49,807 matches
-
-a mirare Oare zâmbesc trandafirii!? Neștiind că-și amintesc o frumoasă întâmplare și cu stelele vorbesc; cele cinci, din Carul Mare de iubirea nepermisă, dintre un băiat și-o fată, Minunat de interzisă... și atât de-adevărată! O poveste din vechime ce îi face să-nflorească între ziduri și ruine lespezi vechi să împodobească! Referință Bibliografică: Povestea vechiului castel / Bianca Aura Buta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Bianca Aura
POVESTEA VECHIULUI CASTEL de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1464673534.html [Corola-blog/BlogPost/343354_a_344683]
-
având sculptat un cap de leu, se spărgeau deasupra mesei din chioșc. Pipa era primită de la un căpitan de navă englez, pe care l-a operat de o banală apendicită acută. Acesta o avea cumpărată de la un indian. Avea ceva vechime - peste treizeci de ani. - Să bem un vin mai aproape de zona noastră, de la Cotnari. Nu o fi el ca cel de la Murfatlar, dar te asigur că este original și bun. Are vechime și păstrează parfumul poamei culeasă la timp. - Noroc
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402655115.html [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
o avea cumpărată de la un indian. Avea ceva vechime - peste treizeci de ani. - Să bem un vin mai aproape de zona noastră, de la Cotnari. Nu o fi el ca cel de la Murfatlar, dar te asigur că este original și bun. Are vechime și păstrează parfumul poamei culeasă la timp. - Noroc și bine v-am regăsit. Da, au vinuri bune pe acolo dacă bei un vin adus direct din cramă, neprelucrat pentru vânzare. Dar să știi că la gazda unde stăteam eu, o
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402655115.html [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
traca Bendis, o variantă ...mai nimic! Însă e greu de acceptat (eu sper a se rezolvă!) această, devenită dilemă... trebuie cunoscut că informațiile în legătură cu Astronomia, Cosmogonia sau Medicină vin de la poporul vechi "TRAC" și sunt împrumutate de poporul nou "GREC"! Vechimea acestor popoare se poate dovedi studiind "Iliada! Homer (secolul IX i.Hr.)! Acolo s-a pomenit despre traci și despre imensitatea neamului lor (frigieni, bithini, mirmidoni, dardanii etc.). Cât despre greci, marele aed nu pomenește, ci doar despre ahei! Așadar, grecii
ZEI DESPRE CARE ISTORICII NU ÎNCEARCĂ SĂ AMINTEASCĂ! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1481364663.html [Corola-blog/BlogPost/371492_a_372821]
-
de moștenire, neprimind Taina Botezului cu apă, pentru că aceasta a fost instituită numai pentru Biserica Noului Testament. Cei care resping Botezul, resping Biserica întreagă și pe Duhul Sfânt Care trăiește în ea; dar ea n-a fost lăsată oamenilor din vechime, nici prescrisă Bisericii Vechiului Testament. Dacă cineva spune că tăierea împrejur era botezul Vechiului Testament, acela respinge Botezul pentru femei (căci pentru ele nu a existat circumcizie); și ce va spune acela despre strămoșii Adam și Avraam, care nu au
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1335189644.html [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
dorurile într-un dans sălbatic cu malurile stâncoase, abrupte și pline de misterele trecutului. Istoria și legenda își dau mâna peste tot în Cipru, indiferent în ce parte a insulei ai ajunge; Paphos era numele a două așezări apropiate din vechime: orașul nou, Paphos Nea, unde azi se află frumoasa stațiune, Pafos, și Palaepaphos - orașul vechi, nu departe de Petra tou Romiou, locul mitic al nașterii Afroditei din spuma mării. Miturile legate de Afrodita, adulată de întreaga lume antică elenă au
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
