cel Mare, în care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
asta, toți ceilalți se uitară la Rowe. — Și-a smuls mîna dintr-a mea, spuse domnișoara Pantil. Doctorul Forester rosti Încet: — PÎnă nu vine poliția, nu mai ating cadavrul. Cost a fost omorît cu un fel de briceag școlăresc... În văzul tuturor, Rowe Își duse repede mîna la buzunarul rămas gol. — Doamna Bellairs nu trebuie să fie amestecată În povestea asta, urmă doctorul Forester. Orice ședință de spiritism este istovitoare, dar cea de astăzi... Și ridică, Împreună cu Hilfe, trupul Încununat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
imagina vreodată. Adevărul e că-mi pare rău. Capitolul 32 Sari înapoi la sala de urgențe de la La Paloma. Morfina administrată intravenos. Minusculele foarfece chirurgicale taie taiorul lui Brandy. Penisul nefericit al fratelui meu e acolo, albastru și rece, în văzul tuturor. Pozele poliției, și sora Katherine strigând: — Faceți pozele! Faceți pozele acum! Încă pierde sânge! Sari la operație. Sari la după operație. Sari la mine luând-o pe sora Katherine deoparte, micuța soră Katherine îmbrățișându-mi genunchii așa de tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
un bețiv cu nasul borcănat și roșu ca un gogoșar de Comana, gata oricînd să dea o mînă de ajutor cui avea sau cui nu avea nevoie, mărturisitor săptămînal în fața unui țoi cu tescovină pe care Popianu îl oferea în văzul lumii la crîșma lui Bercu. Popianu a pufnit auzindu-l pe Schintee cum se străduia să-l imite pe colonelul Stoicescu, bățos, dînd din mîini și ridicînd, așa cum fac oamenii aflați în alunecare către margini, cînd vor să-și dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
chiar mai senzațional decît isprăvile lui Balbo. Era conștient că italianul beneficia de cel puțin două lucruri pe care el nu le avea noroc și context. Era curajos, temerar, nimic de zis, dar tot ce făcea Balbo era cumva în văzul lumii. Acolo unde erau întotdeauna adunați mii, zeci de mii de privitori, acolo întotdeauna se găseau ziariști care se entuziasmau, nu fără motiv, dar se entuziasmau altfel decît cei cîțiva mecanici ori ofițeri de la aeroclubul din Băneasa, se înflăcărau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
doi șefi de guvern, o adevărată fiară, cu mișcări neprevăzute și stăpînă cu totul pe împrejurimile sale. Într-un fel semăna destul de mult cu Mihai Mihail, numai că spre deosebire de acesta, Coriolan Popa avea bani, avea clienți, avea datornici, totul în văzul lumii. Orice mișcare a sa apărea de îndată în pagina întîi, cel mult a treia a ziarelor și nimeni nu se îndoia de utilitatea ei. Cînd se pomenea numele său oricine știa că este vorba de milioane, dacă nu chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
militari, să stabilească pînă unde se vîrîse Cantacuzino și de unde începea bonapartismul lor. Li se cam înfierbîntaseră mințile și se vedea de la o poștă că sînt niște ageamii. Dacă era ceva serios nu s-ar fi dat în bărci în văzul lumii. Un complot... Se surprinse pronunțînd acest cuvînt ce nu fusese pomenit în raportul lui Bîlbîie. Un complot... Să meargă chiar atît de departe, încît să se constituie într-un complot? Un complot militar? Ar fi absolut o surpriză pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ori să se ducă la cafenea și să-i ardă o tablă, ori să răspundă invitațiilor la petrecerile organizate prin rotație de împuterniciții Comisiei Dunărene, se pierdea în stufărișuri ca să prindă broaște, țipari, lipitori și alte jigărănii scîrboase? Umbla în văzul lumii cu un soi de minciog cu coadă lungă, de care atîrnau mai întotdeauna răgălii, frunze ude, cîte un mormoloc încurcat în fire, lintiță. Purta pantaloni scurți, coloniali, englezești și o cască de plută, le primise în dar de la împuternicitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Încât el va Închide ochii strâns, dureros de strâns, iată, nu de beznă și năluciri, ci de preaplinul luminii; dar le desluși felurimea de după pleoapele temeinic trase, căci În cuget, la frunte, de după țeastă, chiar Între ochi, chiar În miezul văzului, pâlpâiau rotocoale roșiatice, roșiatice și sinelii, și vineții, și gălbui și verzulii, și iarăși rumenii, care, de bună seamă, tot lumină era, nicidecum nălucire, sau poate doar nălucire, vedenie, oricum era lumină! 11. Dar vai, dacă nu era un vis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
