301 matches
-
temperatură (T) care trebuie să aibă precizie de 1 K și un timp de răspuns între 0,1 s și 62 s pentru o variație de temperatură dată (valoare măsurată în ulei de silicon). 3.2.3.16. Un tub Venturi cu scurgere critică de măsurat (Mv) servind la măsurarea debitului volumic de gaze de eșapament diluate. 3.2.3.17. Un ventilator (BL) cu o capacitate suficientă pentru a aspira volumul total de gaze de eșapament diluate. 3.2.3
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
compensare a variațiilor debitului trebuie să se echipeze cu un schimbător de căldură (H) și cu un dispozitiv de reglare a temperaturii (TC) având caracteristicile specificate la pct. 2.2.3. pentru a garanta constanța debitului de-a lungul tubului Venturi (MV) și astfel proporționalitatea debitului care trece prin S. Sistem de prelevare a eșantioanelor pentru măsurarea particulelor - S1 - sondă de prelevare în tunelul de diluție - F - unitate de filtrare compusă din două filtre legate în serie; dispozitiv de comutare pentru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
măsoară debitul în sistemul ce conține diverse valori de presiune, precum și parametrii de reglare ai sistemului, apoi se determină relația dintre cei din urmă și debite. 4.1.1. Debitmetrul folosit poate fi de mai multe feluri, de exemplu: tub Venturi gradat, debitmetru laminar sau debitmetru cu turbină etalonat, cu condiția să fie vorba de un aparat de măsură dinamic și care să poată, printre altele, să îndeplinească prescripțiile de la pct. 4.2.2. și 4.2.3. din anexa III
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
minus 0,5% din valoarea măsurată de V. Valorile lui M ar trebui să varieze de la o pompă la alta. Etalonarea trebuie executată în momentul punerii în funcțiune a pompei după o întreagă operație de întreținere. 4.3. Etalonarea tubului Venturi cu scurgere critică (CFV) 4.2. Pentru etalonarea tubului Venturi CFV, se pornește de la ecuația debitului pentru un tub Venturi cu scurgere critică unde: Q: debitul K: coeficient de etalonare P: presiunea absolută (kPa) T: temperatura absolută(K) Debitul gazului
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
M ar trebui să varieze de la o pompă la alta. Etalonarea trebuie executată în momentul punerii în funcțiune a pompei după o întreagă operație de întreținere. 4.3. Etalonarea tubului Venturi cu scurgere critică (CFV) 4.2. Pentru etalonarea tubului Venturi CFV, se pornește de la ecuația debitului pentru un tub Venturi cu scurgere critică unde: Q: debitul K: coeficient de etalonare P: presiunea absolută (kPa) T: temperatura absolută(K) Debitul gazului este în funcție de presiunea și temperatura de intrare. Procedura de etalonare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
Etalonarea trebuie executată în momentul punerii în funcțiune a pompei după o întreagă operație de întreținere. 4.3. Etalonarea tubului Venturi cu scurgere critică (CFV) 4.2. Pentru etalonarea tubului Venturi CFV, se pornește de la ecuația debitului pentru un tub Venturi cu scurgere critică unde: Q: debitul K: coeficient de etalonare P: presiunea absolută (kPa) T: temperatura absolută(K) Debitul gazului este în funcție de presiunea și temperatura de intrare. Procedura de etalonare descrisă în continuare dă valoarea coeficientului de etalonare a valorilor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
absolută(K) Debitul gazului este în funcție de presiunea și temperatura de intrare. Procedura de etalonare descrisă în continuare dă valoarea coeficientului de etalonare a valorilor măsurate de presiune, temperatură și debit de aer. 4.3. Pentru etalonarea aparaturii electronice a tubului Venturi CFV, se urmează procedura recomandată de fabricant. 4.4. Cu ocazia măsurătorilor necesare pentru etalonarea debitului din tubul Venturi cu scurgere critică, următorii parametrii trebuie să îndeplinească toleranțele de precizie indicate: presiunea barometrică (corectată (Pa): 0,03 kPa temperatura aerului
