828 matches
-
opium, dar o doză mai mică - ne asigură doctorul englez Erasmus Darwin (bunicul evoluționistului Charles Darwin), într-o lucrare publicată în 1789, Loves of the Plants (61, p. 23). în aceeași epocă, în spațiul românesc, calul mușcat de un șarpe veninos era vindecat dându-i-se să înghită tiriac, un opiaceu puternic : „Să tai o felie de pâine, să o ungi cu tiriiac, să-i dai calului să mănânce și să ungi la rană cu tiriiac” (mss. BAR nr. 842, din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
epocă, Hesiod semnala folosirea opiumului în orașul Mekon din Corint (gr. mekon = „mac”, mekonion = „suc de mac”, la Dioscoride și Plinius). Heraclide din Tarent (secolul al II-lea î.e.n.) recomanda doze masive de opium ca remediu împotriva mușcăturilor de șerpi veninoși. Medicii greci Diagoras (secolul al V-lea î.e.n.) și Erasistrate (secolul al III-lea î.e.n.) atrăgeau deja atenția asupra abuzului de opium, inclusiv ca somnifer. Virgiliu scria în poemul Georgicele despre „macii impreg- nați cu somnul lui Lethe”. Plinius afirma
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
documente românești în care opioterapia este condamnată. Un document oarecum insolit pentru menta- litatea din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Opiatul numit theriaca (din gr. therion = „animal sălbatic”) era folosit încă din Antichitate pentru a vindeca mușcăturile animalelor veninoase. Preparatul conținea mai multe ingrediente, remedii efective sau magice. În afară de opium (ingredientul principal și cel mai activ), theriaca trebuia să conțină și carne de viperă, căreia i se atribuia calitatea de a neutraliza veninul (potrivit unui principiu al magiei : similia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
suveran al Pontului (112-63 î.e.n.), care era obsedat să nu fie otrăvit de numeroșii săi adversari. Plinius a descris o rețetă de theriaca, „gravată în versuri în templul lui Esculap din Cos”, care era folosită ca „antidot împotriva tuturor animalelor veninoase, cu excepția aspidei” (Naturalis historia, XX, 264) (38, p. 75). Cel mai spectaculos ecou - într-un text de literatură populară - al folosirii unui preparat opiaceu (theriaca) pare a fi cel dintr-un Descântec de [mușcătură de] șarpe, aflat într-un manuscris
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Oare noi să nu știm că vrajba socială și politică n-a avut altă țintă decât a altera caracterul și inima dreaptă pe care părinții din părinți au lăsat-o moștenire poporului nostru, pentru a le asimila instinctelor bastarde și veninoase ale rămășițelor de venetici? Zilnicele atentate ale guvernanților asupra principiilor ce asigură dezvoltarea liniștită a unui popor să nu fie în stare a trezi rezistența tuturor elementelor sănătoase din țară? Coroana poate rămânea îngăduitoare față cu tentative capabile a săpa
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și plăcute oamenilor, de-a le arăta că soarele Constituției, care le luminează și lor, nu este numai o iluzie, ci un astru ceresc care priiește terenului întreg al activității civile. Tocmai în aceste comitate cată a se dezrădăcina arborul veninos al corupțiunii, căci ar fi a lucra în folosul adversarilor noștri daca comparația dintre regimul de mai nainte și cel actual ar ieși în defavorul nostru. Societatea scriitorilor maghiari poate arăta la Dunărea de Jos, în regiunea Timișului și a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se imputa regelui sustragere de bunuri publice (Piatra Arsă), i se zicea că e un pion (fără s) în minele Prusiei, în fine, broșura d-lui baron de Hahn, actual ministru, e desigur tot ce s-a putut scrie mai veninos, atât în contra regelui cât și în contra miniștrilor săi. Cu aceeași rece perfidie se numea d. Cogălniceanu maestru în sustracțiune - și cu toate acestea mai târziu a fost ministru alături cu d. Brătianu - un altul, învinuit a fi aruncat cadavrul sângerând
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai existat vreodată și de aceea el nu e o boală pentru care să știi vreun leac. Spune-mi! se răsti Abatele, așteptând ca quintul să dea înapoi. Vassur înghiți cu greutate, simulând frica: Fățarnic și periculos precum un șarpe veninos! ― Într-o zi voi deveni Abate! Pe căi cinstite, dovedind că sunt cel mai bun. Doamne, Dumnezeule, slugile întunericului se dezlănțuie năprasnic. Dă-mi putere! ― Fie, Rimio de Vassur, vorbi într-un târziu Abatele. Mi se pare corect. Peste o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fi fost identici și din punct de vedere fizic, lucrurile ar fi fost cu mult mai rele. - Știți cu toții de ce v-am convocat aici! - Da, am aflat că vrei să desființezi Statul Major și să abolești democrația, strigă cu voce veninoasă Alterna. Durdrin duse fulgerător mâna la pistolul