362 matches
-
a tatălui e nemțească, se numește Schneider. Katria vine din lumi divergente. Dar mai sunt divergente? „Era un fapt: provincia imperială apuseană care era patria șvabilor, rămăsese în urmă definitiv, pentru cei născuți aici, mai ales. Dincoace la sosire, era vastitatea amețitoare unde nimic nu semăna cu ce știau și ce visau. Cătune risipite ici, colo cu câteva case mici, parcă îngropate în pământ sub cerul străin și el pe care se fugăreau nori albi, iar noaptea se aprindeau alte stele
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
etaj strălucea de lumini albe și roșii, deși acestea nu erau decât o fracțiune a celor mult mai numeroase aflate la etajul inferior. A treia secțiune avea pe suprafața ei metalică, nestrălucitoare, lumini albastre și galbene care clipeau ici-colo pe vastitatea ei. Al patrulea etaj era alcătuit dintr-o serie de firme luminoase mai mici, care conduceau spre începutul unei înțelegeri. Întreaga firmă arăta astfel: ALB-NAȘTERI ROȘU-MORȚI VERDE-VII ALBASTRU-IMIGRARE PE PĂMÂNT GALBEN-EMIGRARE Al cincilea etaj era tot doar o firmă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
unui popor? Am dori în simplitatea noastră să ni se enumere marii oameni cari ar fi făcut la noi descoperiri în mecanică ori în chimie, ori în genere pe terenul științelor naturale, pe care descoperirile sunt lesne de făcut din cauza vastității domeniului lor. Am dori să ni se enumere operele de fond apărute în țară de 30 de ani încoace, ca să vedem gradul de cultură. Nimic din toate acestea. Buni bucuroși dacă apare cîte-o carte elementară, în care autorul a știut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca un bob de rouă. Și ce sunete, neînțelese și pure ca un cântec al balenelor, pătrundeau în cohleea mea. Când eram luat în brațe, și asta se-ntîmpla des (îmi fulgeră chiar acum în minte: pe o stradă necunoscută, în vastitatea orașului, sub o cădere apocaliptică de zăpadă, mama fuge cu mine în brațe; lumina zăpezii e dureroasă pentru ochii mei și mama plânge; mergem la spital) trebuie să fi avut senzația de zbor și plutire care apoi mi-a invadat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
tirajul marelui horn îi zburlea perișorul scurt, îi flutura maieul în jurul taliei. Era ca un suflu răcoros, tot mai puternic, de parcă ar fi fost dus la vale de apa grea a unei cascade ce curgea tot mai repede, proiectîndu-l spre vastitatea lacului de dedesubt. Zburând către ultimul etaj al blocului, Mircea nu mai distmgea acum ferestrele decât ca pe niște dâre alburii, alunecând incredibil de repede pe lângă el. Scripetele se repezi spre el ca un obuz auriu, bârnele de lemn îi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
copac dintr-o specie necunoscută mie sta o femeie într-o tunică roșie, sclipitoare, reprezentată în semirelief. Cu bărbia sprijinită în mâna dreaptă, apucându-și cotul cu stânga, privește absentă, dincolo de ornamentul ciobit și de marginea tăioasă a spărturii, în vastitatea pustie - și a rămas adâncită în sine, nu s-a mișcat nici când am strigat. Armin a venit la mine și a privit cu invidie obiectul pe care îl găsisem. XIItc "XII" Zbortc "Zbor" W. se întoarse la mașina lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
anonimizării, Învață, pur și simplu... americanitatea. În acest sens, și Harold Rosenberg („Statele Unite erau destinate să-și procure un Saul Steinberg”), cât și Arthur Danto („călătoriile au fost Întreprinse În spiritul instruirii În cum să devii un american”) au dreptate. Vastitatea modernă a Americii, imprevizibilele ei amestecuri și colaje, vitalitatea și voioșia și violența ei, creativitatea și surogatele, parăzile și pustiul, inocența și mobilitatea și singurătatea ei. Fastuosul naivității și al spectacolului, travestiul și brutalitatea, optimismul și simplitatea și caritatea, bigotismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
titulatură în numele căreia putea să-și permită absolut orice. Gândirea sa exersată folosea oricui, chiar fizicienilor, medicilor și politicienilor liberali, care culegeau exemple și informații logic utile domeniilor proprii: epistemologie, public țintă, amigdale, gluoni. Profesorul Calomfir era respectat de public pentru vastitatea preocupărilor sale. De la mic la mare, orice creier din noua generație îi era îndatorat - asta mai presus de orice dubiu, chiar dacă nu se știa cum. Analiștii se refereau și ei ambiguu la cărțile sale. Limbajul lui Calomfir, nu foarte tehnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de un spațiu al privirii, al alunecării printre străluciri de o clipă, printre oglinzi nesigure și mișcătoare. Spațiul aparține absențelor