6,856 matches
-
limitele limbajului verbal. "Ca să descrii un elefant unor oameni care n-au văzut în viața lor un elefant, trebuie să folosești o cantitate incredibilă de cuvinte, care, oricum, nu vor fi exacte. Mare, gri, cu trompa, nu sînt decît indicații vagi. Atît de vagi încît fiecare o să-și facă o idee diferită despre ce înseamnă un elefant, idee care n-o să aibă prea mult de-a face cu elefantul real. Pe cînd dacă arăți elefantul, toată lumea va înțelege imediat despre ce
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
Ca să descrii un elefant unor oameni care n-au văzut în viața lor un elefant, trebuie să folosești o cantitate incredibilă de cuvinte, care, oricum, nu vor fi exacte. Mare, gri, cu trompa, nu sînt decît indicații vagi. Atît de vagi încît fiecare o să-și facă o idee diferită despre ce înseamnă un elefant, idee care n-o să aibă prea mult de-a face cu elefantul real. Pe cînd dacă arăți elefantul, toată lumea va înțelege imediat despre ce e vorba. Cinema
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
alcătuite numai din combinațiuni de cuvinte greu de rostit, cu spunerea cărora (repede și fără greșeală) se ia la întrecere tineretul, pe la șezători"; nu apare însă în DEX. Acesta din urmă (citez ediția din 1996) include, cu o explicație mai vagă și chiar incompletă, doar cealaltă sintagma, frîntura de limbă: "vorbire încîlcita, p. ext. frază încîlcita, alcătuită din cuvinte greu de rostit". Și aceasta circulă în folcloristica noastră, de pildă în seria de Materialuri folcloristice apărute la începutul secolului, îngrijite de
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
anumite aspecte. Pe Todorov îl nemulțumește utilizarea unui termen că "memorie" în domeniul tehnologic, pentru că un computer nu înregistrează selectiv, ci integral, dar mă tem că se pripește aici, ignorînd, ca mai toți cei care tind să acorde o importanță vag înspăimîntata tehnicii, faptul ca îndărătul unei mașini se află totuși discernămîntul unui operator uman. Ceea ce ne revoltă la regimurile totalitare nu este atît interdicția pe care o pun pe trecut, în măsura în care acesta nu le satisface pretențiile ideologice, ci voința lor
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
scenă?". Sau confundată cu o trăire interminabilă, precum o iluzie ce abia scoate în relief realitatea vieții finite: "Mă aflu la masă cu mai mulți necunoscuți. E frig și unul dintre ei are un deget lipsă. Alți doi schimbă cuvinte vagi într-o limbă ce-mi pare inventată. Un rîcîit se-aude cînd și cînd prin pereți. Mi se face dintr-o dată frică și-mi dau seama că sînt într-un vis, dar asta nu-mi oferă ușurare. Creierul meu pare
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
și prin promisiuni ipocrite, pînă la un punct și prin contracte semnate cu tot ceremonialul, acești colaboratori sunt ademeniți către studiouri pentru ca mai pe urmă, cu acel tipic dispreț al brigadierului de CAP, să fie abandonați și umiliți în așteptări vagi și în explicații tot mai încîlcite. Conducătorii Televiziunii noastre publice, indiferent ce forțe politice și, mai ales, ce forțe morale reprezintă ei acolo, ar trebui să știe, iar, dacă nu știu, ar trebui să afle, că oamenii de cultură sunt
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
Cuvintele îl exprimă cu atâta preciziune până când își pierd sensul inițial. Ele se golesc de propria lor semnificație, devin semne abstracte care nu mai cuprind în ele decât o imagine ștearsă a lucrurilor. Dar ceva rămâne în interiorul lor, - o indicație vagă a direcției spre care te miști sau zbori în raport cu puterea și cu dorința. Astfel cuvinte-scopuri ale vieții, cuvinte-program ca - reușită, realizare, satisfacție, fericire și chiar dragoste, plăcere, veselie, frumusețe, sănătate, bunătate, cinste, onoare etc. se integrează apriori în orizontul interior
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
patru părți, scrisoare. Autorul acesteia, anonim, este, firește, un binevoitor avizat - sau mai mulți? - dornic să-l vadă pe dl Iliescu centenar, însă înfiorat de niște pericole ce-l înconjură și de care cel vizat nu avea, vai, cea mai vagă cunoștință. Prafuri, săruri, alifii, gaze, lichide, gloanțe, bombe, ca în refrenul de operă: "Pumnal, otravă și satâr!" Așadar, în pantaloni praf de scărpinat, făcând cu neputință senina ședere pe scaun în prezidii; praf de strănutat, la depunerea de jurăminte; furnici
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
elementul "despre care este vorba". Cu aceeași funcție textual-pragmatică sînt folosite (cu unele restricții semantice și stilistice) și construcțiile prepoziționale de genul în discuție, în chestiune, în chestie, în cauză. Ultima are un corespondent de tip popular, utilizat astăzi cu vagi nuanțe ironice și evocînd mai puternic contexte juridice: cu pricina. În citatele în care l-am găsit în ultima vreme - "regia cu pricina" ("România liberă" = RL 2072, 1997, 7); "am citit aproape integral savantissima introducere (savantismul cu pricina - de un