vineții, și gălbui și verzulii, și iarăși rumenii, care, de bună seamă, tot lumină era, nicidecum nălucire, sau poate doar nălucire, vedenie, oricum era lumină! 11. Dar vai, dacă nu era un vis, o nălucire a trupului, o nălucire a văzului, nălucirea lunaticului care nesocotește hotarul, despărțitura dintre noapte și lună, stavila dintre zori și clarul lunii, iar el sărise drept În ziuă, În lumina răsăritului, a soarelui, eternă divinitate care se tot Înfruntă cu zeița Lunii, anume să risipească lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
grotei, Îl Îmbia ca o mireasmă de măr? Oare și ăsta era tot vis? Binecuvântata licoare a spiritului și a trupului său, străfulgerarea de care nu se Încumeta să deschidă ochii, pentru că‑l pălea În frunte cu atâta silnicie, Încât văzul i se Înnegura În rumeniu și gălbui, În sineliu și rumeniu și verzui, Încât trebuia să țină ochii bine Închiși, căci de după pleoape stăruia bezna rumenie și caldă, de parcă și‑ar și Înfundat capul În sângele clocotitor al unei jertfe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
totuna cu a fi rege, pentru care nu-ți trebuie decât înțelepciune, sau cu a fi Mare Preot, pentru care-ți ajunge să ai credință. Navigatorul trebuie să știe totul despre ocean, iar oceanul este prea mare și prea adânc. Văzul, auzul, mirosul, pipăitul, inteligență și memoria ta trebuie să fie consacrate pentru ceea ce faci și, dacă ceva te distrage, trebuie îndepărtat. Atunci, tu nu-ți iubești soția? Ba da, o iubesc mult, recunoscu celălalt. La fel de mult cum o iubești și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
simplu îți dau bani. Muffy scrie: Veteran de război olog. Flămând. Vreau să ajung acasă. Și Inky zice: — Perfect. Zice: Tocmai ai prezentat Cold mountain. Asta e mica lor tabără urbană. De-a v-ați ascunselea în câmp deschis. În văzul lumii. Nimeni nu e mai ușor de ignorat decât vagabonzii. Poți să fii și Jane Fonda sau Robert Redford, dacă împingi un cărucior de cumpărături pe bulevard în amiaza mare, purtând trei rânduri de haine soioase și mormâind înjurături pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ăsta, acum Însă afla că nu era nerușinare, ci lipsă de variante. Nu se găsea nici un tufiș În jur, nimic după care să se ascundă, așa că urma să se pună și el Într-o situație umilitoare, făcându-și nevoile În văzul celorlalți. Afară, În curtea plină de gunoaie din fața casei, a dat peste Din și peste fata numită Zubaidah, sau Z. Ea Îi puse lui Din sub nas o foaie de hârtie pe care o ținea Între degetul mare și arătător
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
dispoziție, așa ca mine, plicurile alea burdușite de date și le studiezi pe îndelete atunci ai să-ți răspunzi cu siguranță, nu, acesta este fără doar și poate un fariseu, mult mai periculos decât unul care acționează pe față, în văzul tuturor, cărând după el dezaprobări și umilințe, având și el de fapt același scop, dorința de a se cățăra către un locușor mai călduț și mai dulce. Nu pot să accept impostura sub nici o formă, mă. Când vorbea Alexe cerceta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
canoea prin chei. A susținut că scandalul l-ar fi făcut de fapt actrița, de parcă n-ar mai fi văzut-o nimeni niciodată fără chiloți. L-am întrebat cum s-ar simți el dacă i-ar smulge cineva chiloții în văzul unui mic grup de bărbați tăcuți, care-și văd de mânuirea apărăturii din dotare. Răspunsul lui a fost: «Actorii se pot trezi că-s nevoiți să-și arate curul din când în când. Eu, unul, îmi arăt sufletul lumii întregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
a lui Clio - îi puteți spune chiar instinct matern - e ceva ce majoritatea prietenilor noștri probabil nici n-ar bănui. Dar există, e acolo, puternică, directă și evidentă, dacă știi unde să te uiți. Un fel de secret aflat în văzul tuturor. — Cred că m-ar ajuta, am zis. Peștii de la apus sunt mișto. Păstrăm uneori cojile de pizza de la cină pentru a hrăni peștișorii care se adună seara la malul mării. — O să te ajute, scumpule, zise Clio. Am întotdeauna dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]