400 matches
-
reglementare, art. 203 avea următorul conținut: "Art. 203. Nu vor fi numiți experți: 1. minorii și interzișii; 2. faliții; 3. cei condamnați pentru crimă sau pentru delict de fals, furt, înșelăciune, abuz de încredere, mărturii mincinoase, infracțiuni contra bunelor moravuri, vagabondaj, abuz de putere, specula ilicita, sabotaj economic, dare sau luare de mită, trafic de influență, delapidare, rupere de sigilii, sustragere, delicte contra siguranței interioare și exterioare a statului, calomnie sau denunțare calomnioasa." Articolul 204 (1) Experții se pot recuza pentru
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865*) (actualizat până la 1 octombrie 2001*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138011_a_139340]
-
Bolnavii cu sifilis latent, cu domiciliul în mediul urban, vor fi tratați în serviciul pediatriei din policlina sau, în lipsa acestuia, de medicul dispensarului de pediatrie școlar. c) Neuropsihiatrie: ... - examinează clinic și serologic copiii, în cazuri de înapoiere mintală, tendințe la vagabondaj și furt, precum și de alte tare neuropsihice, în scopul depistării sifilisului. d) Boli interne: ... - precizează diagnosticul în cazurile suspecte de sifilis cardio-vascular (anevrism aortic, aortita, arterita), alte forme de sifilis visceral (hepatic, osos etc.), ca și în cazurile de reumatism
INSTRUCŢIUNI nr. 2.758 din 24 iulie 1971 privind prevenirea şi combaterea bolilor venerice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136825_a_138154]
-
va statornici și plata cuvenită experților. Art. 203. - Nu vor fi numiți experți: 1. minorii și interzișii; 2. faliții; 3. cei condamnați pentru crimă sau pentru delict de fals, furt, înșelăciune, abuz de încredere, mărturii mincinoase, infracțiuni contra bunelor moravuri, vagabondaj, abuz de putere, specula ilicita, sabotaj economic, dare sau luare de mită, trafic de influență, delapidare, rupere de sigilii, sustragere, delicte contra siguranței interioare și exterioare a Statului, calomnie sau denunțare calomnioasa. Art. 204. - Experții se pot recuza pentru aceleași
LEGE nr. 18 din 12 februarie 1948 pentru modificarea codului de procedura civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141569_a_142898]
-
Art. 588. - Se pedepsește cu închisoare polițienească dela una la 15 zile și cu amendă dela 50 la 1.500 lei, părintele, tutorul sau supraveghetorul, care n'a luat toate măsurile ce i-au stat în putință spre a împiedica vagabondajul minorului mai mic de 18 ani, pus sub autoritatea sau supravegherea să. Art. 589. - Se pedepsește cu închisoare polițienească dela 10 zile la o lună și amendă dela 500 la 2.000 lei: 1. Medicul care, în timpul unei epidemii, refuză
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
facultate juridică din țară sau din străinătate, echivalat potrivit legilor române. 5. Cunoașterea limbii române. 6. Să nu fie inculpat sau condamnat pentru crimă sau pentru delict de fals, furt, înșelăciune, abuz de încredere, mărturii mincinoase, infracțiuni contra bunelor moravuri, vagabondaj, abuz de putere, specula ilicita, sabotaj economic, dare sau luare de mită, trafic de influență, delapidare, rupere de sigiliu, sustragere, delicte contra siguranței interioare sau exterioare a Statului, calomnie sau denunțare calomnioasa; de asemenea nu pot fi numiți procurori acei
DECRET nr. 2 din 22 aprilie 1948 pentru organizarea şi funcţionarea parchetului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144134_a_145463]
-
de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă. Cerșetoria Articolul 326 Fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 ani. Vagabondajul Articolul 327 Abrogat. -------------- Art. 327 a fost abrogat de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 278 din 4 iulie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 12 iulie 2006. Prostituția Articolul 328 Fapta persoanei care își procură
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144063_a_145392]
-
reglementare, art. 203 avea următorul conținut: "Art. 203. Nu vor fi numiți experți: 1. minorii și interzișii; 2. faliții; 3. cei condamnați pentru crimă sau pentru delict de fals, furt, înșelăciune, abuz de încredere, mărturii mincinoase, infracțiuni contra bunelor moravuri, vagabondaj, abuz de putere, specula ilicita, sabotaj economic, dare sau luare de mită, trafic de influență, delapidare, rupere de sigilii, sustragere, delicte contra siguranței interioare și exterioare a statului, calomnie sau denunțare calomnioasa." Articolul 204 (1) Experții se pot recuza pentru
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
sau de către persoanele cărora li s-a încredințat spre creștere și educare un minor în vârstă de până la 16 ani sau care au în îngrijire un alienat ori debil mintal a măsurilor necesare pentru a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, cerșetorie sau prostituție; 37) lăsarea fără supraveghere a unui bolnav mintal periculos, de către persoanele care au îndatorirea de a-l îngriji sau de a-l păzi, precum și neanuntarea organelor sanitare sau ale poliției în caz de scăpare de sub pază sau