multiple, tăcerilor tanatice. Se câștigă nu numai în exterior, ci și înăuntru, printr-o senzație de rătăcire fără capăt, de vastitate interioară. Imaginea din oglindă, înstrăinată, sfârșește prin a trimite eul în sine: oglinda este un spațiu al interiorității. În proza lui Emil Botta, oglinzii i se opune fereastra. Aceasta semnifică deschidere, înnoire, act de dilatare, de evaziune, de transcendere în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Uneori, mă sui În barcă și plutesc În jur. Sau mă Întind În leagăn și mă legăn sau Îmi sug degetul de la picior.) Am aflat mai tîrziu că această Încăpere, care la vremea respectivă mi s-a părut de o vastitate oceanică, nu era de fapt decît o mică părticică din Întreaga operație. Norman avea odăi deasupra altor odăi. La un moment dat, Înainte de apariția mea pe lume, cumpărase cele două prăvălii aflate lîngă librăria inițială și făcuse găuri În pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
alimentelor. Dorea să fie sincer în legătură cu imensitatea provocărilor cu care se confrunta el și întreaga națiune în demersul de protejare a sănătății publice. Desigur, rezultatul era evident: cum a fi fost posibil ca 700 de inspectori să se ocupe de vastitatea de fabrici de procesare a alimentelor? Faptul că am avut posibilitatea să vorbesc cu el după ce și-a ținut discursul, mi-a oferit oportunitatea să descopăr o imagine unică a îngrijorării sale. Când Thompson părăsea portofoliul, ultimul său discurs în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
în cadrul proiectului meu, își primește hotare prin preluarea lui în hotarele acestui proiect. Celălalt recunoaște autoritatea hotărârii mele, se lasă în chip liber preluat și hotărât de ea și își primește sau își sporește astfel libertatea prin această prealabilă supunere. Vastitatea proiectului și a preluării în proiect poate să meargă de la un "altul" simplu, până la "mulți" și până la omenirea toată. Ea poate să exprime fie îmbrățișarea tandră și convingătoare a unei puteri reale, fie un delir al puterii, o putere pervertită
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
plăsmuirea celui ce preia - în care, nerecunoscîndu-se, el nu mai este. El a devenit pur și simplu nimeni. Proiectul care îi preia în el pe toți poate să sfârșească astfel prin a nu prelua de fapt pe nimeni. În lăcomia vastității sale, în supradimensionarea hotarelor sale până la scara unui eu colosal, proiectul care îi preia în sine pe toți poate tot atât de bine să-i înființeze sau să-i ucidă pe toți. Preluarea silnică în proiect se soldează cu reapariția tiparului. În
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sa în tipar și uniformă. Uniforma anunță că acela care o poartă a renunțat la voința și hotărârea sa, că el se definește printr-un hotar mai vast, care-l cuprinde pe el și pe alții deopotrivă. Uniforma este emblema vastității hotarului și a absenței hotarului propriu. Vedem deci cum în esența oricărei hotărâri rezidă această ambiguitate a preluării în proiect. Căci orice hotărâre în privința a ceva sau a cuiva poate să se manifeste ca o cuprindere care îmbrățișează și sporește
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unui impetus nestăvilit, să fiu traversat de un neobosit elan al depășirii, în așa fel încît nimic să nu mi se pară îndeajuns de vast pentru a umple ambiția proiectelor mele. Pot să vreau să fac ctitorii cu nemiluita și vastitatea proiectului și a preluării în proiect să meargă de la "mine" și de la "altul" până la "mulți" și până la omenirea toată. Pot să doresc un cântec vast cât lumea și lumea să îmi pară mică pentru nesațul eului meu. Pe de altă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
destin colectiv. Destinul colectiv e limita primită de toți prin mutarea sursei libertății din fiecare și din toți în altul. Nu mai există acum decât "toți" și "altul". Eu mi-am înlăturat hotarul propriu și nu mai sânt decât prin vastitatea proiectului care nu-mi aparține, dar în care am consimțit să fiu preluat și din care fac parte împreună cu toți. La rândul lui, altul are nevoie de toți pentru a se putea defini. "Toți" sânt mijloace pentru realizarea proiectului lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
stă la baza destinului colectiv atrage după sine răspunderea și vina colectivă. Cei care își concesionează libertatea și o pun în mâna unui singur om răspund de felul în care acesta o utilizează cu consimțământul și în numele lor. Dacă din vastitatea proiectului în care sîntem preluați face parte și crima, noi ne definim prin acest proiect și sîntem cu toții părtași la crimă. Când un popor întreg hotărăște nu în vederea eliberării, ci a abdicării de la libertate, el răspunde în fața celorlalți și este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
