2,022 matches
-
Ă!" "N-o deranjez pă soția lu' matale?" "Ete, chilu lu' Zambilica, o deranjezi! Lasă, bă, prostiile și vino-încoace!" "Cum zici matale. Hai, că urc sus imediat." "Stai așa, nu închidea!", făcu repede Vasile. "Spune, tată, că n-am închis." "Vergile, zi-i lu' Costi să-mi dea două speciale pentru mine, că a mea a luat pișoarcă d-aia dă Burger." "Două speciale? Ce adică?" Știe el! Două beri Ciuc la pet, da' d-alea dă Sărbători." " Ce Sărbători, bre
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mâine face curat", spuse distrat nea Vasile. Abia atunci îl văzu mai bine Virgil pe amicul său și nu se putu abține să nu exclame surprins: "Văleu, nene! Da' ce-ai pățit, bre?" Gazda zâmbi cu un aer obosit: "Băi, Vergile, dacă ți-aș zicea că toată beleaua asta mi să trage dă la o ușă, m-ai crede?" Partenerul se uită la el cu îndoială, dar nici nu negă, nici nu spuse că da. Se mulțumi doar să dea din
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
auzit pașii.> Îndată s-o auzit glasul cucoanei din ceea parte a ușii: <Hai, intră, Vasilică! Ce aștepți?> Când am auzit acestea, unde au început să-mi tremure genunchii: <Cum să intru eu așa peste cucoană?> În timp ce eu tremuram ca varga, glasul ei a răsunat din nou: <Hai, curaj, băiete! Intră!> Atunci mi-am luat inima-n dinți și...” Ei! Flăcăi! Treziți-vă din vise! Ce ați rămas așa cu gurile larg deschise, ca să nu spun căscate? - a întrebat Pâcu pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
frica, dar și șiretenia. Se vedea cât de colo că pândeau o mișcare greșită a cărăușilor... Unde-i pistolul? - a întrebat Mitruță, băgându-i țeava puștii sub nas unuia dintre ei. Nuuu...n-avem pistol - a răspuns acesta tremurând ca varga, ceea ce putea să însemne că frica luase locul curajului. Dar cu ce ați tras în felinare? Cu pietre? Măi, da’ proști ne cred aiștia - a comentat Cotman furios gata-gata să le aplice câte un pumn, poate chiar mai mjul ți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să fie acoperite adăposturile animalelor și să fie închiși câinii, ca să nu facă zgomot, si, după ce cerceta îndelung, obsesiv chiar, orizontul și cerul, îi ordona cârmaciului să vireze cu nouăzeci de grade spre tribord, în timp ce toate velele erau întinse pe vergi. —Trebuie să găsim pământ cât mai curând, spuse. Teatea Maó nu se va da bătut atât de ușor. Le ceru apoi să nu mai arunce nimic în mare, nici macar propria murdărie, insistând că aceia care nu se pot abține să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ia cu ei, căci nu dispuneau decât de foarte puțin spațiu, astfel că nu ezitară să le dăruiască noilor prieteni sute de obiecte care nu le mai erau de nici un folos, inclusiv trei seturi de vele din pânză rezistență, cu tot cu vergi, care, fără îndoială, îi atrăgeau cel mai mult atenția lui Miti Matái. Acel sistem flexibil, cu greutate redusă și ușor de manevrat le permitea să mărească destul de mult înălțimea catargelor și să prindă mai mult vânt decât ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Cand primele pale de vânt și câțiva nori deșirați confirmară că violentul taifun lua ființă, se puseră iarăși în mișcare și deja se lașase întunericul în momentul în care ajunseră în dreptul trecătorii dinspre nord, în timp ce vântul începuse să plângă printre vergi, tânguindu-se parcă pentru pagubele pe care avea să le provoace. Marea, în afară recifului, începuse să devină agitată, însă, după ce pătrunseră în laguna adăpostita de recif, nu mai trebuiră să se preocupe decât că vântul și vârtejurile apei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
să le distingă oribilele tatuaje. Marara se întoarse cu provele spre inamici, ca și cum ar fi fost dispusă să atace în momentul când era atacată. Ochii lui Tapú Tetuanúi se opriră, fascinați, asupra Navigatorului-Căpitan, care privea nerăbdător spre velele prinse de vergi. Era chipul cel mai senin și mai încrezător pe care il văzuse vreodată și, instinctiv, slabi strânsoarea pumnului pe mânerul sabiei. Se scurseră, interminabile, minutele. Se auzeau foarte clar vocile oamenilor de pe navele dușmane. Soarele dispăruse complet în spatele norului roșiatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
fotografie, Editura Albatros, București, 1984. Newhall, Beaumont, History of Photography, The Museum of Modern Art, New York, 1994. Pogany, Iuliu, Fotografia de la teorie la practică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Sheppard, Rob, Fotografia digitală. Ghid practic, Editura Egmont, București, 2004. Varga, Mihai; Mihail, Iosif, Fotografia, tehnologie și creativitate, Editura Tehnică, București, 1986. www.beseler.com www.bhphotovideo.com www.cambo.com www.camera-darkroom.com www.canon.com www.dpreview.com www.largeformatphotography.com www.linhof.com www.mamiya.de www.photo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