său demodat, dar gestul îi fu curmat cu iuțeală de Bârna. - Să știi că, într-un fel, are dreptate, rosti de lângă el și Șestov. Am irosit o grămadă de austral numai ca să îi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Trăiește în toate apele sărate, calde și puțin adânci ale oceanelor din jurul lumii, lângă recifurile de corali Are dungi ca un tigru, colorate în roșu, roșu-maroniu, alb sau crem. Aripile fine ca niște voaluri largi sunt pline de țepi lungi, veninoși care sunt foarte periculoși mai ales pentru oameni. CAPITOLUL VI. PROTEJAȚI APA! Orice activitate umană e o potențială sursă de poluare a apelor, eventual indirectă (prin intermediul poluării atmosferei sau solurilor). Poluarea a început probabil cu milenii în urmă, odată cu primele
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
sau Spiritul și materia ș.a.), ca și în scrisori, el vădește, de asemenea, mari însușiri de prozator. Se întâlnesc aici, într-o alternare deseori surprinzătoare, oratorul solemn, stăpân pe mijloacele retoricii, poetul profet, copleșit de măreția atribuțiilor sale divine, pamfletarul veninos și sarcastic, povestitorul și memorialistul plin de nerv, bârfitor și familiar, iubitor de snoave și pilde populare. De altfel, tonul biblic, de venerație divină și elevată aspirație spre sublim și frumuseți abstracte, alături de invective și blesteme, cu violențe de expresie
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
un hohot de plâns.” Se configurează o ambiguă soteriologie, pentru că, pe de-o parte, cuvântul este dătător de fericire, salvator, iar pe de altă parte, este malefic, ucigător: „Și doamne, ce cuvânt îmi rupe gura acum?” (Crucea talienilor); „Destule hârtii veninoase așteaptă să muște din mine” (În bibliotecă); „Stau în casă cu mâinile aproape tăiate. Puține versuri/ frumoase mai știu” (Printre hărți). Construcția urmează principiul optzecist al hibridizării. Unele texte au o structură dialogică: eul liric este o voce, un personaj
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
de valoare emise de I.E. Torouțiu în „Convorbiri literare”, Leca Morariu își exprimă tranșant dezacordul față de opiniile privindu-l pe Eminescu, exprimate de Tudor Arghezi în „Adevărul literar și artistic” din august 1934, formularea fiind extrem de dură: „ignarul, prostul și veninosul [...] diletantism al improvizatului informator literar Tudor Arghezi”. Nu mai puțin caustic este directorul revistei atunci când consideră cartea lui G. Călinescu Viața lui Mihai Eminescu ca fiind „măsluită”; ignorant în domeniu este, din perspectiva lui Leca Morariu, și Alexandru Ciorănescu, care
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
bilingvă, pref. trad., București, 1999; Jeunes poètes roumains, pref. trad., Paris, 1990 (în colaborare cu Dan Ion Nasta); Maurice Duverger, Europa de la Atlantic la Delta Dunării, București, 1991; Céline Varenne, Libertate - Liberté, ed. bilingvă, București, 1991; Thierry Jonquet, Mygal, păianjenul veninos, București, 1992; Tudor Arghezi, Poeme alese - Poèmes choisis, ed. bilingvă, București, 1996; Toma George Maiorescu, Poezii - Poèmes, ed. bilingvă, București, 1997 (în colaborare cu Radu Cretzeanu, Andrée Fleury și Ion Matei); Anghel Dumbrăveanu, Țara himerei - Pays de la chimère, ed. bilingvă
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
întregește viziunea din trilogia istorică a lui Barbu Delavrancea, înfățișând Moldova după „apusul de soare”. În prima piesă a trilogiei lui Delavrancea era proiectată Moldova măreață a lui Ștefan, pe când Letopiseți transpune scenic o Moldovă tragică. În mijlocul ambițiilor deșarte, al veninoaselor rivalități meschine și al marilor lașități, Ion-Vodă este mistuit de conștiința netrebniciei în care țara lui Ștefan cel Mare se cufundă tot mai adânc. Suflet incandescent, patriot dârz, domnul este stăpânit de o neșovăitoare hotărâre de a restitui Moldovei slava
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
nu atât în acțiune, cât prin intermediul dialogului, al replicii sprintene care înlocuiește gestul propriu-zis. Piesa nu avansează soluții și nu sugerează eventuale modificări în starea de fapt existentă. Personajele sunt mulțumite cu statutul lor și se rezumă la a comenta veninos întâmplările altora, fără a-i invidia prea mult, dar și fără a-i accepta. Din când în când își leapădă crusta incomodă de civilizație și se dezlănțuie în schimburi violente de invective și adevăruri crude, după care se regăsesc în
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
