373 matches
-
factor, însă, care influențează complianța la tratament, mai ales în cazul diabeticului este calitatea relației medic-pacient, (adică, acceptarea și utilizarea empatiei) pentru că, astfel, el se simte luat în considerație și în alt plan decât cel biologic și rațional, deci și valorizat ca și persoană. Așa cum preconiza M. Balint, promotorul psihologiei medicale, în cartea sa „Medicul, bolnavul și boala sa” (5), utilizarea unei „doze minime de empatie“, de înțelegere afectivă în comunicarea cu pacientul este esențială pentru crearea unei relații pozitive, a
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
rămânând în direcția grupului. Asta îi permite individului să se simtă în același timp ca un membru al grupului și ca un element singular. Rezultatul este deriva tuturor membrilor și a fortiori a grupului în direcția care este cea mai valorizată din punct de vedere social. Teoria argumentelor persuasive dă, la rândul ei, o explicație informațională pentru polarizarea de grup afirmând că membrii unui grup amplifică fiecare poziția sa prin schimbul de argumente mergând în aceeași direcție. Teoria respectivă este amplu
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cu menținerea în stare bună a bunului pus în vânzare, costul deținerii provizorii a două bunuri simultan, etc. Un alt motiv este că familiile proprietare pot fi tentate să rămână în interiorul proprietății până în momentul în care aceasta este mai bine valorizată. S-a demonstrat de exemplu că familiile resping vânzarea bunului lor dacă scăderea prețurilor imobiliare îi face să riște o pierdere nominală (a se vedea experimentul nr. 24Ă. Invers, când prețurile au progresat mult, a ne muta într-o locuință
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
prin evidențierea numărului mare de elevi (,,cei mai mulți elevi"); • fundamentează nuanțele gândirii, în sensul că expresia ,,sunt destul de studioși" ne determină să facem diferența între ,,mai puțin studioși", ,,destul de studioși", ,,foarte studioși"; • consolidează atitudini și sentimente pozitive (elevii se simt apreciați, valorizați); • îi determină pe elevi să se încadreze în categoria ,,cei mai mulți" sau să depășească înțelesul expresiei ,,destul de studioși". Contextul afectiv-emoțional al comunicării didactice este influențat de prezența ascriptorilor apreciativi. Cuvintele de motivare și de susținere din partea profesorului determină elevii să participe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pune bazele unui nou utopism în timpuri post-utopice, creditând narațiunea teleologică modernă a dezvoltării și progresului prin intermediul inovațiilor tehnologice. Câtă vreme progresul este considerat a fi un factor al expansiunii puterii raționalității în domeniul vizualului, noile tehnologii ale vizualului sunt valorizate în măsura în care furnizează cât mai multe resurse pentru aproprierea, manipularea și controlul vizual al lumii. Kevin Robins propune, însă, o critică a idealismului triumfalist, tehnocratic, progresist și raționalist, legat de noile tehnologii. Interesat să dezvolte unele perspective și agende alternative, Robins
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
articulării altor identități. Teoria identității sociale se axează mai puțin asupra textelor și mai mult asupra alegerii. Mecanismul identificat de psihosociologi este nevoia individuală de asociere pozitivă. Teoria identității sociale postulează că oamenii își doresc să fie membri în grupuri valorizate pozitiv, mai multe opțiuni fiind posibile. Indivizii pot încerca să migreze dintr-un grup social sau, rămânând în grupul de apartenență, să încerce să îmbunătățească rangul colectiv intrând în competiție cu cei din grupul de referință. Aceste alternative asumă că
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
lui, un mediu care, o dată trecut în stadiul industrial grație rotativei, modela opinia publică. Astăzi, scriitorul tradițional produce opere care țin de o tehnologie veche (chiar dacă sunt, de fapt, produse prin tehnologiile moderne), glisează puțin câte puțin spre meșteșug, puternic valorizat, spre deosebire de produsele culturii de masă. Prestigiul său crește, însă puterea lui de intervenție scade. Cum centrul dispozitivului mediatic s-a deplasat dinspre tipar spre televiziune, apoi spre Internet, nu mai sunt operele literare cele care "dau tonul", care arată în
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
de aplicare a recompenselor și sancțiunilor; * gradul de deschidere și sinceritate al copilului în raport cu părinții. Într-o societate în care nivelul de certificare socială a competențelor crește constant, iar educația școlii rămâne principalul mijloc legitim de a accede la scopurile valorizate cultural, e de la sine înțeles că interesul pentru evoluția școlii, a copilului trebuie să se afirme tot mai mult. În primul rând acest interes a fost decelat în modul prin care părinții aleg unitatea de învățământ pentru copiii lor. În
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
