608 matches
-
s-a făcut voia ta pe listele uninominale cu destui zărghiți (care semnează pe cărțile de vizită încă de pe acum "senator" sau "deputat"), facă-se voia ta să-l dibuim pe cel sănătos la minte și sincer, dintre pământeni sau venetici și să-l votăm nu după cârnaț, pix, spectacol sau plic ci după demnitatea noastră care vrem oameni adevărați în Parlament din județul nostru. Ferește ne, Doamne de toți tâmpiții care vor ajunge și în Parlament și în funcții de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ba, că, "reveniți la cabinetul parlamentar (dintr-un punct indecis) să vedem ce putem face". Și de la Ana la Caiafa nu e mult ! Porcăria asta numită uninominal înlătură și răspunderea partidelor: "păi, dacă ați votat pe cutare...?". Alt paradox: veniții (venetici?) proaspăt, nu vor ține minte nici comunele din colegiu ! Credeți că Marian Sârbu (dau pariu 6 la 1 că va fi ales... la "butoneală") ar fi putut în câteva săptămâni să acumuleze ca în 4 ani ? Și va avea mult
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și administrației locale, cu prilejul acordării unor distincții pentru merite și activități deosebite, de care s-au bucurat deja unii dintre elevii și discipolii mei. Dar voi continua să am încredere în posteritate, care va ști să aprecieze strădania unui venetic de pe malurile Sabarului ce... și-a găsit Bacăul. Din păcate, nu sunteți singurul în această situație, așa că să lăsăm posteritatea să ne judece. Întorcându-ne însă în timp, de când datează preocuparea dumneavostră pentru literatură? Am avut șansa ca să fiu singurul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
realizat de B.P. Hașdeu, Studii asupra iudaismului. Industria națională, industria străină, industria evreiască față cu principiul concurenței (1866)"590 sau cel al lui D.P. Marțian 591 care aduceau numeroase "argumente" împotriva emancipării politice a evreilor, numiți zarafi, lipitori și precupeți, venetici neproductivi, corupți etc. Toate acestea erau doar câteva expresii din paleta larg folosită la adresa reprezentaților unei etniii de la care statul român pretindea fidelitate 592. Privite în ansamblu, toate aceste decizii administrative și politice, împreună cu luările de poziție amintite contribuiau, în
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
evreilor din România 1866-1918. De la excludere la emancipare, București, Editura Hasefer, 1996. I.C. Brătianu, Acte și Cuvântări, publicate de George Marinescu, București, Editura Cartea Românească, 1936. I.C. Brătianu, Viața și faptele sale (1821-1891), f. l., Imprimeriile Independența, f. a. Ioncioaia, Florea, "Veneticul, păgânul și apostatul. Reprezentarea străinului în Principatele Române (secolele XVIII-XIX)", în Identitate, alteritate în spațiul cultural românesc, volum îngrijit de Al. Zub, Iași, Editura Universității "Al. I. Cuza". Ionescu, Virgil, Mihail Kogălniceanu. Contribuții la cunoașterea vieții, activității și concepțiilor sale
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
care se făcea o incursiune în istoria românilor pentru a demonstra că evreii avuseseră diferite libertăți încă din perioada anterioară anului 1848. Vezi J.B. Brociner, Chestiunea israeliților români, Partea I, până la 1848, București, Tipografia Horia Carp, 1910. 548 Florea Ioncioaia, "Veneticul, păgânul și apostatul. Reprezentarea străinului în Principatele Române( secolele XVIII-XIX)", în Identitate, alteritate în spațiul cultural românesc, volum îngrijit de Al. Zub, Iași, editura Universității Al. I. Cuza, p.168. 549 Baronul Kreuchely era cel care relata despre acest incident
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pe dânșii, sărmanii băieți! Cum i-a mâncat râia prin străini, mititeii!” (I. Creangă), „Și ce să vezi? Unde nu se ie hapsâna de nevastă a lui Vasile Aniței cu cociorva aprinsă după noi...” (I. Creangă) • interjecții: „Măi! al dracului venetic și ceapcân de popă, zicem noi, după ce ne adunăm toți la un loc înghețați de frig și spărieți!” (I. Creangă) • flexiune; verbul-predicat se situează la conjunctiv: „Să mai pui altădată temei pe vorbele oamenilor!” (I. Creangă) • topică; termenii care concentrează
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiectului inclus; • de dublă dependență, caracterizând analitic - ca un complement predicativ - sfera semantică a subiectului inclus, în circumstanța desfășurării acțiunii verbale. Această poziție sintactică face compatibilă prezența acestor pronume cu situarea verbului predicat la orice persoană gramaticală: „- Măi! al dracului venetic și ceapcân de popă, zicem noi, după ce ne adunăm toți la un loc, înghețați de frig și spărieți.” (I. Creangă), „În sfârșit, vă aduceți toți aminte, adăugă adresându-se de-a dreptul sălii...” (M. Eliade) Întrebuințat adjectival, pronumele toți transmite
