436 matches
-
pitoresc argou oltenesc. Iată cum sună, în varianta lui Pandrea, o meditație asupra sensului vieții: „Materialistul vulgar spune: să-ți umpli și să-ți deșerți zilnic mațul gros, să-ți storci lichidul seminal regulat și cît te țin curelele. Idealistul vaporos proclamă: să alergi după năluci cu denominațiuni glorioase. Religiosul zice: am venit să împlinesc voia lui Dumnezeu. Mandarinul suspină: sensul prezenței mele în lume este de a împlini și respecta doctrina strămoșilor; pentru a odrăsli: pentru a venera nălucile glorioase
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
descoperit însă că uitasem la bar pachetul de cărți de tarot pe care le folosesc pentru seducție. M-am întors, strângând în pumn un ciob de sticlă în caz de. Moldovenii plecaseră, cu femei și șlapi Adidas cu tot. Barmanița vaporoasă spăla pahare. Am un mare respect pentru muncă, iar fata aia se vedea că e muncitoare și cinstită. — Mi-am uitat pachetul de cărți de tarot, i-am zis. — Poftiți, mi l-a întins. — Permiteți-mi să vă vuvuiesc și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mamă rea. Ești culmea, îi aruncă sfrijitul, care are și un omușor disproporționat. Speram că o să avem în sfârșit o discuție serioasă și te găsesc cu altul. — Nu știi în ce te bagi, îl informez. E plină de datorii. Aici vaporoasa își pierde posăceala și râde brusc, sincer, cu capul dat pe spate. Unele știu că au glota erotică și omușorul voluptuos și nu pierd o ocazie. — Vino imediat înăuntru, îi ordonă el. Altfel plec. — Bine, du-te cu el, îi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și râde brusc, sincer, cu capul dat pe spate. Unele știu că au glota erotică și omușorul voluptuos și nu pierd o ocazie. — Vino imediat înăuntru, îi ordonă el. Altfel plec. — Bine, du-te cu el, îi spun resemnat mărinimos vaporoasei posace, întinzând mâna spre ea. Dar dă-mi inelul înapoi. L-am primit de la un șeic din Daghestan, odată cu splendidul burnuz ce-mi ține loc de halat în casă, și țin la el. E de la omul care m-a învățat
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
amândouă, e adevărat, dar nu în același timp. N-am putut dormi toată noaptea. Mă holbam la mine gol, proiectat invers pe firmament. „Sibylle“, gemeam, și vedeam ce dureros de fals pronunța cel din tavan. Oi de pripas, încântătoare Pentru vaporoasa Oprica îmi pusesem o cămașă de seducție. Una din alea mexicane, cu dungi verticale care dau talie fină și cu fir de aur doar la limita prostului gust - cât să se vadă că îndrăznești. Din prea multă de nimic facere
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de promisiuni de plată cu atât mai contraproductive, cu cât fuseseră mai convingătoare. Oprica n-avea nici o vină în dezastruoasa perversiune onomastică a părinților ei. Spunea doar că preferă să i se spună Nina, ceea ce pentru mine nu schimba nimic. Vaporoasă era, ritos pronunța, mâini frumoase exhiba, umor deloc n-avea... Inima îi era însă de dat, ba chiar cu o onestitate neștirbită de nenumărații escroci sentimentali ce trecuseră prin scurta ei viață de creatoare de modă. M-am dus la
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
sau cu soțul. Îmbrăcați în ținută festivă, bărbații dau semne vădite că îi stânjenesc sacoul și cravata și își adună discret cu batista picăturile de sudoare de pe față. Femeile, avantajate din acest punct de vedere, poartă bluze sau rochii subțiri, vaporoase, și discută în surdină cu colega sau colegul de bancă. Toți așteaptă emoționați sosirea dirigintelui, cu catalogul, pentru a începe ora de dirigenție. Ușa se deschide discret, aproape fără zgomot și Dumitru Dascălu intră, cu pașii măsurați dintotdeauna și se
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
-se la pragul dintre copilărie și bărbăție. Zeii, cu coroane din ramuri verzi pe cap, și Înfășurați ăn mantii albe, se odihneau lungiți pe fotolii.Zeițele aveau părul despletit În care Își prinseseră flori ireale și purtau rochii lungi și vaporoase. Cu toții mâncau ambrozie și ascultau muzica unei harfe. Aniversatul primise fel și fel de daruri, Însă În zâmbetul lui se citea o undă de tristețe.Tatăl Îl chemă la el, Îi ciufuli părul și-l Întrebă: -Ei, ce zici: Îți
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
au compus o echipă omogenă, care a impresionat prin profesionalism și eleganță. Această echipă i-a avut ca interpreți pe Bianca Fota, Adela Crăciun, Andra Ionete, Gigel Ungureanu și Vlad Ilcenco, împreună cu ansamblul de balet al Operei. În frumoasele costume vaporoase ale Barbarei Karinska, balerinele, asemenea unor fine statuete filigranate, au plutit eteric pe scenă, într-un dans de mare puritate. Se vede și se simte cât de mult au lucrat cu maestrul Paul Joseph Boos, dar și cât de bine