social”. În ceea ce privește cea de-a doua ipoteză a acestei investigații - „cum se vor structura valorile profesionale intrinseci la elevii deficienți de auz, care nu au o experiență profesională directă, nemijlocită? - vom observa că factorii legați de motivația intrinsecă sunt slab valorizați, ocupând ultimele locuri în ierarhia valorilor profesionale. Astfel, „stimularea intelectuală”-locul XII, „varietatea”-locul XIII, „creativitatea”-locul IX. Factorii asociați condițiilor și situației de muncă sunt mai puternic valorizați de elevii deficienți de auz investigați, decât factorii vizând structura muncii
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
se plasează pe primul loc în ierarhia valorilor profesionale. În schimb alți factori ocupă poziții mai joase: „altruismul”-locul VIII, valorile „estetice”-locul VII, „independența”-locul XI, „prestigiul”-locul X. În fine, factorii legați de motivația extrinsecă muncii sunt înalt valorizați: orientarea către o profesie care să asigure avantaje economico-financiare (locul II) și modul de viață dorit (locul III). Banii, câștigul material constituie principala motivație pentru elevii cuprinși în anchetă. În ceea ce privește partea a doua a primei ipoteze de la care a pornit
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
certitudinea păstrării locului de muncă decât pentru elevi, „siguranța profesională” ca valoare profesională ocupând locul V la eleve și locul VI la elevi. Deci, atât la elevi cât și la eleve factorii legați de motivația extrinsecă muncii sunt mai puternic valorizați, aceasta relevând orientarea spre caracteristici nespecifice unor activități ca de exemplu: spre o profesie în care să se poată realiza așa cum doresc, să trăiască viața așa cum o înțeleg, să-și desfășoare viața și munca cât mai plăcut, sau spre condiții
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
desfășoare viața și munca cât mai plăcut, sau spre condiții ambientale (mediu plăcut, un microclimat care să asigure starea de sănătate, bine iluminat, liniștit, curat, spațios). Factorii legați de motivația intrinsecă muncii și cei ce vizează structura muncii sunt slab valorizați atât de elevi, cât și de eleve: „prestigiul”, valorile „estetice”, „creativitatea”, „stimularea intelectuală”, „varietatea”, ,,independența” ocupând ultimele locuri în ierarhia valorilor profesionale. Datorită deficienței auditive și a particularităților psihice determinate de aceasta se observă că atât elevele, cât și elevii
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
de proveniență factorii legați de motivația extrinsecă și de condițiile de muncă sunt înalt valorizați - orientarea spre profesii care oferă o „ambianță a muncii” optimă, „avantaje economice” și „modul de viață” dorit. Factorii legați de motivația intrinsecă muncii sunt slab valorizați: „stimularea intelectuală”, „prestigiul”, valorile „estetice”, „independența”, „varietatea”, „conducerea” ocupând ultimele locuri în ierarhia valorilor profesionale. Elevii de sex masculin ce provin din centre de plasament, comparativ cu cei care provin din familie, își doresc mai mult profesii care să le
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
cauza formării unei personalități și a unor credințe ce valorizează comportamentele agresive. Părinții sunt primele modele sociale importante pentru copii, iar exemplul oferit de către persoanele altruiste constituie o modalitate excelentă de a-i învăța pe copii că întrajutorarea este așteptată, valorizată și mulțumitoare. Cauzele ostilității și agresivității. Familia este primul loc în care copilul câștigă experiența vieții sociale. În sânul familiei copilul va cunoaște pentru prima oară dragostea și tot acolo va trăi primele experiențe de furie și de violență. Familia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unei familii afectuoase asigură bazele unei personalități integre, personalitate ce nu se poate forma decât în contextul în care este încurajată de către societate sau, cel puțin , nu este împiedicată de aceasta. Într-o societate în care bunăstarea celuilalt nu este valorizată, urmărirea unor obiective altruiste și pro-sociale este o bătălie dusă împotriva unui inamic imaginar. Dacă într-o societate competiția nu lasă loc cooperării, copiii sunt supuși acelorași presiuni sociale precum părinții lor. Iar altruismul nu are nici un sens într-un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mediul în genere.Astfel spus, activitatea constituie simultan mijloc de cunoaștere și formare a copilului. Lucrarea de față, întocmită în lumina considerentelor de mai sus, reunește un număr de lucrări practice prin care aptitudinile, deprinderile, priceperile copilului sunt angajate și valorizate. Activitățile propuse încearcă o îmbinare între aspectul de cunoaștere și cel de formare referindu-se la atitudini și orientări ale personalității, la capacități sau aptitudini personale, cum sunt spiritul de observare, imaginația creatoare, reprezentare spațială, expresivitate și creativitate. Firește, lucrarea
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
plan de acțiune și metode specifice ce necesită un nivel crescut al elaborării gîndirii. Demnitatea este o valoare față de care cei chestionați au manifestat interes prin opțiunea pe care au făcut-o (ragul 4). Prietenia adevărată și profundă este bine valorizată (rangul 6), fapt explicabil prin nevoia deținuților de a fi susținuți afectiv. Urmărind ultimele șase valori (cele mai respinse), se observă situarea pe ultima poziție a uneia care se încadreză în registrul afectiv. Această valoare-tumult, viață afectivă plină de evenimente
