14,579 matches
-
plopi, plante higrofile, plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
se impun Cetatea de Scaun (secolul al XIV-lea), Cetatea Șcheia, Curtea Domnească și numeroase biserici (Sfântul Gheorghe, Sfântul Ioan cel Nou ș.a.); unitățile montane din jur, cele mai vizitate fiind Masivul Giumalău, cu versanți abrupți, grohotișuri și o bogată vegetație subalpină (afin, ienupăr) și Masivul Rarău, cu relief ruiniform (Pietrele Doamnei), versanți abrupți (Popchii Rarăului, Piatra Șoimului, Piatra Zimbrului), peșteri (Peștera Lilieci) și văi in chei (Cheile Zugreni). Zona Neamțului ocupă un areal montan și unul subcarpatic, suprapuse în cea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Transilvaniei ocupă un areal alungit din sudul Depresiunii colinare a Transilvaniei, la care se alătură, și depresiunile intramontane Brașov și Hațeg. Cuprinde o serie de monumente istorice și arhitecturale dar și atracții naturale, generate de relieful pitoresc, apele curative și vegetația deosebit de bogată. Cele mai importante obiective sunt: cetățile urbane: Brașov, Sibiu, Mediaș, Sighișoara, Sebeș; cetățile țărănești: Râșnov, Rupea, Feldioara, Slimnic; bisericile fortificate: Prejmer, Hărman, Codlea, Câlnic; castelele Corvineștilor (Huniazilor) și Făgăraș; muzeele cu exponate inestimabile, de exemplu Muzeul Brukenthal în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Munții Bihorului (Padeș), CodruMoma, Pădurea Craiului; sistemul de peșteri, depresiuni carstice și avene; crestele stâncoase și vârfurile cu fizionomii diverse; rețeaua hidrografică radiară, impusă de caracteristicile orografice, cu văi adânci, adesea cu aspect de chei, văi seci, ponoare și izbucuri; vegetația bogată și variată, cu pajiști subalpine pe culmile înalte, păduri de conifere la înălțimi mai mari și păduri de foioase la altitudini mai mici. Regiunea Banatului se desfășoară în sud-vestul țării, în aria montană și în depresiunile limitrofe, în Dealurile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
carstic, cu chei, peșteri, versanți abrupți și creste ascuțite, în Munții Căpățânii, Munții Mehedinți și Podișul Mehedinți, dar și pe sare, cu lapiezuri și tavane prăbușite, în Subcarpați (Ocnele Mari). climatul blând, cu influențe mediteraneene, ce a permis dezvoltarea unei vegetații specifice: castanul comestibil, alunul turcesc, mojdreanul, smochinul ș.a.; rețeaua hidrografică densă, cu râuri importante care au creat culoare largi și au favorizat o circulație activă pe direcția nord-sud (Valea Jiului, Valea Oltului); lacurile de acumulare de pe Dunăre (Porțile de Fier) și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
valorificată în cadrul turismului cinegetic și a pescuitului sportiv, la care se adaugă și peisajele unice, generate de întrepătrunderea dintre uscat și apă. Pe cea mai mare parte a suprafeței sale, se întâlnesc: brațe, canale, bălți, suprafețe mlăștinoase acoperite cu 95 vegetație densă, specifică deltei (stuf, papură, rogoz, sălcii), grinduri cu păduri de stejar (grindul Letea) și întinse dune de nisip (grindul Caraorman). Litoralul Mării Negre este arealul care atrage cele mai mari fluxuri turistice din țara noastră. Litoralul a fost amenajat la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
unor stațiuni și adăpostește o faună cinegetică invidiată de turiștii altor țări europene. Se adaugă o serie de produse naturale, precum ciuperci, flori și fructe de pădure. Diminuarea potențialului turistic este, adesea, efectul cumulării unor acțiuni distructive asupra elementelor naturale (vegetație, apă, sol), dar și asupra unor situri arheologice, istorice și de artă. Semnificative sunt degradările peisajului generate de prezența șantierelor hidroenergetice și a drumurilor pentru exploatarea unor minereuri, la care se adaugă exploatările abuzive a lemnului, frecvent prin tăierea completă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