era originea lor? Chinezii, au spus-o intotdeauna, consemnându-i din mileniul I î.Hr.: acesti blonzi cu ochi albaștri erau „yue-chi” originari din Țara Negurilor și a Uriașilor (titanii lui Prometeu)- Geto-Dacia; „purtători de cușme”- masagetii, după cum erau numiti in vechime. (fragment din enciclopediagetodacilor.blogspot.com). Țineți cont de faptul că decizia de a lua în considerare acest aviz-diagramă, care îl vom arăta în figura de mai jos în loc să fie un fapt împlinit, îl putem cataloga mai degrabă ca o opinie
EVOLUȚIA RASEI UMANE ȘI MODIFICAREA STRUCTURI ADN-ULUI DE-A LUNGUL TIMPULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493620859.html [Corola-blog/BlogPost/347123_a_348452]
-
la atac. De fapt, drumul acesta care duce spre apus, de la Lisa la Traian era cunoscut sub numele de Drumu Lacului.Și mai știa Tudorel de la domnul Ștefănescu, învățătorul său din clasele primare, că Drumu’ Lacului s-a numit în vechime Drumul Olacului, bântuit de achingii armatelor turcești care jefuiau satele, în drumul lor spre București. După ce au dispărut și oamenii au uitat de Drumul Olacului, i-au spus Drumu’ Lacului, deși nu era nici un lac prin apropiere altă cale mai
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
făcut-o. Nici nu a fost greu, la drept vorbind, căci noi avem - fără să se evoce însă la suprafața socială - izvoare suficiente, despre care alții de bună seamă că nu știu nimic și ne dau nouă, ignorând marea noastră vechime și răspândire, locul minor ce ni-l propunem singuri. Rând pe rând, am adunat cercetările lui Theodor Burada despre românii din Valahia Morava, despre vlahii din Silezia și Galiția, despre pastores Romanorum din Pannonnia și Rhaetia; apoi, scrisori ale Papei
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_o_privire_sinopt_george_roca_1372440559.html [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
despre românii din Valahia Morava, despre vlahii din Silezia și Galiția, despre pastores Romanorum din Pannonnia și Rhaetia; apoi, scrisori ale Papei Inocențiu al III-lea despre Blachi și adnotări ale lui Simon de Keza și ale Notarului Anonim despre vechimea acestei populații care, dacă nu ar fi fost de prin partea locului, ar fi însemnat că a căzut din cer. Le-am adunat și fiindcă îmi vorbise, în două rânduri, prin telefon despre această temă stăruind să mai adaugăm ceva
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_o_privire_sinopt_george_roca_1372440559.html [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
ce i-am adus-o și aceasta nu atât fiindcă, așa cum și spusese ceva mai înainte, purta însuși numele Tribului ci fiindcă, în înșiruirea de așezări de Vlahi de pe lângă Lacurile Mazuriene, evocate într-o copie după un studiu cu mare vechime, identificase și numele satului de unde plecaseră acum cam o suta de ani și ai lui către Germania. O Germanie unde, astăzi, toți cei ce se chemă Blach știu că între ei sunt rude de sânge și izvorăsc din același Moș
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_o_privire_sinopt_george_roca_1372440559.html [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
et occasus Transylvanorum, spune că în limba sașilor, românii sunt numiți BLAHI (d'BLACH - nostra lingua Dacica). /...numele de BLAH este cunoscut și la aromânii din Balcani, chiar mai târziu când întâlnim numele de familie BLAHAVA, la 1825, de o vechime importantă, acesta fiind compus din BLAH + AVA (tata). /...în Cehia un mare filolog contemporan cu Nicolae Iorga purta numele de Ion BLAHOSLAV. Avem, așadar, adusă până la contemporaneitate această formă a etnonimului BLAH, cu toată împotrivirea preopinenților continuității românilor în arealul
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_o_privire_sinopt_george_roca_1372440559.html [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
