2,332 matches
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Venețianul Gerard din Cenad - primul sfânt bănățean „Un personaj cultural cu valoare exemplară pentru vremea sa și pentru colțul de lume de care și-a legat numele“ Cenadul se află construit într-o zonă de câmpie, departe de muntele care i-
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
cu valoare exemplară pentru vremea sa și pentru colțul de lume de care și-a legat numele. “ - scria Răzvan Theodorescu în „Cuvântul înainte“ la volumul „Armonia lumii“ de Gerard din Cenad, apărut în 1984 la Editura „Meridiane“, din București. Un venețian la Morisena Dar cine a fost acest Gerardus din Veneția? Anul precis al nașterii nu i se cunoaște. Se știe că s-a născut la Veneția și, la naștere, a fost botezat Georgius. Ulterior, însă, a primit numele tatălui său
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
abia cu un veac mai târziu.“ Abia întors la Veneția, se va confrunta cu o răsturnare dramatică a echilibrului social, ceea ce-l va determina în cele din urmă chiar să părăsească Italia. În 1026, el se va refugia o dată cu dogele venețian, la Zara (Dalmația), apoi în Ungaria. Va vizita Cluny, Chartres și Brogne, apoi abația normandă Bec, Insulele Britanice, Spania. Deși pe vremea aceea erau la modă pelerinajele în Palestina, Gerard va alege calea opusă, ajungând în cele din urmă la
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
Palestina, Gerard va alege calea opusă, ajungând în cele din urmă la Pécs. Ținând acolo o predică latinească, el îl va uimi pe craiul maghiar. Acesta îl va convinge să-l însoțească până la Oradea, cetate proaspăt cucerită de unguri, unde venețianul va mai ține o predică. La curtea regelui Ștefan I, Gerard va avea rolul de dascăl al principelui Emeric. Prin 1031, probabil la moartea învățăcelului său, venețianul va părăsi curtea regală pentru a se statornici, ca anahoret, în schitul Bákonybél
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
va convinge să-l însoțească până la Oradea, cetate proaspăt cucerită de unguri, unde venețianul va mai ține o predică. La curtea regelui Ștefan I, Gerard va avea rolul de dascăl al principelui Emeric. Prin 1031, probabil la moartea învățăcelului său, venețianul va părăsi curtea regală pentru a se statornici, ca anahoret, în schitul Bákonybél, una din puținele abații benedictine de pe teritoriul Ungariei de astăzi, unde va rămâne vreme de șapte ani. Episcop de Cenad În 1038, Gerard va fi instalat ca
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
frigidere, congelatoare funcționale și defecte, 20-100 lei (200 000-1 000 000 lei vechi). Telefon 0724754755. Vând porumb boabe sau știuleți, recolta 2004, în Moșnița Nouă și Bazoș. Telefoane 0723174405, 203580, 393680. Vând mobilă cameră combinată, furnir nuc, 2 paturi, oglindă venețiană antică 2 mp, sculptată, birou, bibliotecă, fotoliu pat, boilere Ariston de 80 l și 15 l, cărți științifice, literare. Tel. 291281, între orele 16-19. Vând sobe teracotă mobile, pentru încălzit și gătit, transport la domiciliu. Tel. 0744780687, 0256/321820. Instalator
Agenda2005-32-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284050_a_285379]
-
societăți comerciale cu capital social integral privat) - față de 100 în iulie 2004 -, capitalul subscris și vărsat cifrându-se la 156 765 RON (38 200 în iulie 2004), și a soluționat 10 122 de mențiuni și 4 radieri. ( T. T.) „Peisaj venețian“ Pictorul Marius Mateaș este, conform procesului verbal încheiat cu Direcția pentru Cultură Timiș, primul artist timișorean care a răspuns apelului Ministerului Culturii și Cultelor de a dona o lucrare de artă pentru licitația ce se va organiza în beneficiul persoanelor
Agenda2005-34-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284112_a_285441]
-
apelului Ministerului Culturii și Cultelor de a dona o lucrare de artă pentru licitația ce se va organiza în beneficiul persoanelor grav afectate de inundații, în cadrul programului „Arta în social“. Marius Mateaș a donat o pictură în ulei intitulată „Peisaj venețian“, a cărei valoare estimată de autor este de 2 000 RON. Creații ale sale pot fi văzute pe site-ul www. mateasmarius. 20fr. com. ( S. P.) Donații în bani Alpha Bank România a anunțat că, până în data de 12 august
Agenda2005-34-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284112_a_285441]
-
fiecare an pentru a admira toate splendorile orașului. Cei mai mulți vizitatori se îndreaptă spre Basilica San Marco, ce poartă numele patronului spiritual al orașului, și spre Palazzo Ducale, fosta reședință a dogilor și a consiliilor guvernamentale. Apoi este, bineînțeles, spectacolul străzilor venețiene, al maiestuoaselor palate, al piațetelor unde se trăiește de fapt viața socială a orașului. Dar orice turist ar trebui să lase deoparte, pentru câteva clipe, patrimoniul cultural găzduit de biserici, palate și muzee, pentru a face o plimbare prin împrejurimile