o serie de procese de degradare a solului, ce afectează cel mai grav peisajul, prin alunecări de teren, surpări și spălarea versanților. Mari prejudicii sunt aduse și de circulația și camparea turistică necontrolată, în afara traseelor marcate, soldate, frecvent, cu distrugerea vegetației, colectarea unor specii protejate și braconajul. Cea mai nefastă degradare a mediului rămâne, însă, omniprezența deșeurilor. Ambalajele, mai ales sub formă de pet-uri, conserve și alte urme ale „civilizației”, creează munți de gunoaie și modifică esteticul din aproape toate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Zile de îngheț, cu temperatura minimă diurnă ≤ 0°C sunt posibile în urma efectelor radiative din nopțile senine și liniștite sau prin advecția aerului rece; înghețul este puternic când cele două cauze acționează concomitent, iar efectul lui poate fi dezastruos pentru vegetație. În cuprinsul bazinului, numărul mediu anual de zile cu îngheț este mai mare de 120. Această caracteristică termică este specifică intervalului noiembrie - martie, având cea mai mare frecvență în lunile decembrie februarie. Primul îngheț, toamna, se produce între 10 - 25
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
că adâncirea văii principale, Lohan, care a tăiat formațiunile geologice pe o grosime de 150 - 200 m, a produs degradarea pânzelor de apă existente în aceste formațiuni. Prezența pânzelor acvifere este semnalată în mod natural de existența izvoarelor sau a vegetației higrofile (iubitoare de umezeală). Porniturile de teren și alunecările de strate sunt, la fel, o dovadă a existenței pânzelor acvifere. Pentru a caracteriza, pe scurt, hidrogeografia regiunii, vom utiliza clasificarea făcută de Constantin Martiniuc pentru pânzele de apă. În acest
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pe dreapta Lohanului, aproape de izvoare. Bazinul Lohanului, principalul colector din sistem are o suprafață de 110 km2, o energie maximă în bazin de 290 m și o înclinare a terenului de 129,18 m/km. CAPITOLUL VII ÎNVELIȘUL BIOPEDOLOGIC 1. VEGETAȚIA. Alături de morfologia reliefului și de caracteristicile climatice, modul de răspândire al vegetației scoate în evidență și mai bine aspectul de unitate geografică naturală a bazinului Lohan. Pe teritoriul său, se deosebesc următoarele zone de vegetație: 1. Vegetația zonală este reprezentată
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
o suprafață de 110 km2, o energie maximă în bazin de 290 m și o înclinare a terenului de 129,18 m/km. CAPITOLUL VII ÎNVELIȘUL BIOPEDOLOGIC 1. VEGETAȚIA. Alături de morfologia reliefului și de caracteristicile climatice, modul de răspândire al vegetației scoate în evidență și mai bine aspectul de unitate geografică naturală a bazinului Lohan. Pe teritoriul său, se deosebesc următoarele zone de vegetație: 1. Vegetația zonală este reprezentată de: a) Pădure, care este prezentă cu 2 subetaje: al fagului și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
CAPITOLUL VII ÎNVELIȘUL BIOPEDOLOGIC 1. VEGETAȚIA. Alături de morfologia reliefului și de caracteristicile climatice, modul de răspândire al vegetației scoate în evidență și mai bine aspectul de unitate geografică naturală a bazinului Lohan. Pe teritoriul său, se deosebesc următoarele zone de vegetație: 1. Vegetația zonală este reprezentată de: a) Pădure, care este prezentă cu 2 subetaje: al fagului și al stejarului. Pădurile din subetajul fagului se găsesc sub formă de făgete amestecate în zona de la obârșia Lohanului (pădurile Tabăra și Leorda) și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ÎNVELIȘUL BIOPEDOLOGIC 1. VEGETAȚIA. Alături de morfologia reliefului și de caracteristicile climatice, modul de răspândire al vegetației scoate în evidență și mai bine aspectul de unitate geografică naturală a bazinului Lohan. Pe teritoriul său, se deosebesc următoarele zone de vegetație: 1. Vegetația zonală este reprezentată de: a) Pădure, care este prezentă cu 2 subetaje: al fagului și al stejarului. Pădurile din subetajul fagului se găsesc sub formă de făgete amestecate în zona de la obârșia Lohanului (pădurile Tabăra și Leorda) și foarte puțin