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
coeficientului de etalonare a valorilor măsurate de presiune, temperatură și debit de aer. 4.3. Pentru etalonarea aparaturii electronice a tubului Venturi CFV, se urmează procedura recomandată de fabricant. 4.4. Cu ocazia măsurătorilor necesare pentru etalonarea debitului din tubul Venturi cu scurgere critică, următorii parametrii trebuie să îndeplinească toleranțele de precizie indicate: presiunea barometrică (corectată (Pa): 0,03 kPa temperatura aerului la intrarea LFF (ETI): 0,15 K reducerea presiunii înainte de LFE (EPI) : căderea presiunii de-a lungul racordului din
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
intrarea LFF (ETI): 0,15 K reducerea presiunii înainte de LFE (EPI) : căderea presiunii de-a lungul racordului din LFE(EDP): 0,0015kPa debitul aerului (Q): 0,5 % reducerea presiunii la intrare CFV (PPI): 0,02 kPa temperatura la intrarea tubului Venturi (T): 4.5. Se instalează echipamentul conform figurii III/6/4.3.4. și se verifică etanșeitatea. Orice infiltrații existente între dispozitivul de măsurare a debitului și tubul Venturi cu scurgere critică ar afecta grav precizia etalonării. 4.6. Se
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
la intrare CFV (PPI): 0,02 kPa temperatura la intrarea tubului Venturi (T): 4.5. Se instalează echipamentul conform figurii III/6/4.3.4. și se verifică etanșeitatea. Orice infiltrații existente între dispozitivul de măsurare a debitului și tubul Venturi cu scurgere critică ar afecta grav precizia etalonării. 4.6. Se reglează vana de reglare a debitului la deschidere totală, se pune în funcțiune ventilatorul și se lasă sistemul să-și atingă regimul stabilizat. Se înregistrează valorile date de toate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
se lasă sistemul să-și atingă regimul stabilizat. Se înregistrează valorile date de toate aparatele. 4.7. Se variază reglarea supapei de comandă a debitului și se execută cel puțin opt măsurări distribuite în zona de scurgere critică a tubului Venturi. 4.8. Se utilizează valorile înregistrate în momentul etalonării pentru a determina elementele următoare. Debitul aerului Q este calculat în fiecare punct de testare după valorile de măsurare a debitmetrului, după metoda prescrisă de fabricant. Se calculează valorile coeficientului de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
valorile de măsurare a debitmetrului, după metoda prescrisă de fabricant. Se calculează valorile coeficientului de etalonare pentru fiecare punct de testare: unde: Q: debitul în m3/mn la 273,2 K și 101,33 kPa T: temperatura la intrarea tubului Venturi (K) P: presiunea absolută la intrarea tubului Venturi (kPa) Se stabilește o curbă a lui K în funcție de presiunea de la intrarea tubului Venturi. Pentru o scurgere sonică, K are în mod evident o valoare constantă. Atunci când presiunea scade (adică atunci când crește
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
de fabricant. Se calculează valorile coeficientului de etalonare pentru fiecare punct de testare: unde: Q: debitul în m3/mn la 273,2 K și 101,33 kPa T: temperatura la intrarea tubului Venturi (K) P: presiunea absolută la intrarea tubului Venturi (kPa) Se stabilește o curbă a lui K în funcție de presiunea de la intrarea tubului Venturi. Pentru o scurgere sonică, K are în mod evident o valoare constantă. Atunci când presiunea scade (adică atunci când crește reducerea presiunii), tubul Venturi se deblochează, iar K