Agenda2005-10-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283468_a_284797]
-
Instalatori autorizați, montăm, sigilăm, verificăm apometre. Executăm instalații sanitare, încălzire în cupru și pexal. Tel. 213634, 0722434029. Zugrav-faianțator profesionist, execut zugrăveli, gresieri, faianțări. Tel. 214182, 0722741093. Execut zidărie, tencuială, faianțări, gresieri, zugrăvit, rigips. Tel. 213686, 0723398235. Execut zugrăveli, vopsiri, ștuco venețian, marmosin. Tel. 0740674209. Execut amenajări interioare, gresieri, faianțări, zugrăveli. Tel. 422222, 0788523989. Autorizat, repar rapid frigidere, congelatoare la domiciliul clientului, inclusiv la sate. Garanție 6-24 luni. Tel. 227158, 0721773733, 0746186909. Instalator, execut modificări, reparații, montări instalații, autorizat gaz, montări+reparații
Agenda2005-15-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283588_a_284917]
-
care intrau apoi în putrefacție și deveneau adevărate bombe sanitare pentru toți exponenții regnului animal, deci și pentru oameni. Nici nu e de mirare, așadar, că boli dintre cele mai crunte decimau fără milă formele superioare de viață. Mărturiile eruditului venețian Francesco Griselini, devenit bănățean pentru o perioadă de vreme, cuprinse în a sa „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei“ (Editura „Facla“, 1984), sunt, credem, convingătoare în acest sens: „E adevărat că și în vremuri mai vechi pământul
Agenda2005-23-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283783_a_285112]
-
culegând aplauze prelungite, meritate. Eram convins că va fi răsplătită cu premiul întâi pentru întreaga sa prestație, care a recomandat-o ca fiind o veritabilă artistă. Adevărat că juriul a avut o sarcină dificilă, dacă avem în vedere că nici „venețiana” (domnișoara Carmen Prepeliță), nici „ursitoarea” (doamna Lidia Petrescu) nu au fost mai prejos. Oricum, diplome de participare, cu anumite mențiuni raportate la meritul personal, au primit toate persoanele prezente în concurs. Eu am avut o dublă satisfacție. M-am bucurat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
pentru îndărătnicia ta fiindcă tot roșu l-am reținut numai pentru îndrăgostire am mai plutit ceva timp printre alte gânduri dar le-am văzut pe ale tale care erau când negre când colorate și-am oprit barca la poarta ta venețiană bătând cu mănunchiuri de flori de câmp și cântându-ți cântecul verii tu erai obosită și palidă dar m-ai întrebat ce culoare are iubirea mi-ai dat senzație sunet atingere și multă culoare din care am luat numai pe-
CULORI PENTRU PORTRETUL TĂU de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384125_a_385454]
-
San Antonio, bijuteria Texas-ului, și râul lui fermecat, din adâncul pământului... New Orleans, orașul pe jumătate francez al vrăjitoarei Marie Laveau, regina voodoo, al jazz-ului si al marelui Mississippi... Ori poate Cipru, insula shakespearianului Otello cu zidul ei venețian, cu fortărețele, amfiteatrele și vestigiile sale, cu Nicosia, capitala cea disputată și împărțita între două țări... Ori Grecia, cu legendele și zeii ei, care au coborât azi în fiecare dintre oamenii mării... Sunt locuri pe care memoria le-a scos
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
Și sper să mă cinstești cu prietenia dumitale la fel cum m-au cinstit acești Înțelepți, după ce corabia mea m-a părăsit pe aceste țărmuri, cu toate că nu le pot opune nici o Învățătură anume, zise el cu dulcea cantilenă a graiului venețian. Știința mea e aceea a mării, iar puntea unei galere Îmi e catedra. Locuri de unde se naște, adesea, o viziune diferită asupra lucrurilor de pe uscat. Dante resimți o simpatie instinctivă față de acel bărbat cu o purtare atât de sinceră. Trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu impetuozitate. Dar a avut niște neînțelegeri cu Republica și a trebuit să ceară azil. Astfel se explică prezența sa printre noi, atât de departe de mare... — Mai spune că mă aflu aici ca să scap de mâna călăului, Îl Întrerupse venețianul, al cărui chip Își pierduse pe dată veselia care Îl Însuflețea. Dante primise cu stupoare acel vorbe grele. Veniero Îi surprinse Întrebarea nerostită. — Nu se cuvine, pentru un om al mării, să-și oprească prea Îndelung privirea asupra femeilor de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Întregii adunări, că masa dumitale s-ar putea reduce la o adunătură nesuferită de calici și de escroci? Ce regiuni ale cercetării filosofice vei trata În opera dumitale? adăugă el așezându-se lângă Veniero și turnându-și vin În cupa venețianului — Pe toate, răspunse priorul cu răceală, scandând cuvintele. Rânduite pe teme. De la forma cosmosului până la tainicele mișcări ale sufletului. Și voi Încheia cu virtutea cea mai sublimă până la care ne e dat să ajungem. — Care? — Justiția. Dante privi În jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
