17,396 matches
-
o scrisoare și o bluză albă trimise de ea. O bluză brodată alb pe alb, cu un guler croșetat semănând cu Calea Lactee. Mama îmi scria despre apartamentul meu din București - fusese spartă yala și oameni necunoscuți jefuiseră toate lucrurile mele. Vecinii nu putuseră să-i împiedice pe hoți - aveau hârtii de la poliție pentru a evacua apartamentul, deși era proprietate privată, dar proprietarul locuia în străinătate. Toate hârtiile erau făcute numai pentru a justifica jaful, fără să țină cont de mama care
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
Hai, mi-am lăsat satu^ și țara, măi! Hai, mi-am lăsat satu^ și țara, Și binele și tihneala, Și binele și tihneala, măi! Hai, mândrilor, când îi zini, măi! Hai, hai prin fundu^ grădinii, măi! Hai, să nu știe vecinii, Nici să nu-mi bată cânii, Da^, mândrior, când îi zini,da^, măi! Hai, că vecinii mă pândesc, măi! Hai, să știe că ce iubesc, măi! Hai, vecinii mă pot pândi, Până-i lume nu m-or ști, da^ Până
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
binele și tihneala, Și binele și tihneala, măi! Hai, mândrilor, când îi zini, măi! Hai, hai prin fundu^ grădinii, măi! Hai, să nu știe vecinii, Nici să nu-mi bată cânii, Da^, mândrior, când îi zini,da^, măi! Hai, că vecinii mă pândesc, măi! Hai, să știe că ce iubesc, măi! Hai, vecinii mă pot pândi, Până-i lume nu m-or ști, da^ Până-i lume nu m-or ști, da^, măi! Hai, vecinii mă pot pândi, da^ Până-i
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
zini, măi! Hai, hai prin fundu^ grădinii, măi! Hai, să nu știe vecinii, Nici să nu-mi bată cânii, Da^, mândrior, când îi zini,da^, măi! Hai, că vecinii mă pândesc, măi! Hai, să știe că ce iubesc, măi! Hai, vecinii mă pot pândi, Până-i lume nu m-or ști, da^ Până-i lume nu m-or ști, da^, măi! Hai, vecinii mă pot pândi, da^ Până-i lume nu m-or ști, da^, Până-i lume nu m-or
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
îi zini,da^, măi! Hai, că vecinii mă pândesc, măi! Hai, să știe că ce iubesc, măi! Hai, vecinii mă pot pândi, Până-i lume nu m-or ști, da^ Până-i lume nu m-or ști, da^, măi! Hai, vecinii mă pot pândi, da^ Până-i lume nu m-or ști, da^, Până-i lume nu m-or ști, măi! șBabaț: Păi, măi omule, păi ce știu eu să zâc, no, ce? Ai fo^ copil, no... amu^ ești mare... Amu
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
portița, Măi doruleț, măi, Că-ncă nu-mi zine badea, Măi doruleț, măi! Am cunoscut în primăvară, anul acesta o persoană cu numele Ghișa Alin... Din Baia Mare, satul Săsar... Era tractorist, la electricieni... Au fost cazați aicea, la cineva, în vecini de la mine... Iar eu nu-i cunoșteam pe nici unul dintre băieții respectivi care lucrau... Iar eu m-am îmbrăcat în mini, și în pantofi, că era vară... Așa, primăvară spre vară... Și am ieșit la un bar... Acolo o venit
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
un an, sunt vecin și bun prieten. Activ În două direcții (retragerea condamnării sale prin Curtea Europeană a Drepturilor Omului și valorificarea hidrogenului sulfuros din Marea Neagră), acesta e mai mult plecat, iar noi Îi simțim lipsa. Traian Golea, prieten și vecin care a decedat În 2004, și-a dedicat Întreaga viață românismului, domeniu În care a realizat mai mult decât o armată. Golea a scris, publicat și răspândit, cheltuindu-și mai toți banii, un mare număr de cărți și broșuri, În
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
reală. Și atunci de ce, totuși, o mască? Mă străduiesc să explic. După adresa lăsată de el la pensiunea din Sinaia, am încercat să-l găsesc. Locuința din Severin era goală și mai nimeni în oraș nu-l cunoștea cu adevărat. Vecinii spuneau că apartamentul aparține cuiva din București, un profesor pensionar, un domn paralizat, săracul, care umblă în scaunul pe rotile. A cumpărat apartamentul prin 1999 și nu a apărut pe acolo decât de două-trei ori în acest răstimp. Apropo de
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
orbi pe atacator. Mâinile-i sloboziră coada satârului. Căzu cu zgomot pe mozaicul holului. Sprijinit de ceilalți, străinul se lăsă mai mult târât decât purtat de soții lui, spre ieșire, În vreme ce Georgescu, orbecăind cu mâinile Întinse dădu peste tocul ușii vecinilor de la parter peste pragul căreia se prăbuși fără cunoștință. * * * În urma lor, luminile din apartament mai pâlpâiră o clipă, după care Începură să pălească, până când bărbatul scoase un strigăt de durere, din cauza lumânării ce-și recăpătase căldura firească. Rigiditatea corpurilor dispăru
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