de două mii de ani, demostrând că vlahii au populat multe regiuni ale bătrânului continent. Termenul „vlah”, spune Al. Pele în carte lui: „este mult mai vechi decât apariția în lumina reflectoarelor istoriei a celților, despre care știm încă prea puțin... vechimea acestui termen (vlah n.a.) se pierde în rădăcinile preistoriei, respectiv în faza protolimbii monosilabice incipiente”. Oare o fi adevărată legenda „GEABELILOR”, trib de beduini, care trăiesc pe Muntele Sinai, în preajma mănăstirii „Sfânta Ecaterina” a căror origine este destul de controversată? Aceștia
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_o_privire_sinopt_george_roca_1372440559.html [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
dintre domeniile principale unde au avut loc, încă din perioada de după Revoluția de la 1821, dar și înainte, importante plasamente de capital. Dispunând de o rețea hidrografică bogată și ușor utilizabilă, în partea de vest a Olteniei s-a dezvoltat din vechime morăritul, ca ramură însemnată a economiei agricole. Pentru perioada anterioară știrile documentare privind numărul, localizarea și importanța maorilor de pe acest teritoriu sunt lacunare, ca de altfel și pentru restul Țării Românești, singurul izvor mai complet fiind harta austriacă din anul
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
sătenii Că-s prea bătrân, scorbos, urât, Li-s mai de preț buștenii.... Așa gândesc în felul lor Cu mintea ca securea Și sufletul ca de topor: Să decime pădurea... Și-apoi, de-aceea țin să-ți zic Povestea din vechime, Să nu se piarză-n timp nimic; Îi hăt din strămoșime... - Bag samă eu că mă frâmânți Cu snoave vechi, tataie! I-am zis eu aspru, mâ încânți Să nu las să te taie... Amu, că tot m-ai sâcâit
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Legenda_martisorului_dupa_romeo_tarhon_1393701398.html [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
ales un loc la umbră, aproape de apă. Nu toți cei care venisem la picnic aveam și dreptul de a pescui sau dorința de a face acest lucru. Paul - fiul soției - și Andrei - feciorul lui -, erau amândoi pescari ”înrăiți” și cu vechime pe baltă. Ginerele meu Marian, se instalase pe post de paharnic și asistent la grătar. Ne-am întins păturile și am asezat grătarul dupa indicațiile soției, “șefa noastra de trib” - în așa fel încât să nu ne afume, adică să
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Picnic.html [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
sosirea/ cea tainică și tandră, ca zborul de cocori" (Doar pentru noi). Și mai e ceva. Există în orizontul mito-poetic de totdeauna credința că dra¬gostea se instalează prin îmbrățișarea unui copac, mesteacăn sau măr; axis mundi pentru șamanii din vechime, copacul e asociat cu Luna și Soarele, simbol ambivalent, masculin și feminin, în același timp; alegorie a primăverii și feminității, mărul (și mesteacănul) reprezin¬tă arborele tutelar al vieții și regenerării ființei: cu îmbrățișa¬rea lui poate începe noua viață
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409658939.html [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]
-
mai numea popular, se găsesc expuse două lăzi de zestre, un pat, o mașină de cusut iar pereții acoperiți cu tradiționalele velințe, țesute în casă cu motive florale în culori vii. Peste velințe sunt prinse câteva costume populare autentice, de vechimi diferite, unele atingând vârsta de 200 ani. Patul este și el foarte vechi, donatorul are peste 70 de ani și spune că patul este primit ca zestre de la soacra sa. Pe el am pus o saltea din cânepă umplută cu
MUZEUL SATULUI DE LA GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1452703734.html [Corola-blog/BlogPost/340340_a_341669]
-
documentare în vederea realizării și în această localitate teleormăneană a unui muzeu similar celui de la Grădiștea, Vâlcea. Trebuie să amintesc aici și faptul că de Ziua comunei Grădiștea, sărbătorită în fiecare an la 15 august, zi de târg anual cu o vechime de peste 150 de ani, Muzeul este deschis publicului larg toată ziua, bucurându-se de o atenție deosebită atât din partea localnicilor cât mai ales din partea celor care trec prin localitate cu această ocazie. Am avut vizitatori din județele Teleorman, Gorj, Olt