oglinzii. Arăta jalnic, cu rochia roșie tricotată, cu două pulovere dedesubt, amândouă de culori diferite, cu ciorapi de lână în picioare, lucrați de mama ei, cu porii feței contractați, cu nasul vânăt. Se dezbrăcă, se duse în baie tremurând ca varga, cu dinții clănțănind, își puse casca de plastic pe cap, ca să nu-și ude părul și lăsă jetul de apă fierbinte să-i dezmorțească țesuturile. O clipă realiză că duce cu ea însăși o luptă inutilă și fu gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sau sélciile, pentru cé prea creșteau sélciile lîngé gard. Primévara, cînd Începeau sé le creascé frunzele, o mulțime de crengi atîrnau pîné aproape de pémînt și sélciile seménau cu niste case. Acolo puteai sé te ascunzi de ploaie și sé rupi vergi cu care sé te bați. Șasa a primit odaté vreo doué vergi din astea peste cap și nu i-a venit sé plîngé. Dar dacé o sé creascé mare, Șasa o sé-i apuce de piept și o sé-i trînteascé pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sé le creascé frunzele, o mulțime de crengi atîrnau pîné aproape de pémînt și sélciile seménau cu niste case. Acolo puteai sé te ascunzi de ploaie și sé rupi vergi cu care sé te bați. Șasa a primit odaté vreo doué vergi din astea peste cap și nu i-a venit sé plîngé. Dar dacé o sé creascé mare, Șasa o sé-i apuce de piept și o sé-i trînteascé pe toți sub gard, pîné o sé le rupé oasele. Soarele Începu sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
elev. Victor Marievici (spre deosebire de) nu era "creator conștient". Ba chiar inconștient, de vreme ce nu apărea la gazeta de stradă "Cîntul vieții" și nici nu se abona (refuz ferm!) la "Veac nou", publicație U.R.S.S., în limba română. Nu scria ca Ovidiu Varga: Să ne însușim cît mai temeinic cultura muzicală sovietică (în "Contemporanul", 1 dec. '50); nici ca George Bălan, Împotriva influențelor cosmopolite în muzica ușoară, în același "Contemporanul", din 19 septembrie '52. Se putea și mai rău: între '44-'47, lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Răcnește de se cutremură pămîntul. Ce-i, muiere, ce-i cu tine? o zgîlțîie Raj cu toată puterea. Femeia se trezește cu încetul, își face cruce și se roagă la Dumnezeu. Era toată transpirată, speriată de moarte și tremura ca varga. Ce-ai visat? insistă Raj. Eram prin rogozul din jurul iazului și am dat peste tine mort, aproape putred. Altceva nu ți-ai găsit să visezi?! Mă sperii și pe mine! Parcă ți-a ieșit o broască din gură și atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nici un cuvînt din scurtele lor conversații. Pe la ora două noaptea, cînd somnul este cel mai profund, Maria sare ca un arc, speriată de i s-a oprit inima. Poliția! Deschide ușa, poliția! Băieții au ieșit pe hol, speriați, tremurînd ca varga. La ușă se aude un bubuit cumplit și ușa se face țăndări. Polițiști mascați țipă ca apucați de satana. Culcat! Nu mișcați! Băieții se culcă, pun mîinile pe cap și tremură de frică. Maria rămîne cu gura căscată, paralizată complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de 8 ori de când sunt aici, îi curg balele pe coada furcii. Cel roșcat este de o obrăznicie rară, a venit cu o sticlă de apă. Auzi mata, nesimțire: "Coniță, apă rece de la izvor pentru sfinția ta." Am poruncit 10 vergi să-i pui pe spate, aflu eu dacă și-a primit canonul. Nu se mai poate, îmi ajunge, am ostenit destul pentru acest schit, am pus vorbă bună la județ, v-am adus lumină tocmai de le Bârgăul mare, v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o lovitură ca de trăsnet dată cu patul automatului, l-am culcat la pământ pe primul „celovec”. Abia după câteva minute bune a apărut Păpădie, aducându-l pe cel de al doilea rus cu „pantalonii În vine”, care tremura ca varga... „Da’ ce-ai făcut, măi Păpădie? Nu lași omul să se ușureze?” - l-a Întrebat Toader, cu icnet de râs. „Ba cred că s-a ușurat prea mult când l-am somat să nu miște nici dintr-un deget!” - a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
lui. Am pornit ca fulgerat În acea direcție. Acoperiți complet cu omăt, căpitanul și cei doi cercetași ședeau ghemuiți, cu niște cârpe răsucite În gură și mâinile legate cu sfori... I-am dezlegat cât am putut de repede. Tremurau ca varga de frig și poate și de teamă, la gândul ce-i poate aștepta... Nu mi am permis să-l Întreb nimic pe căpitan. Am scos doar foaia de cort și l-am Înfășurat În ea. Le am dat câte o