diverse prilejuri de a trata ulcerații asemănătoare - un fel de scrofule - cu ajutorul unui remediu simplu, Laminaria sacchariana (probabil pentru că are În compoziție iod137), utilizat În conformitate cu sistemul meu medial. Această boală apare frecvent În Panjab, fiind numită de localnici zeherbad (inflamații veninoase), Întrucât provoacă răni deschise și secretă o substanță lichidă și acidă. Recurgând la același sistem medical, am reușit să vindec și cai afectați de răpciugă. În aceste cazuri, arsenicul și lăsniciorul (Dulcamara), administrate alternativ și În doze mici, dimineața și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
parte sau alta, dar sudarea fracturii era deja făcută de callus și câteva zile mai târziu a născut cu mare ușurință un băiat foarte sănătos. Un fachir 253 nevătămat de mușcătura șerpilor veninoșitc "Un fachir 253 nevătămat de mușcătura șerpilor veninoși" Cam În același timp, sub administrația lui Sher Singh, un fachir m-a lovit din spate cu o piatră În timp ce treceam prin bazarul din Lahore; mi s-a spus că era bolnav și că deja se purtase la fel de violent cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
prinsese o viperă, pe care fachirul a pus-o În aceeași oală În care fusese cea de dinainte și le-a prezentat spre inspectare adunării. Maharajahul Sher Singh l-a Întrebat dacă Într-adevăr permitea să fie mușcat de șerpi veninoși și dacă era adevărat că nu ar fi fost afectat de aceste mușcături. Fachirul a răspuns afirmativ și s-a oferit să facă dovada spuselor sale. A descoperit vasul și era pe punctul să Întindă mâna, Însă maharajahul a obiectat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai bine: Quod cibus est aliis, aliis est acre venenum. („Ceea ce-i este hrană cuiva, altcuiva Îi e otravă”) Colecția de șerpi a autoruluitc "Colecția de șerpi a autorului" În numeroasele mele colecții de șerpi, am avut numai trei specii veninoase: 1) șarpele inelat (Aspidoclonion); 2) cobra di capello (Aspis Naja); 3) vipere de diferite culori și mărimi. Primul (Aspidoclonion) e vestit ca fiind cel mai veninos. Veninul său afectează imediat gâtul, de unde numele indian sungchure (strangulatorul). Se spune că mușcătura
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
șerpi a autorului" În numeroasele mele colecții de șerpi, am avut numai trei specii veninoase: 1) șarpele inelat (Aspidoclonion); 2) cobra di capello (Aspis Naja); 3) vipere de diferite culori și mărimi. Primul (Aspidoclonion) e vestit ca fiind cel mai veninos. Veninul său afectează imediat gâtul, de unde numele indian sungchure (strangulatorul). Se spune că mușcătura lui ucide pe cel mai viguros bărbat Într-o oră și că nu se cunoaște Încă un antidot 258. Lungimea acestui șarpe este de aproximativ 1
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
bun efect endermic (introducându-le Într-o stare pregătită), acționând ca un substitut pentru virus. Acesta e de asemenea cazul În ceea ce privește inocularea; În lipsă de limfă, coaja dizolvată În apă va răspunde aceluiași scop. Cobra di capello e mai puțin veninoasă decât acest șarpe inelat, dar veninul ei e mai puternic decât acela de viperă. Yoghinii din Hindustan Își câștigă cele necesare traiului prezentând cobra publicului. Le păstrează În cutii, iar când cutia e deschisă, ei Încep să cânte dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
se ridică singur, gâtul i se umflă și Își mișcă alternativ capul În stânga și În dreapta, păstrând ritmul muzicii, ca și cum ar dansa, fapt care produce mult amuzament spectatorilor și câteodată teroare acelora care nu știu că li s-au scos colții veninoși. Mușcătura de cobră poate fi vindecată, ca și cea a viperelor, scop pentru care alcoolul de sare amoniacală sau Eau de Luce sunt medicamente excelente. Întrucât rareori le ai la Îndemână atunci când ai nevoie, sfătuiesc ca, În toate cazurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
poate fi vindecată, ca și cea a viperelor, scop pentru care alcoolul de sare amoniacală sau Eau de Luce sunt medicamente excelente. Întrucât rareori le ai la Îndemână atunci când ai nevoie, sfătuiesc ca, În toate cazurile de mușcătură de animale veninoase, otrava să fie de Îndată suptă cu putere din rană, ceea ce nu va produce nici un efect dăunător asupra sănătății gurii sau a stomacului. E de asemenea recomandabil ca imediat să se lege un bandaj mai jos de rană, până când veninul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a murit când sângele era Încă În organism. Oricum Însă, cel ce-mi deretica prin casă, un bangee din casta paria (Pariah), le mânca cu lăcomie, devenind deosebit de corpolent din pricina acestor bucate. Sfat pentru toate cazurile de mușcături ale animalelor veninoase tc "Sfat pentru toate cazurile de mușcături ale animalelor veninoase " Următorul caz poate dovedi că toți șerpii mari nu sunt periculoși, ci dimpotrivă, câteodată pot fi chiar utili. Într-o zi, servitorii mei au prins unul mare Într-o pivniță
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]