MUZEUL SATULUI DE LA GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1452703734.html [Corola-blog/BlogPost/340340_a_341669]
-
spuneau cu toții șefului de echipă, iar lui Matei i se părea chiar de bun simț să-i spună astfel, având în vedere diferența de vârstă de aproape douăzeci de ani dintre ei - văzuse că nu obiectează, deși căpătase și el vechime, iar în formația lor apăruseră chiar fețe noi, îl declarase omul lui de încredere pentru astfel de lucrări și-l desemna fără să mai întrebe dacă se oferă cineva, așa cum proceda în alte situații. Ca de fiecare dată, gânduri mai
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cercelul.html [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
Dumnezeu, oi avea iar doi cercei! rosti șoptit, cu buzele tremurând, lăsând, de astă dată, cele două picături de roua durerii, să-i mângâie prelung obrazul și sufletul. * Târg ce se desfășoară la Buzău în perioada 11-24 iunie, cu o vechime de câteva secole, supranumit „târgul dintre țări”, unde vin să-și vândă mărfurile, producători tradiționali, atât de pe plan local, cât și din județele limitrofe. 02.01.2012 Referință Bibliografică: CERCELUL / Liviu Gogu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cercelul.html [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
Cucuteni, cu ceramică extraordinară, pe care se află simboluri ce încă le au românii ardeleni pe porțile de lemn, pe ceramică, semne ce le au românii pe cusăturile naționale, pe fote, pe îi, pe catrințe, pe cămășile bărbătești, are o vechime măsurată cu C14 de pește 9000 de ani, mai veche cu pește 2000 de ani de cat începuturile civilizației Sumeriene și Egiptene. Elemente indentice de civilizație Cucuteni apare și în Chină la peste 1000 de ani de la începuturile din vatra
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA by http://uzp.org.ro/vlad-tepes-a-ajuns-in-paginile-ziarului-pravda/ [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
este, prin urmare, o „constituție” interculturală care suie un spațiu folcloric la principiul de țară și o comunitate regională la faimă de neam, neamul oșenilor, cu danțurile, țâpuriturile și portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca vechimea vinului, catifelează vocile interpreților autentici și de valoare ai Țării Oașului, nu îl expiră. „Oșancă-s și-mi zâc Mărie”! E ea, cântăreața Maria Tripon care dă muzicii folclorice oșenești o dragoste fără de care nimic nu e. Și un dor neîncetat
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
ce se întâmplă. A ascultat toată lecția fără să-și facă apariția, stătea plin de încântare de ceea ce auzea din gura elevilor. În zilele următoare i-am înmânat directorului un teanc de hârtii arse pe margine ca să dea tentă de vechime, cu o pană de gâscă legată la un colț, iar conținutul era alcătuirea unei scrisori în care mi se adresa în graiul vechi al cronicarilor. Nici o altă mulțumire din lume nu ar fi putut egala trăirile mele din acele momente
SPICUIRI DESPRE VIEŢUIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_spicuiri_despr_elena_buica_1376395378.html [Corola-blog/BlogPost/357429_a_358758]
-
Nu toți cei care venise la picnic avea și dreptul de a pescui sau dorința de a face acest lucru, balta „Limanu” fiind o baltă privată. Paul, fiul amicei mele și Andrei, feciorul lui, erau amândoi pescari” înrăiți” și cu vechime pe bălți. Eu și el aveam legitimații valabile de a pescui pe această baltă. Ginerele meu Marian, se instalase pe post de paharnic și master chef. Ne-am întins păturile și am așezat grătarul după indicațiile “șefei noastre de trib
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417938286.html [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]