LEGE nr. 61 din 27 septembrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147173_a_148502]
-
serioase dislexii-disgraii, dizortografii, care pot constitui un serios handicap pentru adaptarea școlară, iar ca fenomene secundare ale acestor tulburări, sau având o existență independentă, întâlnim tulburări de comportament, ca tendințe spre apatie, furt, minciuni, anxietate, izolare de colectiv sau achinetic, vagabondaj etc. aspecte dăunătoare sănătății morale, fizice și procesului de învățământ. Toate aceste categorii de copii sunt obligate să recurgă aceeași programă și în același ritm cu colegii lor a căror evoluție somato-psihică n-a suferit nici o influență nefastă care să
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prin comportarea și preocuparea lor de perspectivă la cei doi poli, deși au un handicap comun. 4. Conștiința handicapului verbal cât și existența unui mediu social și educativ nefavorabil declanșează crize puberale grave, cu elemente cunoscute de delicvență minoră (furt, vagabondaj, abandon școlar). 5. Este necesară urmărirea acestor cazuri și în faza postpuberală, a adolescenței, când autoeducația și întreaga dezvoltare intelectuală, afectivă și volitivă capătă extensiune, când defectul necorectat, sau recidivat este sesizat cu vie durere, cu o atitudine fermă de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sunt consecvenți pe linia de comportare a puberului logonevrotic indicată de logoped, pedagogi, medic. Caracterul intim al puberului logonevrotic cu defectul său, sesizarea deficitului său duc la tablouri (aspecte) grave ale crizei puberale, cu elemente cunoscute de delicvența minoră: furt, vagabondaj, abandon școlar etc. Nu pot fi trase concluzii omogene asupra lor, deoarece pe fondul particularităților vârstei se manifestă cu stringență individualitatea specifică logonevroticului, unii suportând mai 85 greu defectul, dar cu demnitate și optimism, fără crize, alții având manifestări mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
totul neglijată vârsta preșcolară care alimentează patologia încărcată a elevilor handicapați cu afecțiuni morfo-funcționale și antecedente patologice care implică retardul școlar, care tulbură „omogeneitatea potențialului intelectual al claselor de copii și generează fenomenul de dezadaptare școlară prin repetenție, corijențe, fugă, vagabondaj, delicvență juvenilă etc. (vezi C. Păunescu op. citată pag. 74). Nu mai există nici o îndoială că toate acestea își au izvorul în vârsta preșcolară. Soluționarea handicapului școlar ar trebui să înceapă așa cum bine remarcă Dr. Elena Marta Stoiciu, citez: „ cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mai întâi la dorința lui de a se face plăcut, la capacitatea de a se înțelege cu alții, de a asculta de îndrumări, de a avea inițiativă concretă și operativă. De asemenea ne referim la capacitatea de a evita schimbările, vagabondajul. Pentru aceasta sunt necesare încă din clasele mici formarea unor trăsături ca: încrederea în sine, cooperarea în colectiv, buna dispoziție, în muncă capacitatea de a accepta critica, posibilitatea integrării în munca practică și a înlăturării greutăților prin efort propriu și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de delincvență juvenilă reprezintă, (Rădulescu, 1999, p. 202). În clasa delincvenței juvenile intră pe lângă acte care definesc delicte în general și altele care sunt specific legate de vârstă, cum ar fi „starea de neascultare”, „chiulul de la școală”, fuga de acasă, vagabondajul, consumul de băuturi alcoolice, fumatul, acte pentru care adultul nu este sancționat. Majoritatea conduitelor delincvente pot fi încadrate în patru mari categorii: încălcarea legilor de statut; furtul (principala cauză a proceselor penale în cazul minorilor); violența; comportamentul de bandă, receptat
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
și conduită. Pe aceeași linie se înscrie și H. Wallon, Guillaume, J. Piaget și alții care utilizează aceste concepte ca fiind sinonime. Printre formele de manifestări comportamentale, I. Străchinaru relevă ca fiind cele mai frecvente următoarele: minciuna, fuga de la școală, vagabondajul, furtul, turbulența. Mai întâi am considerat că una dintre premisele prevenirii și înlăturării dificultăților de adaptare școlare constă în cunoașterea cauzelor acestora prin a căror punere în evidență am apreciat că este indicat să intervenim încă înainte de manifestarea evidentă a
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
subterane (Roberts, 1995: 100). În timpul dezbaterii din turul al doilea de scrutin, acesta declara: Acei peruvieni care lucrează pe străzi ... reprezintă o forță de muncă pe care noi trebuie să o respectăm. Au ales calea cinstei și a muncii în locul vagabondajului și a infracționalității. Din acest motiv, le vom recunoaște asociațiile și ... îi vom integra într-un cadru legal și formal, căci aceasta le este aspirația. (In Intercampus, 1990: 67) Aceste alianțe au fost foate importante pentru succesul inițial al lui
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