alergător de viteză", în ciuda faptului că avusesem toate aparențele unui big animal care se rostogolea greoi în sus. Important e însă că "m-am încălzit": sânt cuprins de o adevărată isterie ludică și, după ce execut, pe treptele amfiteatrului, provocat de vastitatea spațiului în care sîntem proiectați, câteva mișcări ritmice care schițează un soi de ritual al victoriei (m-am declarat, desigur, învingător), simt nevoia să dansez. Cobor pe marea scenă din piatră și pământ și, în-frîngîndu-mi senzația că enormul semicerc al
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Bogdan să ne pregătească, pentru a nu veni cu mâna goală aici, o mini-conferință despre "Aristotelul lui Heidegger". Bogdan stă lângă jgheabul cu firul de apă, iar noi sîntem rezemați de trunchiurile copacilor din jur. Ascult, în timp ce cuprind cu privirea vastitatea peisajului din fața mea și fac efortul să îl fixez în mine, să-l iau cu mine ca pe o provizie menită să mă apere o vreme de uitarea care se va instala curând în mine. Apoi privirea îmi coboară pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Care alt român (Eliade?) a avut inteligența să evite în același timp sudalma răzvrătită și oftatul lăcrimos și înamorat (cele două ipostaze între care ne mișcăm cu toții când e vorba de Romînia) și să se înscrie în felul acesta în vastitatea unei tradiții ― simțită, făcută vizibilă și "demonstrată" ― care nu trimite la ficțiunea unei origini, ci la un spațiu mediteranean perfect coerent? Nu e aceasta singura explicație a faptului că nici o stridență nu rezultă din alăturarea a ceea ce Bernea a văzut
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fusese introdus În cultura turcă, termenul „stres“ fusese Întâmpinat cu atâta entuziasm de istanbuliți, Încât În oraș au apărut peste noapte nenumărați bolnavi de stres. Feride călătorise fără oprire de la o bolă cauzată de stres la alta, surprinsă să descopere vastitatea acelui teren, din moment ce nu părea să existe practic nimic care să nu aibă legătură cu stresul. După aceea a cochetat o vreme cu sindromul maniaco-depresiv, amnezia disociativă și depresia psihotică. O dată chiar, când a reușit performanța de a se otrăvi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fi putut să le vorbesc tuturor pe larg despre limbajul folosit de Victor cînd evoca raporturile sale cu america. Pentru că unele subtilități le scăpau adulților (cu excepția mătușii masek care spunea „a văzut prea multe filme”). De exemplu, adulții nu sesizau vastitatea de intenții ascunse în spatele unor pluraluri folosite de Victor. Pentru că fratele meu nu spunea „mă interesează universitatea americană ...”. Și nici nu dădea vreun nume precis, nu spunea „mă interesează Universitatea Columbia” sau „mă interesează Universitatea Harvard”. nu, el spunea „mă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
la Basarabia. Curând, activitatea sa s-a extins la cunoașterea bibliotecilor parohiale din județele Bălți, Orhei, Soroca, realizare de mare Însemnătate dat fiind că În cursul războiului aceste biblioteci au fost distruse În mare parte. Remarcat de autoritățile guvernamentale pentru vastitatea cunoștințelor În domeniul scrierilor vechi i se acordă o bursa de studii În străinătate. Materialele culese În anii 1931-1932 duc la descoperiri ce cuprind peste 1000 de documente din sec. XV-XIX. În anul 1933-1934 completează ansamblul de informații privind patrimonial
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
din altele. Prin fața ochilor îi trecu imaginea nesfârșită a mării fără nici o umbră de uscat cât vezi cu ochii. Tânărul Nishi voia să vadă cât mai mult din lumea aceea nemărginită. Însă, pentru el, doar gândul de a pătrunde în vastitatea aceea era nespus de chinuitor. Era istovit. Deodată, dorința de a se întoarce înapoi în vale îi cotropi sufletul. Îl privi pe Nishi pizmuitor. Tanaka se arătă și el în grădina interioară. Arunca pietricele în iaz, pesemne furia încă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
TRASK. Îndoielile, temerile și întrebările între care se zbătea se uniră într-un tot coerent. Ce spusese Trask?... Transferarea impulsurilor nervoase ale unui pui de găină în sistemul nervos al unui câne. Până în acest moment de maximă luciditate nu bănuise vastitatea descoperirii. Dacă operația reușise cu un pui de găină, de ce nu ar reuși cu o ființă umană? De ce nu ar trece impulsurile nervoase ale lui Trask în sistemul nervos al lui Marin? Și invers? CONDUCĂTORUL DE GRUP DAVID MARIN SE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]