Eveniment la Opera Națională București – pentru prima oară, Balanchine! by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6345_a_7670]
-
personaje de neuitat. Procedeul nu e descrierea obiectivă, ci, s-ar putea spune, contrarul ei, naratorul care le prezintă e un cîrcotaș molipsit el însuși de un comportament verbal tipic femin: "Cealaltă, T., spre care mă îndrept acum, o blondă vaporoasă extrem de bine îngrijită și răspîndind mirosuri de parfum dintre cele mai rare și scumpe, T., deci, e decoratoare doar, nemăritată, cu un iubit, scenograf, rămas în Canada. Cam rău. Unii o ocolesc. Evenimentul e prea aproape. Prietena ei, urîtă, cum
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
dantelate asemenea unor „arabescuri” migăloase și extrem de rafinate. La noi totul era „accesat” de mână, fața de bancă avea monograma noastră și o broderie centrală ce reliefa un buchet de lăcrămioare. Halatul de laborator avea marginea lucrată într-o dantelă vaporoasă, traista de la atelier era atent personalizată, până și pănglicuța de pe cap avea ceva din rafinamentul și dibăcia mamei. Oricât de mult s-ar fi străduit mama să realizeze acele „punți de comunicare” cu noi, era evident că „vectorul” constant în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
dantelate asemenea unor „arabescuri” migăloase și extrem de rafinate. La noi totul era „accesat” de mână, fața de bancă avea monograma noastră și o broderie centrală ce reliefa un buchet de lăcrămioare. Halatul de laborator avea marginea lucrată într-o dantelă vaporoasă, traista de la atelier era atent personalizată, până și pănglicuța de pe cap avea ceva din rafinamentul și dibăcia mamei. Oricât de mult s-ar fi străduit mama să realizeze acele „punți de comunicare” cu noi, era evident că „vectorul” constant în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pierdusem urma, dar amintirea ochilor Săi magici, a strălucirii lor ucigătoare nu înceta să mă chinuiască. Cum puteam s-O uit, când era atât de strâns legată de existența mea? Nu, nu-i voi revela niciodată numele: siluetă eterată, subțire, vaporoasă, cu doi ochi imenși, mirați, strălucitori, în profunzimile cărora viața mea ardea și se topea încet și dureros, Ea nu mai are legături cu lumea asta josnică și feroce. Nu, nu trebuie să-I pângăresc numele cu lucruri pământești. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
negre. Or, în această noapte, ceea ce n-ar fi trebuit să se întâmple s-a întâmplat. Hoinăream, inconștient. În orele de singurătate și în minutele a căror durată nu mi-o amintesc prea bine, ca ivită din negură, fața Sa vaporoasă îmi apărea cu mai multă insistență ca oricând, fața Ei maladivă, asemănătoare miniaturilor care ornează pielea truselor de scris. Cred că se scursese o bună parte din noapte când m-am întors. Ceața se îndesise atât de tare, că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Ființa mea tindea spre universul ușor și insensibil al regnului vegetal - o lume calmă, dar plină de forme, de culori mirifice. Gândurile își pierdură coeziunea, topindu-se printre aceste contururi și culori. Pluteam printre unde ce mă acopereau de mângâieri vaporoase. Îmi auzeam inima bătând, percepeam pulsațiile arterelor. Totul căpătase o semnificație profundă și îmi crea o imensă plăcere. Aspiram din tot sufletul să mă abandonez somnului uitării. Și dacă această uitare ar fi devenit nesfârșită, dacă ochii mei, închizându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
fața fardate. Într-un cuvânt, intră în cameră trasă la patru ace. Se ghicea că era satisfăcută de genul de viață pe care o ducea. Automat, duse la gură degetul arătător de la mâna stângă. Se afla oare aici fetița grațioasă, vaporoasă, îmbrăcată într-o rochie neagră, uzată, cu care mă jucam de-a v-ați ascunselea pe malul Surenului? Fetița asta cu aerul dezinvolt, copilăros, fulgurant, ale cărei glezne senzuale se vedeau de sub pulpana veșmântului ei? Până acum n-o privisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
lungul multor generații într-o familie „cu vechime“ - căreia i se subțiaseră nervii și pielea îi devenise transparentă. Această piele transparentă și nervii atât de sensibili nu se poate să nu fi simțit, în timp ce mâna i se odihnea pe tulul vaporos al perdelelor, șocul descoperirii rustice a ruralității în care nimerise. Și mama sta, aproape acoperită de perdea, pe marginea ferestrei, în timp ce în ea pătrundeau izlazul, livada, colinele împădurite și prin fața ferestrei treceau câmpurile înzăpezite și drumul, brăzdat de care. Obrazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