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
avellana) ș.a. b) Silvostepa reprezintă formațiunea vegetală cea mai răspândită în bazinul Lohan. Este alcătuită din pâlcuri de pădure constituite din tei, stejar, gorun, stejar pufos, alături de care se dezvoltă arbuști ca: glădiș (Acer tataricum), păducel, măceș (Rosa canina) și vegetație ierboasă, formată din specii xerofile: bărboasa (Andropegon ischaemum), sadină (Chrysopogon gryllus), coada șoricelului (Achillaea nelrechi și Achillaea panonica), sânziană (Galium verum), pelin (Artemisia absintium), peliniță (Artemisia austriaca) ș.a. 2. Vegetația intrazonală (azonală). Mai răspândită este vegetația de luncă, prezentă atât
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
arbuști ca: glădiș (Acer tataricum), păducel, măceș (Rosa canina) și vegetație ierboasă, formată din specii xerofile: bărboasa (Andropegon ischaemum), sadină (Chrysopogon gryllus), coada șoricelului (Achillaea nelrechi și Achillaea panonica), sânziană (Galium verum), pelin (Artemisia absintium), peliniță (Artemisia austriaca) ș.a. 2. Vegetația intrazonală (azonală). Mai răspândită este vegetația de luncă, prezentă atât în lungul Lohanului, cât și a afluenților săi. Este alcătuită atât din specii ierboase (Tripholium pratense, Tripholium hibridum, Tripholium repens, Poa pratensis, Poa palustris, Ranunculus repens,Ranunculus sardons, Agrostis stolnifer
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
măceș (Rosa canina) și vegetație ierboasă, formată din specii xerofile: bărboasa (Andropegon ischaemum), sadină (Chrysopogon gryllus), coada șoricelului (Achillaea nelrechi și Achillaea panonica), sânziană (Galium verum), pelin (Artemisia absintium), peliniță (Artemisia austriaca) ș.a. 2. Vegetația intrazonală (azonală). Mai răspândită este vegetația de luncă, prezentă atât în lungul Lohanului, cât și a afluenților săi. Este alcătuită atât din specii ierboase (Tripholium pratense, Tripholium hibridum, Tripholium repens, Poa pratensis, Poa palustris, Ranunculus repens,Ranunculus sardons, Agrostis stolnifer, Alopecurus pratensis ș.a.) cât și specii
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
silvestris). În locurile mlăștinoase, pe suprafețele ocupate temporar sau permanent de bălți, cresc rogozul (Carex), papura (Typha), stuful (Phragnithes), pipirigul (Scirpus), iarba de baltă (Potamogeton pectinatus), ciulinul de baltă (Trapa natans) ș.a. În locurile unde există sărături se dezvoltă o vegetație specifică - vegetația halofilă - alcătuită din bălănică (Atropis distans), steluță (Aster tripholium), peliniță de sărături (Arthemisia salina), lăptuca de sărături (Taraxacum bessarabicum), sica (Staticae gmelini) ș.a. Pe marginea drumurilor, pe lângă gardurile ce împrejmuiesc gospodăriile sătești cresc și specii ruderale ca: holera
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
locurile mlăștinoase, pe suprafețele ocupate temporar sau permanent de bălți, cresc rogozul (Carex), papura (Typha), stuful (Phragnithes), pipirigul (Scirpus), iarba de baltă (Potamogeton pectinatus), ciulinul de baltă (Trapa natans) ș.a. În locurile unde există sărături se dezvoltă o vegetație specifică - vegetația halofilă - alcătuită din bălănică (Atropis distans), steluță (Aster tripholium), peliniță de sărături (Arthemisia salina), lăptuca de sărături (Taraxacum bessarabicum), sica (Staticae gmelini) ș.a. Pe marginea drumurilor, pe lângă gardurile ce împrejmuiesc gospodăriile sătești cresc și specii ruderale ca: holera (Xantihium spinosum
