391 matches
-
de pildă, regele În perioada medievală, care Își asuma asigurarea apărării, securității și justiției). Acesta deleagă atribuții unor agenți (feudali), cărora, Însă, după modelul clientelar, nu le plătește salariu, ci le permite aproprierea unei părți din profit. Sistemul feudal al vasalității, În perioada medievală, presupunea delegarea furnizării unor bunuri cum ar fi apărarea, ordinea internă și justiția către „baronii locali”, care puteau impune taxe și puteau reține astfel o parte din profitul extras prin taxare la nivelul feudei, considerat ca fiind
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Și n-ar fi deloc exclus să aflăm într-o bună zi că totul a fost inspirat și programat de cercurile imperiale moscovite. Dacă nu mă înșală memoria, corifei al PSD-ului au negociat și semnat în 1991 tratatul de vasalitate cu URSS! Oricât s-ar strădui retoric PSD-ul să se arate partid social-democrat, oricât de multe sofisme desfășoară în acest sens, este absolut limpede că el este metamorfoza, adaptarea PCR-ului la etapa actuală. Atât prin majoritatea fruntașilor săi
Metamorfoze by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11357_a_12682]
-
să-i poată face față. Prezența Moscovei s-a făcut repede simțită: Eduard Șevarnadze, a sosit imediat la București, iar în 1991 Președintele Iliescu a semnat un tratat cu Gorbaciov care, orice ar spune puterea de azi, tot tratat de vasalitate se numește. Replierea Moscovei se face treptat și numai sub presiune, câtă vreme ideea imperială mai are rezonanță, Situația de la Chișinău este elocventă în acest sens. Kremlinul va căuta să-și mențină influența în spațiul Carpato-Dunărean chiar și în condițiile
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
s-a crezut, ironic, ci mai curînd sarcastic, nu e ludic, ci mai curînd sedițios. O seriozitate a ripostei primitive răzbate în cruzimea nu o dată clocotitoare a scriiturii d-sale de rafinat pe dos, voind parcă a răzbuna cu sete vasalitatea estetică puristă: "aș vrea să mă întreb de ce orbecăi singur/ acum în miez de noapte/ cu stelele topite în pîcla de catran.../ dar gura se-ncleștează,// pier urlete în șoapte,/ toți șerpii din adîncuri/ se-aprind și scînteiază,/ iar lava
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
3.2 Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat. Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. - studiu de caz: Diploma Cavalerilor ioaniți. Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă. 4.2 Conținuturi: - Politica de cruciadă a voievozilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul. - studiu de caz: Unirea Țărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul. Constituirea României Moderne. 5.1 Termeni
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
daco-geților - Trăsăturile civilizației române în Dacia - Etnogeneză românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-Iea - al XVII-lea 2.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independență, principat - influențe bizantine, influențe occidentale - "feudalism românesc", "politică de cruciadă" 2.2 Conținuturi: - Biserica și Domnia - Politica externă a voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul *Studiu de
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
2. Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat, - Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. - studiu de caz: Diplomă Cavalerilor Ioaniți. 4. Țările Române st statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă, 4.2. Conținuturi: - Politică de cruciada a principilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul - studiu de caz: Unirea Țărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul. 5. Constituirea României Moderne. 5.1
ORDIN nr. 4.327 din 30 august 2002 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]
-
daco-geților - Trăsăturile civilizației române în Dacia - Etnogeneză românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-Iea - al XVII-lea 2.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independență, principat - influențe bizantine, influențe occidentale - "feudalism românesc", "politică de cruciadă" 2.2 Conținuturi: - Biserica și Domnia - Politica externă a voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul *Studiu de
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
3.2. Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat. - Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. studiu de caz: Diplomă Cavalerilor Ioaniți. Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă. 4.2. Conținuturi: - Politică de cruciada a voievozilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul. studiu de caz: Unirea Țărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul. Constituirea României Moderne. 5.1. Termeni