fi dorință. În apropierea ei păleau toate culturile vechi pe care le tot cercetam, se decolorau în fața prezentului, singurul care mi se mai părea demn de a fi râvnit, de fapt, nu prezentul, ci prezența ei, care era un sentiment vaporos, ca o spumă, dar s-a făcut greu ca plumbul când fata a plecat și nu i-a mai rămas decât numele și o amintire: Carla Lombardi, nici o fată n-o să mai fie asemenea dumneavoastră, și nici una nu va mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
balon normal, nu dintr-ăla în formă de iepuraș, ursuleț, căprioară. Sau în formă de căprioară nu sunt? Un balon rotund ca un titlu de carte sau ca un clișeu al comentatorilor de sport. Avea așa, ceva diafan, o fustă vaporoasă roz. Nu transpirase mai deloc. Baba, în schimb, da. Nu degeaba se îmbrăcase ea cu pulovărul ăla de lână. Tipa avea ceva antipatic. Pe cuvânt. Era tunsă scurt și de-aia mă enerva. Sau ăsta e doar un pretext. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
propriu. Incidențele tăioase sunt potențate În schimbul energetic dintre senzorialitate și veghea constantă a lucidității. „Marea acuitate a universului senzorial”, cum spune Raicu, are În vedere senzorialitatea „inteligent filtrată, cu totul și cu totul alta decât cea vag vibratilă, cețoasă și vaporoasă, aproape caricaturală În insignifianța ei, caracteristică unui Întins sector al literaturii zise feminine”. Balansul Înșelător apatic al așteptării este și pândă răbdătoare În scrutarea proximității și precarităților ei, a penibilității gregare, a umbrelor dinăuntrul și din afara personajelor. Sunt caracteristici vizibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
mai fi fost de spus? A picurat câțiva stropi de vin pe dușumea murmurând "Să-i fie țărâna ușoară" pentru odihna sufletului răposatei. Sub un felinar orb, doi îndrăgostiți se sărută pe îndelete. Tânăra, îmbrăcată cu o rochie scurtă și vaporoasă, își freacă piciorul de gamba partenerului, în timp ce acesta își face de lucru sub fusta ei, cu mâinile nerușinat urcate sus, pe pulpele fetei. În lumina chioară se poate întrezări un afiș mare, unde un soldat cu cască duce degetul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
el, o găsi în fotoliu, cu telecomanda în mână. Pe ecran rula înregistrarea nunții lor: doi tineri îndrăgostiți, cu trăsături comune și figuri radioase. El era îmbrăcat într-un costum negru cu papion roșu, iar ea purta o rochie aurie vaporoasă. Se uitau la ofițerul stării civile, care nu apărea în cadru, și din când în când trăgeau cu coada ochiului unul la celălalt, însoțindu-și mișcarea fugară a ochilor cu zâmbete și țuguieli din buze. Samuel își amintea că la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
care le stocau în pivnițe, în peșteri și-n gropi săpate pe întuneric în spatele blocurilor, păreau noțiuni abstracte. Duduia plătea chiria în rude de salam, câte șase pe lună, pe care le scotea temătoare pe poarta fabricii, vârâte sub bluze vaporoase și transpirate, din vâscoză. Vara, când nu făcea focul, bunicul meu păstra salamul în sobă. În ziua în care am împlinit nouă ani, în apartamentul 40 din blocul D 13 s-au înregistrat trei fenomene naturale tulburătoare. Mai întâi, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Ginger Rogers, și am pus-o lîngă Frumoasele mele. Din cînd În cînd, se Întîmpla ca ultimul film, Înainte de apoteoza de la miezul nopții, să fie unul cu Ginger Rogers. Ginger, cea Împodobită cu bijuterii și aparent imponderabilă, Într-o rochie vaporoasă și prinzînd delicat din zbor mîna Întinsă a lui Astaire, suspendată Într-un arabesque penché, dispărea brusc, Învăluită Într-un nor de noapte, asemeni lui Euridice. Iar eu, cuibărit În Întunericul presărat de tuse și foială ce o Înghițise, Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
că Încă Îmi mai era greață de la intoxicația cu crenvurșt, n-am putut să iau mai mult de cîteva guri. După asta am adormit chiar acolo, În Balcon. Am visat că dansam cu Norman. Eram Îmbrăcat Într-una dintre rochiile vaporoase de mătase ale lui Ginger Rogers, iar el purta la rever trandafirul galben de la mine. În timp ce dansam, Îmi dădea să mănînc, băgîndu-mi delicat În gură cîte o bobiță de Normans, cîte una la fiecare accent muzical. Inițial a fost plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]