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
urzica (Urtica dioica), boz (Samucus ebulus), cucuta de baltă (Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. 2. FAUNA. În răspândirea geografică a diverselor elemente ale faunei de aici, se observă, deși mai puțin evidentă, aceeași zonare în altitudine ca și la vegetație. Astfel, pădurile oferă condiții de viață foarte favorabile (hrană, adăpost), unei faune bogate și variate în specii. Dintre mamifere, mai comune sunt: vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele de câmp (Lepus europaeus), veverița (Sciurus vulgaris), dihorul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
bazinul Lohan cu mai multe tipuri (după I. Gugiuman): • cernoziomuri de cuestă prezente în cuprinsul reliefului de cuestă; sunt afectate de intense procese denudaționale (alunecări de strate, spălarea provocată de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și soluri aluvionare; dezvoltate în lunca Lohanului și de-a lungul afluenților săi, pe porțiuni mai mari sau mai mici. • soluri sărăturoase, care au însă o dezvoltare redusă, în regiunile cu terenuri cu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Bugeac și nici conflictele cu proprietatea bisericească sau moșierească ce au existat în această lungă perioadă de timp n-au oprit procesul de populare în această regiune. Avantajele economice pe care le oferă lunca Prutului din est, dealurile mici cu vegetație de silvostepă și cu terenuri bune pentru agricultură din zona centrală, ca și pădurea cu numeroasele izvoare din zona înaltă a dealurilor din vestul Depresiunii Huși (respectiv din cuprinsul bazinului Lohan) au făcut ca populația de aici să nu părăsească
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
agrotehnicii numai parțial adecvate, procesele de modelare (pornituri, alunecări de strate, șiroiri) sunt intense. În aceste zone apar și izvoare de coastă datorită existenței rocilor mai puțin permeabile (lentile de gresii). De aceea, în interiorul solelor apar suprafețe părăsite, invadate de vegetație specifică zonelor umede și cu productivitate redusă. În anii cu precipitații abundente, izvoarele de coastă declanșează în multe cazuri alunecări de teren, ceea ce face ca ariile ocupate inițial cu culturi agricole să nu-și mai poată păstra utilizarea. În cursul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cea mai mare pantă sau trasarea lor cu un profil longitudinal prea puternic înclinat. În șesul Lohanului, cu apă freatică aproape de suprafață, umed aproape în tot timpul anului, cu ape stagnante în anotimpurile umede, cu frecvente brume timpurii, apare o vegetație de mlaștină și de baltă,a cărei valoare furajeră este foarte redusă. Pe alocuri, unde sunt sărături sau porțiuni sărăturate, crește o vegetație halofilă, hidrohalofilă, de asemenea cu valoare furajeră slabă. În ceea ce privește suprafața ocupată cu vii, în bazinul Lohanului, în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
aproape în tot timpul anului, cu ape stagnante în anotimpurile umede, cu frecvente brume timpurii, apare o vegetație de mlaștină și de baltă,a cărei valoare furajeră este foarte redusă. Pe alocuri, unde sunt sărături sau porțiuni sărăturate, crește o vegetație halofilă, hidrohalofilă, de asemenea cu valoare furajeră slabă. În ceea ce privește suprafața ocupată cu vii, în bazinul Lohanului, în trecut aceasta era mult mai compactă; după 1989, o dată cu reconstituirea dreptului de proprietate, toată această situație s-a modificat, astfel încât, în prezent, suprafețele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]