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în suflet o Biserică a Enei, hristică și voievodală, vie și nemuritoare, până ce o vom vedea ridicată și aievea, pe locul ei - mărturie strașnică a credinței noastre creștine și a afirmării noastre naționale! Fără biserici, fără mănăstiri, suntem [ca niște] venetici. Cine dărâmă biserici, dărâmă însuși argumentul dăinuirii noastre materiale și spirituale pe acest pământ hărăzit nouă de Dumnezeu. Tinere prieten, nu mai ești singur. Ești în Biserica lui Hristos". 1 Constantin Noica, "Prefață" la volumul Ștefan Lupașcu, Logica dinamică a
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mai auză nici nume de Văcărești, ce v-au conservat naționalitatea [...] dați în numele lor, în onoarea familielor lor, în a copiilor lor, dărâmați casele, aruncați-le pulberea la vânturi [...]. [...] desființați toate familiele române și puneți în locul lor tot ce e venetic, tot ce n-are nici numele de român 119. Procedeul devine însă dificil și perceptibil când se aplică unei realități specifice literaturii. Aici așteptările sunt diferite. În paradigmă modernă, literatura încurajează indivizii care se impun în virtutea meritului personal, nu a
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
incomprehensibile -, grecii recuză pe oricine nu-i de-al lor. Departe de imaginea simplificată și excesiv de optimistă a unui grec cosmopolit, cetățean al lumii, tolerant, democrat - democrația greacă cuprinde mai puțin de o zecime din populație: cetățeni (cu excepția femeilor), străini, venetici... -, elenii nu-s altceva decât niște naționaliști la scară mai mică. De aici și scandalul apariției unui Antiphon în plin secol al lui Pericle! Fidel logicii sale bazate pe opoziția natură-cultură, Antiphon face apel la bunul-simț și subliniază că diferențele
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
vorbite, a locului de baștină sau a ascendenței sale ipotetice. După el, natura ne arată egalitatea absolută a tuturor: nevoile sunt aceleași pentru bărbat și pentru femeie, pentru cel bogat și cel sărac, pentru grec sau dalmat, pentru cetățean și venetic, pentru filosof și hamal. Înfierând pasiunea grecilor pentru marile familii și pentru virtuțile transmise prin sânge, adversar al noțiunii de stirpe aleasă, Antiphon invocă foamea și setea, nevoia de adăpost și de securitate, care sunt aceleași pentru toți. Opțiunea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
practică agonică obișnuită în acest mediu în care școlile cunosc nu atât coexistența, cât competiția: faptul de a trăi ca platonician, cinic, stoic sau epicurian implică și alte interese decât cele ale simplelor practici teoretice... Proxenet, hoț, bețivan, mâncău, afemeiat, venetic, necioplit, oportunist, obscen, dezmățat, suferind de tulburări de caracter: cam multe defecte pentru un singur om! Prea multe pentru ca toate să se dezvolte într-un singur corp cunoscut ca fragil, debil și bolnăvicios... Departe de așternuturile moi garnisite cu femei
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
din Despot Vodă este cel care va deveni clasic în dramaturgia istorică românească: ciocnirea dintre domnitorul străin și boierii susținători ai tradiției, considerată factorul de rezistență al neamului. Poziția scriitorului este exprimată de țăranii comentatori ai evenimentelor: neîncredere în voievodul venetic, fără aderență la obiceiurile țării, pe care urmărește, cu dibăcie, să o treacă la luteranism. Figura lui Despot Vodă nu apare convingător motivată prin temperament și caracter, Moțoc în schimb, concentrat pe o singură trăsătură, versatilitatea, devine personajul central. Neadormit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
lui isihastă - să-l „învețe”, într-o veritabilă predică, pe voievod („Să cade să îndreptezi pre cei strâmbi cu judecată tare și înfricoșată și dreaptă. Ce să nu fățărești nici a mic, nici a mare, nici a văduvă, nici a venetic, nici pre cel sărac să nu-l miluiești cu judecata, nici de cel bogat să te rușinezi și să-i fățărești” etc.), folosind parafraze pe teme biblice și insistând apoi asupra veștejirii păcatelor grele. Fire autoritară și dominatoare, Nifon nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
Ftia, la Peleu, ca să moară amândoi târziu, grei de dureri și amintiri împărtășite. Automedon. Dintre apropiații lui Ahile, Patrocles, Foinix și Automedon, acesta din urmă este singurul mirmidon de baștină, ceilalți doi fiind, cum știm, din alte părți ale Greciei, venetici la curtea lui Peleu. Și, tot spre deosebire de primii doi, Automedon nu este legat de copilăria și de adolescența lui Ahile. Dintre mirmidoni, cunoaștem numele celor cinci comandanți ai celor cinci detașamente de războinici veniți la Troia sub comanda lui Ahile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