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
Q: debitul în m3/mn la 273,2 K și 101,33 kPa T: temperatura la intrarea tubului Venturi (K) P: presiunea absolută la intrarea tubului Venturi (kPa) Se stabilește o curbă a lui K în funcție de presiunea de la intrarea tubului Venturi. Pentru o scurgere sonică, K are în mod evident o valoare constantă. Atunci când presiunea scade (adică atunci când crește reducerea presiunii), tubul Venturi se deblochează, iar K descrește. Variațiile rezultante ale lui K nu sunt tolerabile. Pentru un număr minim de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
absolută la intrarea tubului Venturi (kPa) Se stabilește o curbă a lui K în funcție de presiunea de la intrarea tubului Venturi. Pentru o scurgere sonică, K are în mod evident o valoare constantă. Atunci când presiunea scade (adică atunci când crește reducerea presiunii), tubul Venturi se deblochează, iar K descrește. Variațiile rezultante ale lui K nu sunt tolerabile. Pentru un număr minim de opt puncte în zona critică, se calculează K, mediu și abaterea standard. Dacă abaterea depășește 0,3% din K mediu, trebuie să
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
nevâscoase au fost studiate de matematicieni precum Leonhard Euler, care a explicat rolul presiunii în fluide, a formulat ecuațiile de bază ale mișcării, a introdus conceptul de cavitație și principiile mașinii centrifuge, D'Alembert, Antoine Chézy (1718-1798), Lagrange, Giovanni Baptista Venturi (1746-1822), care a făcut teste pe reducțiile tronconice, Laplace, Claude-Louis Navier (1785-1836), Poisson, iar fluidele vâscoase au fost tratate de o pleiadă de ingineri, printre care Poiseuille sau Gotthilf Heinrich Ludwig Hagen. Un studiu matematic și mai amănunțit asupra fluidelor
Mecanica fluidelor () [Corola-website/Science/309561_a_310890]
-
camera etanșă pe timpul inspirației, acționează, prin intermediul sistemului de pârghii, asupra clapetului, provocând admisia aerului respirator. Aerul respirator, destins în aval de clapet, este îndreptat spre o duză dirijată spre axul racordului de inspirație, care creează o depresiune asupra membranei (efect Venturi), diminuând astfel efortul inspirator. Racordul de expirație are la un capăt o supapă unisens de tip „cioc de rață“, din cauciuc, amplasată la partea superioară a membranei pentru a se evita gradientul de presiune dintre partea de inspirație și cea
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
etanșă în timpul inspirației, se transmite, prin intermediul sistemului de pârghii, asupra clapetului, provocând admisia aerului comprimat respirator. Aerul comprimat destins în aval de clapet este îndreptat spre o duză dirijată în axul tubului respirator, care creează o depresiune asupra membranei (efectul Venturi), diminuând astfel efortul inspirator. Aerul comprimat destins ajunge la scafandru prin tubul de inspirație și furtunul de inspirație din cauciuc gofrat, trecând prin supapa de inspirație și piesa bucală. În faza de expirație, gazul expirat de către scafandru prin piesa bucală
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
modificarea unghiurilor tuturor suprafețelor, în folosirea diferitelor tipuri de ornamente, semănând la nivelul elaborării și al rafinamentului execuției, mai mult decât cu orice, cu arhitectura Art Deco. Lista arhitecților postmoderni îi include pe foarte cunoscuții Philip Johnson, John Burgee, Robert Venturi, Ricardo Boffil, James Stirling, Santiago Calatrava și Frank Gehry. "Profetul postmodernității" a fost arhitectul și criticul american Charles Jencks, în al cărui studiu au fost definite trăsăturile esențiale ale curentului. Arhitecții postmoderni au căutat un punct de conjuncție între tehnologia