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Trebuie identificate, în fiecare epocă, problemele care s-au impus ca provocări majore, trebuie relevate răspunsurile date, soluțiile aflate, metodele de conducere, incidențele practicilor de administrare asupra liantului social, atât din punctul de vedere al filosofiei sociale explicite sau implicite valorizate, cât și din punct de vedere civic. Miza nu este aceea de a construi o sociologie a deciziei publice aplicate dezvoltării urbane 3, ci de a dezvălui practicile conducerii, "cum s-a făcut"4 în fiecare perioadă. Din acest motiv
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
războaie mondiale, comuniștii încep să învestească eșalonul municipal cu sarcina de a face partidul să progreseze, locuința nu se numără decât rareori printre realizările pe care primăriile comuniste le valorizau. Echipamentele, coloniile de vacanță și ajutoarele sociale erau principalele acțiuni valorizate. Nu exista o politică a locuinței ca atare, dar exista preocuparea pentru rezolvarea "parcelărilor defectuoase", pentru a face viabile anumite loturi. Aplicarea principiilor solidariste Primele acțiuni privind ajutorul pentru locuință nu decurg, așadar, din revendicările muncitorilor. În sânul fracțiunii luminate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prin promovarea urbanului, proprietarii imobiliari și funciari preferau să asigure rentabilitatea capitalurilor lor decât să facă ceva pentru securitatea lor politică. Această atitudine dă seama de ritmul lent în care s-a operat industrializarea societății franceze. În Franța, statutul social valorizat a rămas mai mult timp atașat mai curând proprietății pământului, rentei și responsabilității funcțiilor decât acumulării profitului industrial. Numai odată cu conversia societății spre industrie, noțiunea de politică urbană prinde contur. În anii 1960, odată cu exodul rural și cu necesitatea de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
HLM, extinderea ajutorului pentru materiale de construcție în cazul marilor lucrări necesare transformării birourilor în clădiri de locuințe, modificarea normelor de confort impuse în prezent pentru ca o familie să poată beneficia de ajutor pentru locuință, redistribuirea resurselor concentrate în zonele valorizate 395, generalizarea supra-chiriilor numite "de solidaritate" etc. sunt măsuri care lipsesc din spațiul politic, unde finalitățile lor ar trebui deliberate. Ar trebui de asemenea regândite modalitățile și condițiile de punere în aplicare a acestora, renegociate și puse în act angajamentele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de schimbare nu puține sunt cazurile în care comportamentul participativ a fost (di)simulat, probabil din dorința de a fi acceptat sau de a lăsa impresia conformării la conținutul schimbării. Comportamentele adaptative pot fi într-adevăr mimate și astfel devin valorizate pozitiv. Mentalitățile, concepțiile, idealurile ascunse rămân, de cele mai multe ori, nedeterminate cu adevărat. În privința Eu-lui (sinelui) viitor, acesta, susțin psihologii, desemnează modul în care persoana își percepe potențialul de dezvoltare personală și se proiectează în viitor. El concentrează ansamblul aspirațiilor, motivațiilor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de a se angaja în îndeplinirea obiectivelor, în promovarea schimbării, este direct dependentă de valența pe care o atribuie acesteia, de așteptările față de schimbare. Deși puternic marcate afectiv, cele două variabile influențează considerabil nivelul implicării personale. Atât timp cât schimbarea este puternic valorizată individual și, mai mult, reprezintă un moment așteptat, resimțit ca necesitate, vom putea miza pe o implicare totală a oamenilor în promovarea schimbării. Motivația și schimbarea reprezintă două elemente aflate într-o relație de condiționare reciprocă. Pe de o parte
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
abate de la scenografie, este un gen pur utilitar. În schimb, discursul publicitar sau cel politic mobilizează scenografii variate în măsura în care, pentru a-și convinge co-enunțiatorul, ele trebuie să-i capteze imaginarul, să-i atribuie o identitate cu ajutorul unei scene de vorbire valorizate. Scenografii difuze și specifice În cazul publicității pentru produsele Week-end, avem de-a face cu o scenografie specificată în mod precis de text: o conversație telefonică cu o prietenă. Dar aceasta nu se întîmplă mereu; astfel, în altă publicitate pentru
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
rolul copiilor. Exemplul de față ilustrează un procedeu foarte frecvent: o scenografie poate să se bazeze pe scene de vorbire pe care le vom numi validate, adică instalate deja în memoria colectivă, fie ca element de contrast, fie ca model valorizat. Conversația familială în timpul mesei este un exemplu de "scenă validată", instalată în mod pozitiv în cultura franceză. Repertoriul scenelor disponibile variază în funcție de grupul vizat de discurs: o comunitate cu convingeri puternice (o sectă religioasă, o școală filosofică etc.) își are
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]