hotărî În cele din urmă să răspundă cruciatul, printre dinți. Poetul Îl măsură din priviri, perplex. — Razele ei... m-au Însănătoșit. Și rugăciunea. Dante continua să Îl fixeze, Întrebându-se oare ce voia să Îi ascundă. Apoi i se adresă venețianului: — Messer Veniero, știi ceva despre vreo stea a miracolelor care lecuiește brațele retezate? Ai Întâlnit-o În navigațiile dumitale? — Vai, nu, messer Alighieri. Mă tem că sub nici un cer nu se găsește o asemenea stea, răspunse cel Întrebat pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
scrinul acela a rămas bine Închis, iar acum sunt silit să caut pe uscat, replică celălalt, arătând cu un gest spre ușa prăvăliei din spatele său. Dante ar fi vrut să pătrundă dincolo de suprafața acelei veselii forțate. I se părea că venețianul ținea să Își subaprecieze În mod voit posibilitățile, pe când el zărise prea bine scânteierea de lăcomie din ochii lui messer Domenico. Nu acela era, În mod sigur, tratamentul pe care câinele acela hrăpăreț Îl rezerva cuiva care se umilea În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ai Învățat din călătoriile dumitale, messer Veniero, ca să trebuiască să te invidiez? Marinarul deveni dintr-o dată serios. — Am Învățat despre cumplita diformitate a locurilor și a oamenilor. S-ar spune că ai ajuns până În Insulele Fericite, despre care circulă povești. Venețianul ridică din umeri. — Ordinele Serenissimei erau clare: să protejez cu galera mea de prădătorii sarazini corăbiile de transport care se Îndreptau spre Palestina. Și asta am făcut, pentru mulți ani de zile. Dar, odată, am Îmbarcat pe nava mea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
violentă, fu nevoit să se agațe de brațul lui, În timp ce strângea puternic din pleoape, așteptând ca lumea să se oprească din Învârtit. — Nu, firește. Opera moartă e scufundată În apă. Ce sens ar avea o velă sub chilă? replică apoi venețianul cu o Încetineală studiată. Cum de ți-a venit o asemenea idee? — Și totuși eu am văzut o corabie cu pânzele pe dos. — Unde? Glasul lui Veniero parcă venea de la mari depărtări. Dar, chiar și așa, Dante Îi deslușea curiozitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Îndepărtate decât ai putea crede dumneata. Dar Îmi Închipui că știi. Nu pari surprins să mă vezi. — Nu. Știam că ne vom Întâlni. Și poate că acesta e locul cel mai nimerit... Cum de m-ai bănuit pe mine? Întrebă venețianul după o lungă pauză. În glasul său era o curiozitate sinceră. Parcă nu știa ce să facă, sau parcă aștepta pe cineva care să Îi acorde un sfat ori să Îi dea un ordin. Poetul Își Întoarse ușor capul, arătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În acele crime nu simțeam gustul pasiunii. Purtau semnul unei alte umbre, mai zise poetul. — Care? — Durerea. Durerea unui suflet smuls de pe propriul său pământ, aruncat În frigul surghiunului. Aceasta este, poate, cea mai mare durere, ce nu cunoaște leac. Venețianul Își plecase capul, parcă pentru a se apăra de acele cuvinte. — Știi ce am făcut. Dar știi și de ce? zise el ridicându-se brusc, cu un aer sfidător. Privirea lui Dante alergă spre desenul imens, În sfârșit revelat În părțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În șoaptă, alcătuită din sunete și din cuvinte de neînțeles. Se lipea de el cu o vibrație stranie, ca și când ar fi voit să Îi transmită o parte din propria ei căldură vitală. Apoi se Întoarse din nou spre poet, În timp ce venețianul Începea să Își revină, tușind. — Fie-ți milă de noi, zise ea. Tonul glasului Îi era slab, frânt de angoasă. Rostea cuvintele anevoie, trăgându-și suflarea de emoție, asemenea cuiva nevoit să se exprime Într-o limbă prea puțin cunoscută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
dumitale. De ce aș accepta Învoiala pe care mi-o propui? zise priorul după o clipă de tăcere, fluturând foile pe care le strângea În pumn. Fiindcă Înțelegi durerea. Nu te vei năpusti asupra cuiva pe care l-ai Învins, murmură venețianul, după care se ridică de jos cu o smucire nervoasă. Și pentru că de pe hărțile acelea lipsește un element esențial. Acela pe care nici măcar Teofilo n-a izbutit să-l descopere. — Care? Întrebă Dante bănuitor. — Oceanul imens e măturat de vânturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]