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
3.2. Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat. - Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. studiu de caz: Diplomă Cavalerilor Ioaniți. Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă. 4.2. Conținuturi: - Politică de cruciada a voievozilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul. studiu de caz: Unirea Țărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul. Constituirea României Moderne. 5.1. Termeni
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
Trăsăturile civilizației române în Dacia - Etnogeneza românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-lea - al XVII-lea 2.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independentă, principat - influențe bizantine, influențe occidentale, sinteză culturală - "feudalismul românesc", "politica de cruciada" 2.2. Conținuturi: - Lumea rurală - Orașe și târguri. Cultură urbană - Biserică și Domnia - Politică externă a voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
3.2. Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat. - Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. - studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniți. Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă. 4.2. Conținuturi: - Politica de cruciadă a voievozilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul. - studiu de caz: Unirea Țărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul Constituirea României Moderne. 5.1. Termeni
ORDIN nr. 4.871 din 31 august 2005 cu privire la aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
Trăsăturile civilizației române în Dacia - Etnogeneza românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-lea - al XVII-lea 2.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independentă, principat - influențe bizantine, influențe occidentale, sinteză culturală - "feudalismul românesc", "politica de cruciada" 2.2. Conținuturi: - Lumea rurală - Orașe și târguri. Cultură urbană - Biserică și Domnia - Politică externă a voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Raymond de Saint-Gilles se apropie foarte mult de împărat. Soluția lui Alexios a fost aceea de a le solicita în schimbul promisiunii de a asigura aprovizionarea și de a participa cu un corp de oaste la expediție, să presteze jurământul de vasalitate. Acesta nu exista în Bizanț, însă împăratul îi cunoștea valoarea pentru occidentali. După o primă reacție nefavorabilă, cavalerii încep să presteze acest jurământ, cu excepția lui Tancred. În plus i-au promit împăratului că îi vor restitui teritoriile ce aparținuseră odate
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
care susținea de acțiunile de pradă ale soldaților germani. Mai puține probleme au creat francezii, care au fost mai disciplinați, însă odată ajunși la Constantinopol, aceștia sunt nemulțumiți în ceea ce privește dorința lui Manuel să obțină din partea lui Ludovic un jurământ de vasalitate. Acesta refuză, astfel că în tabăra franceză apare ideea cuceririi Constantinopolului. Regele refuză ideea de a asedia capitala bizantină și în cele din urmă ajunge la o înțelegere cu Manuel I care renunță la pretenția de a depune jurământ de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Acesta refuză, astfel că în tabăra franceză apare ideea cuceririi Constantinopolului. Regele refuză ideea de a asedia capitala bizantină și în cele din urmă ajunge la o înțelegere cu Manuel I care renunță la pretenția de a depune jurământ de vasalitate. Cele două armate reunite la Constantinopol au fost trecut în Asia Mică de flota imperială, însă expediția aproapre că eșuează. Conrad este înfrânt de selgiucizi și se retrage la Constantinopol, un contingent de trupe ajungând în Palestina. Însă cruciații nu
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
militare necesare. Nu a fost suficient și statul a creat bunuri militare de tip stratiotic, refăcând categoria țăranilor-stratioti. După cucerirea Constantinopolului din 1204, arhonții greci locali s-au supus cuceritorilor latini, cu condiția că fii acestora să respecte jurământul de vasalitate și serviciul militar în schimbul păstrării pronoiei. Țăranii dependenți-pareci au rămas pe loturile lor, dependenți de pronoiarii bizantini sau latini. Arhonții greci își puteau transmite pronoia ereditar. În Imperiul de la Niceea , organizarea militară era pe baza bunurilor stratiotice și sistemului pronoiar
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