unde zace furat de o prezență copleșitoare, este echivalentă cu o mângâiere, cu o dezmierdare. E poate o nouă experiență a cunoașterii prin lumina iubirii? Vor mai veni sufletele să-și retrăiască Într-o altă făptură viața netrăită? E un vagabondaj al sufletului dornic să-și găsească Împlinirea dincolo de trupul neputincios, supus ireversibilei perisabilități? („Liniște”, „Dați-mi un trup voi munților”) E poate o sete de liniște În chip mioritic și eminescian? La Blaga „clopotul” din „pieptul unui turn” răspândește „zvonuri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se mai uita la el. Coborî iar privirea în dosar și i se adresă celuilalt polițist: — Ia și dosarul ăstuia și pune-l laolaltă cu celelalte. Să le ducă un curier la judecător, la Milleroni, ca să semneze ordinele de expulzare. Vagabondaj, pericol pentru siguranța publică... știi, ca de obicei. Să-i trimită pe toți înapoi acasă. În drum spre ușă, comisarul Scarpetti aruncă totuși o privire spre bărbatul încercănat de pe scaun. Privirile celor doi se întâlniră o clipă. Italianul și-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
sau înțelegere, insuportabil, din care minorul preferă să scape prin "dezertare" decît prin "luptă", fuga tinzînd mai degrabă să reducă o tensiune interioară greu de îndurat, decît să realizeze o adaptare de fond la un conflict exterior. Metamorfozarea fugii în vagabondaj se impune ca o soluție de autoprotejare. Situațiile cărora tînărul trebuie să le facă față ca vagabond impun anumite modele comportamentale: un sentiment exagerat al libertății, o mare sete de a trăi prezentul, ziua de azi, fără nici o grijă, fără
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și sentiment de culpabilitate. Majoritatea acțiunilor sînt, de fapt, de natură mai degrabă predelincventă, iar ele se petrec de cele mai multe ori în cadrul grupurilor: consum de alcool, încăierări, tulburarea ordinii publice, proferarea de cuvinte injurioase, ținută imorală, practicarea jocurilor de noroc, vagabondaj, mici furturi de la familie, rude sau prieteni, vizionarea de filme și practicarea unor sporturi "violente". Aceste asociații marginale de copii ratați și frustrați se transformă în bande criminale, în "subculturi bazate pe crimă și violență" doar atunci cînd riposta societății
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-mă cu câțiva băieți din clasă. Locuiam în orașul de jos, pe strada Teodor Tenea, lungă și plină de indivizi de tot soiul și de toată teapa, ce mi-a devenit, de bună seamă, familiară și ca spațiu de mic vagabondaj, de explorare gratuită, și ca teren de joacă, deși circulația nu era de neglijat. O dată, m-a mușcat rău de pulpa piciorului un câine necunoscut și mult m-am mirat întotdeauna, apoi, că părinții nu m-au supus tratamentului antirabic
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
presupunea orășeni interdependenți, indispensabili colectivității. Cei care se abăteau de la acest model formau o populație nesănătoasă, firesc să fie exclusă. Urmând o schimbare observabilă încă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea1, secolul al XVII-lea a accentuat reprimarea vagabondajului. Nevoiașii, relativ protejați în Evul Mediu de funcția lor de "Portari ai Cerului", devin dușmanii unei societăți urbane în care nu mai exista un sistem de redistribuire a bogățiilor capabil să diminueze efectele pauperizării fapt pe care îl realizase Senioria
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
închisoare, aceasta a scris note portrete, niște memorii și numeroase scrisori care s-au păstrat și au fost publicate. ROUSSEAU, JEAN-JACQUES ăGeneva, 1712 -Ermenonville, 1778). Gânditor politic și scriitor. Dintr-o familie de ceasornicari din Geneva, începe o viață de vagabondaj, dar, totodată, se cultivă ca autodidact. La 28 de ani, după ce exercitase 14 meserii, inclusiv aceea de lacheu, ajunge la Paris, unde se împrietenește cu Diderot și Condillac, formând unul dintre primele nuclee ale partidei enciclopediste, și se însoțește cu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
canalele de scurgere ale Bucureștiului. Distanțele pe care le parcurgeam traversând orașul și deplasările mele prin Cartierul Grivița Roșie îmi dădeau, pe vremea aceea, o senzație de libertate comparabilă, bănuiesc, cu umila libertate a vagabonzilor. Căci era o parte de vagabondaj în viața mea de atunci, și nu numai în a mea. Toată lumea trăia astfel, mult timp îl petrecea afară, la cozi, la aprovizionare, la diferite demersuri. Lumea căuta de lucru, se întorcea acasă, ieșea la cea mai mică ocazie de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de la Bicaz, gospodăriile de stat unde munceau mai ales soțiile foștilor mari demnitari închiși încă din 1948 -1950 și o mulțime de alte lagăre mai mici, răspândite pe întreg teritoriul țării, într-un veritabil Arhipelag Gulag românesc. Legea privitoare la „vagabondaj“, rebotezat „parazitism“, a fost reactivată spre sfârșitul anilor ’50, când regimul a avut nevoie de brațe de muncă pentru asanarea bălților Dunării și pentru exploatarea stufului din delta fluviului, pentru a fabrica celuloză. Un alt domeniu care a fost răscolit
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]