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
modificarea unghiurilor tuturor suprafețelor, în folosirea diferitelor tipuri de ornamente, semănând la nivelul elaborării și al rafinamentului execuției, mai mult decât cu orice, cu arhitectura Art Deco. Lista arhitecților postmoderni îi include pe foarte cunoscuții Philip Johnson, John Burgee, Robert Venturi, Ricardo Boffil, James Stirling, Santiago Calatrava și Frank Gehry. "Profetul postmodernității" a fost arhitectul și criticul american Charles Jencks, în al cărui studiu au fost definite trăsăturile esențiale ale curentului. Arhitecții postmoderni au căutat un punct de conjuncție între tehnologia
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
1860 de consulul german la Paris, "Felix Bamberg". "Charles Picard" l-a vândut Muzeului Luvru, în 1893, pentru suma de treizeci de mii de franci. Mai întâi, a fost considerat ca fiind o operă a pictorului Piero della Francesca. Adolfo Venturi a fost primul, în 1889, care a publicat tabloul ca fiind o operă a lui Pisanello. Această atribuire este unanimă, în prezent. Vederea din profil, proprie reprezentărilor medievale a figurilor nobililor, este utilizată pentru această figură care va fi identificată
Portretul unei prințese d'Este () [Corola-website/Science/325876_a_327205]
-
este unanimă, în prezent. Vederea din profil, proprie reprezentărilor medievale a figurilor nobililor, este utilizată pentru această figură care va fi identificată ca una din prințesele timpului atât pentru subiect cât și pentru model. Problema identității modelului rămâne deschisă. Adolfo Venturi, primul, a recunoscut motivul brodat pe țesătura care acoperă umărul tinerei femei, un vas cu toartă dublă. Este vorba despre emblema gravată de Pisanello pe medaliile cu efigia lui Niccolò al III-lea d’Este. El a identificat, prin urmare
Portretul unei prințese d'Este () [Corola-website/Science/325876_a_327205]
-
Rubiera și St. Ambrogio și a construit drumuri noi de conectare cu statele vecine. În 1785 a fondat Academia de Arte Frumoase Atesine; în timpul domniei lui artele și cultur au înflorit, iar printre protejatele sale au fost Lazzaro Spallanzani, Giambattista Venturi, Girolamo Tiraboschi, Lodovico Ricci și alții. Invazia franceză l-a forțat să fugă la Veneția la 7 mai 1796. Mai târziu, soldații francezi l-au capturat la Veneția, jefuind 200.000 zecchini din casa lui. După acest episod s-a
Ercole al III-lea d'Este, Duce de Modena () [Corola-website/Science/327245_a_328574]
-
unui călugăr capucin din mănăstirea Malè, căruia ia dedicat ulterior o nouă specie de bureți, "Omphalia giovanellae", sin. "Clitopilus giovanellae" (Bres.) Sing. După pensionarea sa în 1910, Bresadola a continuat activitatea de micolog. S-a ocupat cu lucrările lui Gustavo Venturi (1830-1898) și Carlo Vittadini (1800-1865). Dar evenimentul decisiv pentru cercetările sale micologice în Trentino a fost scrisoarea sa către profesorul de botanică de la Universitatea din Padova, Pier Andrea Saccardo (1845-1920), în care a solicitat să aibă voie de a întrebuința
Giacomo Bresadola () [Corola-website/Science/335403_a_336732]
-
Mursia, 1972; 1978; 1985; 1994; 2005 Cesare Cases, "La Storia". Un confronto con "Menzogna e sortilegio", în «Quaderni Piacentini», XIII, n. 53-54, 1974, apoi în "Patrie lettere", Torino, Einaudi, 1987, pp. 104-125 Camillo Bria, "Elsa Morante", Romă, Ciranna, 1976 Gianni Venturi, Elsa Morante, Firenze, La nuova Italia ("Îl castoro" n. 130), 1977 Donatella Ravanello, "Scrittura e follia nei romanzi di Elsa Morante", Venezia, Marsilio, 1980 Gaetana Miglioli, "Elsa Morante", Bologna, Barghigiani, 1982 Franco Fortini, "Aracoeli", în «Corriere della Seră», 14 noiembrrie
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]