mai desprinsă de orice alte determinări, pentru că nu vine nici din sânge, nici din eros, nici din vreun interes oarecare. Nici măcar din vechea lor familiaritate de copii care au crescut împreună. Patrocles era un copilandru de pripas, un străin, un venetic rămas în Ftia din bunătatea lui Peleu. Ar fi putut să nu-l accepte sau, deși era mai mare, să-l trateze ca pe un inferior (îi era scutier), dominându-l. Dar n-a fost așa. În fond, fusese crescut
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
scufundau meleagurile noastre, ignoranța continua să prospere. Înfuleca pe nemestecate din sufletele și mințile oamenilor simpli de prin aceste locuri. Să nu facem totuși greșeala de a reduce apaticele domnii fanariote numai la căpușarea și parazitarea țărilor române de feluriți venetici împotriva cărora s-a ridicat Tudor Vladimirescu. Au existat și principi luminați care au promovat reforme complexe. Așa a fost cazul lui Constantin Mavrocordat, care a abolit șerbia, ori a lui Alexandru Ipsilanti și Scarlat Calimach, care au reorganizat sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și slujbași vicleni. Năravurile dănțuiau în tot locul. Se temuse să mai treacă pe sub poarta orașului, pentru ca neomenia să nu îl ia sub stăpânire. Se culcase în fiecare seară, mulțumindu-i lui Dumnezeu că îl așezase departe de acest loc venetic. În zori, cântecul ascuțit al cocoșului se furișă cu vicleșugul unui cuțit, spintecând liniștea. Sunetul străbătu curtea cu repeziciunea unui fulger și se înfipse în urechea lui Ion, spărgându-i timpanul. Pleoapele i se întredeschise cu greu și privi spre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
desangvinizată de corupția liberalilor (inamicii săi politici, la vremea respectivă) și a grecilor (inamicii săi etnici; pe locul al doilea aflându-se evreii), văzând în corpul matriotic doar „bube” și „răni”. România, ca „mumă glorioasă și blândă”, era cloroformizată din cauza veneticilor. Și pentru Caragiale, trupul românesc era unul „bubos” politic sau chiar un „cadavru sângerând”, fie din cauza veneticilor, fie din cauze interne (Caragiale nu era obsedat doar de culpa străinilor, chiar dacă aceasta este adeseori pomenită). În articolul intitulat Rărunchii națiunii, Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
locul al doilea aflându-se evreii), văzând în corpul matriotic doar „bube” și „răni”. România, ca „mumă glorioasă și blândă”, era cloroformizată din cauza veneticilor. Și pentru Caragiale, trupul românesc era unul „bubos” politic sau chiar un „cadavru sângerând”, fie din cauza veneticilor, fie din cauze interne (Caragiale nu era obsedat doar de culpa străinilor, chiar dacă aceasta este adeseori pomenită). În articolul intitulat Rărunchii națiunii, Caragiale propune o soluție insolită: harakiri - România fiind proiectată în ipostaza unui bărbat care, ca să se curețe și
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
țărani pe cei care veneau din zona de câmpie. Și trebuie să fi fost un om șiret de i au dat sătenii această poreclă, Hulpea (vulpea). Lângă el locuia Într-o căsuță mică, având doar o singură odaie, Farcaș Dumitru, venetic aici din părțile Hodacului de pe Valea Gurghiului și Însurat cu o descendentă din stirpea Cotfăsenilor. Cei trei copii ai lui au murit fără să le rămână urmași. Următoarea gospodărie era a unuia Ilisan, ajuns aici probabil tot din Sărmaș, fiind
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
înalte. Mulți dintre ei au ajuns oameni de vază și n-au uitat niciodată să le mulțumească învățătorilor lor. Tot aici ne-am născut și am crescut noi, cei doi fii ai familiei de dascăli Busuioc”. b. „Fereștenii ne consideră venetici” „Din păcate, după ce am inițiat încă din anul 1990 procedurile legale de retrocedare a pământului părinților noștri, sătenii din Ferești se uită urât și amarnic la noi, numindu-ne <<venetici>>”, ne-a scris cu amărăciune fiul satului Ferești, Emanoil Busuioc
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fii ai familiei de dascăli Busuioc”. b. „Fereștenii ne consideră venetici” „Din păcate, după ce am inițiat încă din anul 1990 procedurile legale de retrocedare a pământului părinților noștri, sătenii din Ferești se uită urât și amarnic la noi, numindu-ne <<venetici>>”, ne-a scris cu amărăciune fiul satului Ferești, Emanoil Busuioc. Îl credem, deoarece nici autoritățile inițial numite și ulterior alese ale obștilor, nu sunt mai breze la capitolele „dreptate” și „adevăr”, de care, uneori, habar n-au și noi considerăm
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a istoriei de către haitele rapace, mincinoase și sălbatice ale activiștilor „de partid”. De altfel, iată ce a scris în continuare cu simplitate dar și cu patos Emanoil Busuioc: „...oamenii (din Ferești n.n.) ne privesc cu suspiciune și nedumerire, ne consideră venetici (?? subl.ns.) și nu înțeleg ce mai căutăm pe acolo să le stricăm liniștea, dar ei nu știu sau poate nu vor să înțeleagă că atât eu cât și fratele Lucian nu dorim să stricăm liniștea nimănui, ci, doar dorim
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]