Pe chipul lui buimăceala se accentua tot mai mult. Nu putea să explice ceea ce văzuse. Se ridică tăcut, Își luă satârul și se depărtă fără nici o explicație pe treptele ce duceau la etaj spre apartamentul său, sub privirile consternate ale vecinilor de la parter. Dar poate că n-a fost el, zise băiatul de la parter ce părea că Încă se mai află sub impulsul celor Întâmplate. Nici tatăl și nici mama nu-l contraziseră și nici nu-l Încurajară să spună ceva
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
lor se reîntâlniră În fața blocului. Domnul Georgescu Îi salută, traversă strada și se pierdu pe terenul din fața blocului. Vroia să se convingă la lumina zilei, de adevărul celor Întămplate. Găsi cu ușurință pivnița unde Întraseră mai Întâi străinii și apoi vecinii de la parter, dar nu văzu nici o urmă, nici de oameni și nici de câine. Înfricoșat ieși de acolo cu mișcări repezi, furișate, apropiindu-se spre locul de unde plecase lumina. Nimic, nici o urmă, nu părea să indice că acolo ar fi
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
autoevalua modul de a fi și de a Înțelege influența gesturilor pe care le face asupra persoanelor din jurul său, dintre care Roy va fi cel mai marcat (fapt tradus În comportamentul copilului prin spargerea felinarelor, intrarea prin efracție În casa vecinilor sau devastarea propriei case). Considerându-se parțial vinovat de gestul tatălui („Poate n-am fost destul de generoși cu tata. La urma urmei, a fi tată e foarte mult.”), autorul nu ezită să prezinte frust acele momente În care, deși iubindu
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
a unei vieți indecente. Lewis Înțelege acest lucru și este exilat treptat, obligat să se Închidă În sine, să-și consume propria neputință În gesturi violente mai Întâi de răceala și duritatea tatălui, apoi de superficialitatea mamei vitrege, de răutatea vecinilor, de lipsa de Înțelegere a celorlalți, deoarece el spune și arată adevărul. Prin tot ceea ce face protagonistul incendierea unei biserici, bețiile crunte, fuga alături de Kit - oamenii Încep să vadă o lume al cărei chip preferă să-l țină la distanță
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
măsuri, ci aleg calea sigură a evitării oricărui conflict. Lașitatea e, de fapt, tot o formă de apărare a unei societăți bolnave, care preferă uitarea dată de băutură, acceptarea unor căsătorii de conveniență, Înstrăinarea de celălalt/familie și apropierea de vecinii mai bine văzuți În societate, ieșirile la picnic și hainele scumpe adevărului. Lewis este de la Început privit ca un excentric, asemenea mamei sale care s-a Înecat În urma unei Întâmplări nefericite, „ajutată” și de alcoolul consumat, un inadaptat, un asocial
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
printre care și un tratat comercial, încheiat la 8 octombrie 1408 cu negustori din Lvov”. Autoarea punctează realitatea că domnitorul român și-a întemeiat cetatea la răscrucea vestitelor drumuri comerciale, ,,oblăduind-o cu blândețe și stabilind raporturi pașnice cu toți vecinii”. Fraza următoare are evidente accente polemice: ,,După aproape 600 de ani, s-a învrednicit să-i poarte numele cea mai scurtă ulicioară din centrul ctitoriei sale, un nume mistificat (n.n., prin traducerea în rusă, fără nicio precizare) încât nu mai
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
onoare.”. Nu prea departe de acea epocă, notează autoarea, cu un aer de zeflemea bine strunită: ,,Ștefan cel Mare a ținut piept puhoaielor flămânde ale turcilor și tătarilor, a apărat ctitoria vrednicului său bunic de lăcomia nesățioasă a trufașilor crai vecini. Dar aceasta-i o poveste necunoscută cernăuțenilor de azi, o istorie prea îndepărtată, fără dreptul la revendicare” - conchide, cu năduf greu mascat, Doamna Limbii Române din Cernăuți, lăsând a se subînțelege că măcar o stradă s-ar fi cuvenit să
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
interesul SUA că România să fie absorbita de ruși. Cred că americanii au un interes serios în indepedenta României, lucru demonstrat și de vizita vicepreședintelui Biden și a Secretarului Apărării Hagel. “ “În al doilea rând, construiti-va o relație cu vecinii de pe flancuri, polonezii și turcii. Au interese comune cu voi, chiar dacă le exprimă diferit. Împreună formați un cordon sanitar rezonabil împotriva Rusiei. Pot rușii să se extindă atât de departe? Poate că nu sunt în stare nici să reia Ucraina
Analistul american George Friedman ne avertizează: „Gazele de şist sunt arma cu care puteţi preveni războiul” [Corola-blog/BlogPost/93798_a_95090]
-