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
s-a întîmplat ceva; cel dintîi a renunțat la narcisismul său imemorial și a coborît cu picioarele în lume, iar cel de-al doilea a sesizat cu o mare acuitate că gestul exemplar nu trebuie căutat doar într-un trecut vag sau prin debaralele profeților disperați, ci mult mai aproape, chiar la nivelul privirii noastre cotidiene. Artistul și Muzeul au trecut acum împreună acest dificil examen. Care nu este nici pe departe doar unul local, ci unul care privește în întregime
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
-se ostile, nu pot să aibă decît post eventum : omoruri, suiciduri, catastrofe, semnificații proprii (pe lîngă trista faimă de bune, mult prea bune, conducătoare, domnule, de moarte). Numele lor, altminteri, și, nu o dată, ele înseși, evocă țări, cetăți defuncte, continente, vagi adieri (primă)văratice, persoane (persoane dragi) flori scumpe sau... nimic. (Și totuși, a iubi pentru el însuși, exempt de fetișisme, eresuri, conotații, un lenaj, un lenj, un dejalen ; a vedea într-un polog de andrinopol, aidoma unor copii teribili, un
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
dialogată sau descriptivă, lungi perioade: Poemul pur, adică liber de-ntreg tacîmul scriptologic... " (Scrisori șmai mult decîtț deschise). Sau care îi inspiră asemenea incantații ale densității programate: "O perlă-așez în lacră-mi, plînsă/ de ochiu-i vag în cercu-i clar./ Deochiu-i vag. Încercui clar/ (o, Père-Lachaise în lacrămi!), plînsă,// una din urne (e a ei?)/ cu tuberoze,-n aurora/ cu tube roz. E-n aur ora./ Una din urne e a ei. " (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
de cărnuri printre care mîna ei grațioasă/ albă/ pierzîndu-și conturul? (Ieșirea din bibliotecă). Însuși verbul, entitatea fundamentală a creației în cauză, n-are parte decît de un tratament exterior, aventuros rece, de-o abstractizantă ținută, scurtcircuitată de artificiu, precum o vagă parodie a manierismului abscons, nichitastănescian. Incredulitatea se ramifică în figuri ale unei imaginații ostenite parcă de propria-i încordare, sugerînd o discreditare a textului în presupusa-i funcție taumaturgică: Creierul meu va descăleca de pe cal și se va culca lîngă
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
urma urmelor, un meterez capabil să ne apere de invazia marxismului și a politicului de tip comunist, prin care ierarhia valorilor ar fi suferit o răsturnare, în vreme ce Nicolae Balotă milita, oarecum imprudent, pentru "o critică filosofic întemeiată" și contra "impresionismului vag sofisticat", întrebîndu-se retoric dacă nu cumva "trece, în epoca noastră, esteticul printr-o criză". Cine va studia critica deceniului 7 va trebui, desigur, să analizeze felul în care eseurile lui Balotă au tulburat apele și au dat naștere unor vii
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
altă carte intrată în concurs) e teribil de plictisitoare, și că al patrulea titlu, un roman istoric, e mai curînd mediocru. Molipsită de emoția și agitația celor din sală, intrigată că o carte pentru copii a stîrnit atîtă vîlvă, cu vagi amintiri despre analizele din studenție la Beowulf, am așteptat verdictul, convinsă cumva, probabil ca efect al nemărturisitei convingeri a celor de pe ecran, că Harry Potter va fi cîștigătorul. După un consistent discurs, cu mult umor britanic și cîteva aluzii interesante
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
rampă solidă de revitalizare a interesului pentru Beowulf, fie și tradus de un poet ca Heaney. Specializat de-acum în discursuri de acceptare a premiilor, Seamus Heaney a rostit cîteva cuvinte, din care am reținut un oarece cinism și o vagă indiferență. A doua zi, scandalul a început. Miile, zecile de mii, sutele de mii de cititori (și nu mă refer la copii numai) ai lui Harry Potter și-au manifestat mult mai puțin pașnic decît mine dezamăgirea. Pe de altă
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
care cultivă o rostire nepretențioasă - despre limba de lemn, statul totalitar, tranziție, cimilitura politică, discursul sofist, reformele ortografice, disciplina uitată a limbii latine, etimologiile unor cuvinte compromise ș.a. Opțiunile și antipatiile partinice ale autorului sunt, cu două sau trei excepții vagi, trecute sub tăcere, ceea ce reprezintă o performanță în sine în condițiile unui mediu excesiv politizat. Firește că, o dată ce ai ridicat o piatră pentru a o arunca în capul cuiva poți, în schimb, să o lași să cadă pe locul ei