astfel încât la 10 mai 1866, cu o unanimitate de voturi, prințul prusac a fost ales domn al Principatelor. La presiunile Franței și Marii Britanii, Imperiul Otoman a acceptat păstrarea unității Principatelor, cu condiția însă ca principele străin să recunoască statutul de vasalitate în fața Înaltei Porți, ceea ce acesta a și făcut: în 23 octombrie 1866 a fost emis un firman imperial prin care Carol a fost recunoscut domn ereditar al Pincipatelor Unite sub suzeranitatea sultanului. Alegerea lui Cuza ca domnitor în ambele principate
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
de către Basarab schismaticul, fiul lui Thocomerius, spre marea noastră nesocotire și a sfintei coroane”". Singurul teritoriu de graniță al coroanei maghiare aflat la acel moment sub stăpânirea lui Basarab era Banatul de Severin, pentru care domnitorul român depusese jurământ de vasalitate la 1324. Plecând de la această concluzie, istoricul a identificat muntele românilor ca fiind Vlașcu Mic (1.739 m), iar zona bătăliei undeva între Orșova și nordul Mehadiei. Cel dintâi care a optat pentru această zonă a fost Aurelian Sacerdoțeanu, în
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
moștenire al Casei de Branković și Vučitrn, iar Pristina a prosperat. Bătălia de la Kosovo Polje (1389) a fost câștigată de forțele otomane, învingând coaliția sârbilor, albanezilor și bosniacilor condusă de prințul Lazăr Hrebeljanovici. Ulterior, unele părți din Șerbia au acceptat vasalitatea turcilor, iar fiica lui Lazăr s-a căsătorit cu sultanul pentru a pecetlui pacea. În 1402, un despot sârbesc a fost creat, iar Kosovo a devenit cel mai bogat teritoriu, cunoscut pentru minerit. Până în 1455, regiunea a fost complet cucerita
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
Prusiei, vasal al coroanei poloneze. Linia ducală a lui Albert s-a stins în 1618, iar Ducatul Prusiei a început să fie condusă de electorii de Brandenburg, formând ceea ce s-a numit Brandenburg-Prussia. Electorii-duci s-au eliberat de statutul de vasalitate în 1660, după încheierea Tratatului de la Wehlau. Deși Brandenburg a rămas subordonat teroretic Sfântului Imperiu Roman, teritoriile prusace nu erau în interiorul granițelor imperiale și erau în afara jurisdicției împăratului. Această independență i-a permis lui Electorului Frederick al III-lea să
Prusia Răsăriteană () [Corola-website/Science/299654_a_300983]
-
principalul cadru de organizare și desfășurare a producției întemaiată pe relațiile feudale. Raporturile feudo-vasalice au avut forme variate în diferite zone ale lumii, dar indiferent de instituțiile pe care le-au generat, ele au avut la bază un contract de vasalitate. Periodizarea în cele trei faze ale feudalismului (timpuriu, dezvoltat, târziu) are la bază gradul de dezvoltare a relațiilor de producție feudale, dar limitele cronologice sunt, natural, deosebite în cuprinsul diverselor arii geografice.
Feudalism () [Corola-website/Science/299103_a_300432]
-
voievodatului în special împortiva invaziilor turco-tătare. Între timp, Litovoi încearcă să unească aria Jiului sub domnia lui. Dar în anul 1272 Litovoi este înfrânt în luptele de la Râu, iar voievodatul său se reduce ca întindere. În 1279 refuză să recunoscă vasalitatea față de regele maghiar, fapt pentru care regele Ladislau al IV-lea Cumanul trimite oști împotriva voievodului. Litovoi cade în luptă, iar fratele său Bărbat după ce se răscumpără din prizonierat îl urmează pe tron. Numele lui Litovoi este reprodus în documentele
Litovoi () [Corola-website/Science/299776_a_301105]
-
cele sârbe sub comanda lui Ștefan Uroș. Voievodul muntean a trimis un contingent românesc pentru a lupta alături de bulgari, însă sorții bătăliei s-au arătat favorabili sârbilor. Voievodatul lui Basarab I s-a aflat de la începutul domniei sale în stare de vasalitate față de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou. În 1324 domnul muntean apare în documentele ungurești ca "„Bazarab, woyvodam nostrum Transalpinum”" (adică „voievodul nostru transalpin”). Această sintagmă reflectă relația de senior-vasal existentă între regele Ungariei și domnitorul român. În același document
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
vest, nord și est, unind cnezatele și micile voievodate deja existente, precum Onutul sau Bârladul, până atunci vasale ale Galiției, și Ținutul Iașilor. În timpul lui Roman I teritoriul voievodatului atinge marea Neagră, prin trecerea cetății genoveze Montecastro (Cetatea Albă) din vasalitatea Tătarilor în cea a voievozilor Moldoveni. Stăpânirea moldoveană nu atingea Dunărea, fiindcă din 1330 gurile fluviului erau în stăpânirea voievozilor munteni, din familia Basarab, de unde provine și numele de Basarabia, care desemna atunci și regiunea situată în vestul râului Trotuș
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]