și nu îi interseaza Ungaria. Așa că se protejează de ruși căzând la o înțelegere cu ei. Viktor Orban nu e marionetă rușilor, dar e prins între o Rusie imprevizibilă și UE/NATO care sunt incompetente. Își protejează poporul.” Ungaria, un vecin pe care România nu se poate baza. Analiza Stratfor recomandată de premierul de la București Gazele de șist, arma României Într-o notă mai optimistă, Friedman ne atrage atenția că “gazele de șist sunt o armă care poate fi folosită pentru
Analistul american George Friedman ne avertizează: „Gazele de şist sunt arma cu care puteţi preveni războiul” [Corola-blog/BlogPost/93798_a_95090]
-
polițienesc condus de Ceaușescu. Momentul de după Războiul Rece a permis României o suspendare a legilor normale ale geografie și ale puterii care au dominat cea mai mare parte a istoriei sale și care au supus-o pe ea și pe vecinii săi la ceea ce Churchill a numit “torturile pe care poeții vechi și teologii le rezervă damnaților”. Într-o măsură chiar mai mare decât Polonia, România a reușit să uite de dictatele strategice și diplomatice. A muncit din greu pentru a
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
și intențiile de a răsturna soluționarea post-1991 în vecinătatea sa. Războiul din Ucraina arată că Rusia este dispusă să joace acest rol, folosind nu doar tactici de subversiune, luare de mită și intimidare, ci și prin utilizarea forței militare împotriva vecinilor săi. În multe feluri, Vladimir Putin este deja în război cu Occidentul și câștigă. Nu a întâmpinat nimic în răspunsul națiunilor occidentale care să-l descurajeze să folosească aceleași tehnici pentru a teroriza, a destabiliza și a rearanja alte state
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
stabile, un standard de trai în creștere, investiții stabile din Vest și un sector energetic în plină expansiune. Aceasta este o Românie cu viziune transatlantică, ce ar fi un exemplu puternic de stabilitate, de soluții de energie și democrație în fața vecinilor săi. Aceasta este România de care are nevoie Occidentul, din punct de vedere strategic, în aceste vremuri. Ne așteaptă în anii următori o competiție geopolitică și ideologică globală mai crâncenă decât ne-am fi putut imagina oricare dintre noi în
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
din elita intelectuală, Eminescu voia să-i vadă pe români stăpâni, în fine, în România și să vadă România întreagă, condusă și organizată de români. Mai toate sunt de înțeles, după atâtea secole de supunere și umilință, venite din partea unor vecini lacomi. Cum și de ce să-i cerem lui Eminescu să fi fost vizionar, când Pușkin, Șevcenko sau Petőfi nu au fost? Cum putea Eminescu să prevadă, de exemplu, Holocaustul, să știe că va urma, după Al Doilea Război Mondial, Declarația
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Argeș (localitatea Izvoarele; în 1946 era comună, se află astăzi în componență comunei Voinesti, dar întotdeauna a făcut parte din județul Dâmbovița); c) TRAIAN MARINESCU GEAGU nu a fost „dus cu dubă în curtea propriei case și împușcat acolo, în fața vecinilor”. El a fost dus cu dubă la intersecția dintre drumul Târgoviște - Câmpulung Muscel și „Gură Uliței” ce duce către biserică parohiala din fosta comună Izvoarele. Adică nu „în curtea propriei case”, ci la marginea unui șanț. Iar TRAIAN MARINESCU GEAGU
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
la intersecția dintre drumul Târgoviște - Câmpulung Muscel și „Gură Uliței” ce duce către biserică parohiala din fosta comună Izvoarele. Adică nu „în curtea propriei case”, ci la marginea unui șanț. Iar TRAIAN MARINESCU GEAGU nu a fost „împușcat acolo în fața vecinilor”, pentru că amplasamentul respectiv, un șanț, nu are „vecini”, adică oameni. A fost împușcat în secret, asasinat demonstrativ, fără că localnicii să aibă cunoștință despre această crimă (s-a aflat, după câteva ore, de la câteva țigănci aflate întâmplător la șosea în
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
Gură Uliței” ce duce către biserică parohiala din fosta comună Izvoarele. Adică nu „în curtea propriei case”, ci la marginea unui șanț. Iar TRAIAN MARINESCU GEAGU nu a fost „împușcat acolo în fața vecinilor”, pentru că amplasamentul respectiv, un șanț, nu are „vecini”, adică oameni. A fost împușcat în secret, asasinat demonstrativ, fără că localnicii să aibă cunoștință despre această crimă (s-a aflat, după câteva ore, de la câteva țigănci aflate întâmplător la șosea în dimineaza aceea). Amplasamentul monumentului funerar, nu „în curte
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]