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
care o propun românilor, ca și cum n-ar veni la un serviciu plătit din buzunarul public, ci la un bal mascat al rafinaților, se va răzbuna cât de curând. Exemplul consilierului prim-ministerial despre care ni se refuză și cea mai vagă informație, de parcă ar fi fost vorba de cineva parașutat dintr-o galaxie îndepărtată, aruncă o lumină proastă cel puțin asupra stilului anunțat de noua echipă guvernamentală. De ce ne mai agităm cu legea dosarelor de securitate, când un veto țâfnos al
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
extrage libertatea halucinanta a asociațiilor, din cel de-al doilea suflul cosmic, acea absurditate stihială care umflă pînzele de corabie ale dezolării sale programatice. Notațiile suprarealiste poartă în genere pecetea unei încrîncenări, a unei durități ce le reduce gratuitatea plutitoare, vagul în care visul Neantului s-ar putea zbengui în voie. "Dicteului automat" i se adaugă, reflex, reacția obsedanta de criză a identității: "mi-am împrăștiat moartea pe drum/ cum lași noroiul de pe tălpi pe covorul din hol./ arăt că o
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
literatura, crezîndu-se scriitori așa cum Quijano se crede cavaler rătăcitor. Să fie o întîmplare că Huizinga, ocupîndu-se doar de formele superioare ale jocului și deloc de joacă, nu-l pomenește niciodată pe Quijote, iar pe Cervantes, doar o dată, în treacăt? Am vagă bănuiala că Huizinga ar fi fost de acord cu mine: jocul lui Quijote e o joacă de copil mare, așa cum este și joacă autorului sau. Pentru unul, personajele, pentru altul, literatura sînt de-a adevăratelea, că viața însăși. Această și
Însemnări despre Don Quijote by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17960_a_19285]
-
este să fie vorba de o fascinație morbida a ororii, pe care Bashevis Sînger o notează pe un ton calm, aproape tern, cu acea constantă susținută a cronicarului resemnat din neputința. Personajele sînt plasate într-un timp care pare, prin vagul ce-l caracterizează, mitic, deși e probabil echivalabil cu un veac din întunecată medievalitate timpurie. Și sînt niște înși primitivi, pentru care viața presupune două reguli simple: atacă și ucide, sau vei fi atacat și ucis. Spațiul în care își
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
de manevră. Era, oare, altfel, pe vremea lui Ceaușescu? Și atunci existau cercuri literare de putere, dar acestea erau, politicește vorbind, clar orientate: unii erau aderenții la Puterea comunistă, făcîndu-i jocul, ceilalți încercau, într-o manieră mai directă ori mai vagă să o combată. Acum, însă, cercurile literare de putere își dispută cu totul altceva: poziții în structurile de conducere, premii, delegații, sponsorizări, influența. Nu vreau să procedez precum struțul: oportunismul a luat o amploare programatica aproape. Morală este: te sprijin
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
Cartea Românească, 1983), tăietura în plin cuvînt e însoțită de cuprinderea în rîma a fragmentului rămas: "mai tandre mai candrii mai pișichere/ mai volnice mai largi mai adecua-/ te mai versicolore mai alene/ mai lîncede mai strîmbe mai scalene/ mai vagi mai nustiucum mai vinoncoa..." (p. 23). Procedeul permite astfel și crearea de rîme rare, în situațiile în care inventarul lexical al romanei oferă prea puține posibilități. Cartea citată mai conține un exemplu similar: "și-apoi să stăm de taină musafiro
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
meticulos pînă cînd textura capătă culoarea verzuie a unui bronz scitic sau abstracția unei oglinzi. Fără a fi interesat în mod special de figurativism, sculptorul caută chipul livresc sau înfățișarea arhaica, fără a fi retoric, el caută semnele unei civilizații vagi și coordonatele unui Cosmos comprimat, după cum, fără a ceda spontaneității excesive, comentează nonșalant apariția formei din propria să energie interioară. La o privire atentă și lipsită de prejudecăți, calmul și echilibrul lui Panaite Chifu se construiesc prin armonizarea a doua
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
Fără legături explicite cu lumea exterioară, cu realitatea episodica și cu formele constituite ale acesteia, pictorița își plasează viziunile într-un spațiu nedeterminat și în afara oricăror constrîngeri mecanice. Lupta ei acerbă și toate eforturile privirii sînt deplasate undeva în cîmpul vag și imponderabil al unei lumi siderale. În acest neant cu o infinită capacitate de absorbție se constituie, asemenea deflagrațiilor galactice, suitele de imagini turbionare, proiecțiile unei sensibilități ultragiate, si se pun în mișcare nenumăratele strategii de mîntuire a vidului. Comentînd
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]