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
moment Șerboianu devenea preot la Crematoriul Cenușa din București, unde ar fi activat până la 1938, conform lui Lucian Predescu și a unei note de subsol din volumul de documente privind țiganii din România interbelică, publicat de către Lucian Năstasă și Andrea Varga 55. Însă faptul că Șerboianu publica articole în Flacăra Sacră, revista cremaționiștilor români, și după 1938, arată că și după acest an el a rămas în legături strânse cu aceștia. Trecerea sa în tabăra cremaționiștilor nu a constituit un impediment
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de domeniul asistenței sociale. În consecință, se propunea: editarea unei gazete, publicarea de cărți, cursuri serale, universitate populară, biblioteci, școli ambulante, școli de meserii, muzee, burse, spitale, dispensare, aziluri, bresle, asistență juridică, obținerea de terenuri pentru cei nomazi etc. Andrea Varga precizează însă că Șerboianu nu cunoștea numărul țiganilor din România, conform datelor recensământului din 1930. În ciuda acestui fapt, el se baza, în acțiunea sa, pe ideea numărului ridicat al acestora, care ar fi fost o garanție a succesului inițiativei sale58
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
parte din rândurile clericilor ortodocși, precum și intenția acestuia de a îi converti la grecocatolicism pe țigani, au fost decisive în ruptura dintre ei. De asemenea, Lăzurică arăta ca în acțiunea sa era sprijinit de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române 60. Andrea Varga a constatat faptul că acuzele formulate împotriva lui Șerboianu au fost doar zvonuri lansate de către Lăzurică (referitor la dorința acestuia de a-i converti la greco-catolici pe țigani), însă Direcția Generală a Poliției le-au considerat ca fiind reale si
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Ciobanu; Sorin Radu "Lucian Blaga", edit. Universității, Sibiu, 2006, pp. 159-173. Mihălcescu, I., "Cenușarii și Biserica", în Glasul Monahilor, XI, 384, 31 decembrie 1933, pp. 1-2. Minorități etnoculturale. Documente. Țiganii din România (1919-1944), volum editat de Lucian Năstasă și Andrea Varga, cuvânt înainte de academician Alexandru Zub, Centrul de resurse pentru diversitate culturală, Cluj Napoca, 2001. "Neajunsurile ce se pot întâmpla pretorului care slujește", în Liturghier, cuprinzând vecernia, utrenia Dumnezeieștile Liturghii ale sfinților Ioan Gură de Sur, Vasile cel Mare, Grigorie Dialogul (a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
referat al Direcției Generale a Poliției din 16 noiembrie 1937 referitor la implicarea lui Calinic I. Popp Șerboianu în organizarea țiganilor din România se pomenește faptul că la aceea dată acesta era preot la Crematoriul "Cenușa". Lucian Năstasă și Andrea Varga au vehiculat anul 1938 ca fiind ultimul în care acesta și-a desfășurat activitatea la crematoriu. Minorități etnoculturale. Documente. Țiganii din România (1919-1944), volum editat de Lucian Năstasă și Andrea Varga, cuvânt înainte de academician Alexandru Zub, Centrul de resurse pentru
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
era preot la Crematoriul "Cenușa". Lucian Năstasă și Andrea Varga au vehiculat anul 1938 ca fiind ultimul în care acesta și-a desfășurat activitatea la crematoriu. Minorități etnoculturale. Documente. Țiganii din România (1919-1944), volum editat de Lucian Năstasă și Andrea Varga, cuvânt înainte de academician Alexandru Zub, Centrul de resurse pentru diversitate culturală, Cluj Napoca, 2001, pp. 99; 241. Cel care a vehiculat ca date de activitate la Crematoriul Cenușa, ca preot a lui Șerboianu, a fost Lucian Predescu. Lucian Predescu, Enciclopedia României
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care a vehiculat ca date de activitate la Crematoriul Cenușa, ca preot a lui Șerboianu, a fost Lucian Predescu. Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea. Material Romanesc. Oameni și înfăptuiri. Ediție Anastatica, Saeculum IO, Vestala, București, 1999, p. 686. Năstasă și Varga au preluat această informație de la Predescu. 4 Preotului francez, doctor în teologie, Michel Riguet i se atribuie o scrisoare din 1953 adresată Papei Pius al XII-lea, redactată în numele Federației Cremaționiste din Franța, unde a cerut modificarea prevederilor asupra cremațiunii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]