727 matches
-
poem, și la Iași și în bălțile Brăilei, un poem pe care l-am publicat deja într-o carte, poem care are o dimensiune, să-i spun așa, uriașă. Are vreo douăzeci și ceva de episoade, capitole, toate în diverse versificații. Când mergeam, de pildă, cu brigada la muncă, eu lucram făcând un vers pe care îl repetam de două trei ori, apoi încă un vers pe care de asemenea îl repetam, apoi o strofă pe care o repetam și o
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
devenind un text interesant, formulat imprevizibil, original. Accentuarea acestei funcții este evidențiată la nivel semantic (sensuri conota tive/figurate, jocuri de cuvinte, expresii și locuțiuni populare etc.) și stilistic (registre sti listice, figuri de stil), la nivel formal (elemente de versificație, așezarea specifică în pa gină pentru textul dramatic etc.) și structural (topică, recurență, imagini artistice etc.). În comunicarea uzuală/colocvială, funcția poetică se poate activa spontan, prin expresii/locuțiuni, figuri de stil uzuale, sau deliberat, în vorbirea/în scrierea îngrijită
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
blestem, dorința de a pedepsi pe cineva: Uscasar izvoarele toate și marea, / Și stingesar soarele ca lumânarea. / To peascăse zarea ca scrumul. / Funingini, cenușa, sacopere drumul. (T. Arghezi) 2.10. Repere prozodice ale textului Deși în mod curent tiparul de versificație este asociat genului liric, textul poetic definește și specii epice - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda și basmul versificat ori proza rimată - sau creații dramatice (de exemplu, teatrul poetic al lui Victor Eftimiu, Înșir’te mărgărite, Cocoșul negru sau drama
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
alexandrinul - versul din 12 silabe, cu ritm iambic - are două emistihuri de câte 6 silabe). Măsura variabilă a versurilor din poezia modernă semnalează grafic impulsurile emoționale, de intensitate și durată diferite, sau fluxul intermitent al ideilor. Rima, element clasic de versificație, rezidă în consonanța sunetelor finale a două sau mai multe versuri, începând cu ultima vocală accentuată. După poziția lor în strofă, rimele sunt: - rima împerecheată (aabb/12, 34): Tu ești o undă, eu sunt o zare, / Eu sunt un țărmur
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
etc. - accentuarea elementelor de sintaxă poetică: discurs înlănțuit liber prin tehnica ingambamentului, dislocări sintactice, topică afectivă - radicalizarea nivelului stilistic: înlocuirea metaforei plasticizante cu figuri de stil moderne - „metafora revelatorie“ sau ermetică, predominanța metonimiei, frecvența construcțiilor oximoronice etc. - diversitatea elementelor de versificație, de la prozodia clasică la versul liber sau cel cu rimă, fără ritm (aritmic); noul model de poeticitate bazat pe accente afective, cu versuri inegale ca măsură, fără ritm, cu rimă/semirimă; frecvența mare a strofelor in egale sau absența delimitării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
transhumanța etc.; mituri biblice: Nașterea Pruncului Sfânt, destinul christic, îngerul etc.) - limbaj poetic care rezolvă criza limbajului prin revigorarea unui lexic poetic bazat pe registrul stilistic popular cu arhaisme/regionalisme și pe registrul stilistic liturgic (ter meni religioși) - model de versificație: clasic. - Reprezentanți: Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruș, Radu Gyr, Nichifor Crai nic, Mihail Sadoveanu, Gib Mihăescu, Cezar Petrescu etc. 3.1.6. Avangardismul Conceptul de avangardism desemnează o serie de curente artistice și mișcări ce experimentează forme noi de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
expresie ermetică. Nivelul stilistic este centrat pe metafore moderne, pe metonimii și simboluri culturale, dezvoltate imprevizibil, întro sintaxă poetică de mare libertate; registrele stilistice predilecte sunt: registrul simbolic, ludic, gnomic, colocvial, oral sau paro dicscriptural, amestecate fantezist, șocant. Tiparele de versificație de mare diversitate, alternând versuri libere înlănțuite prin ingambament și versuri aritmice în semirimă sau monorimă, versuri albe sau versuri clasice, chiar și în matricea poeziilor cu formă fixă. - Reprezentanți: Gellu Naum și Nichita Stănescu sunt și teoreticieni, Marin Sorescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
conținut imaginar și dă naștere unei expresii [...] care este funcția textului, ceea ce face din el un poem concret, singular și nerepetabil, manifestare a adevărului particular al poetului“ (Nicolae Manolescu, Despre poezie). Ca unitate formală, textul liric presupune un tipar de versificație și unitățile compoziționale specifice: versurile, organizate, de obicei, în strofe. În poezia tradițională, versul este marcat grafic prin scrierea cu majusculă a primului cuvânt. Poezia modernă renunță frecvent la acest tip de grafem, reliefând tehnica ingambamentului prin scrierea cu majusculă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Simona Popescu. 3.4.4. Particularități ale limbajului poetic Lumea ideatică, sonoră și ritmică a poeziei se alcătuiește întrun limbaj care are atributul poeticității. Trăsăturile intrinseci prin care se definește poeticitatea sunt: caracterul subiectiv al enunțării, organizarea formală specifică (principiul versificației), caracterul autotelic 3 și caracterul ficțional al referentului. Poeticitatea se realizează prin strategii discursive, precum simbolizarea, totalizarea (actul semnificării se realizează prin întregul context stilistic), devierea (de la normele limbii literare și de la uzanțele comunicării pragmatice) ca mecanism de metaforizare și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a discursu lui poetic. În primul rând, viziunea eminesciană originală asupra menirii artistului se concretizează într un discurs gnomic ce disimulează prezența eului liric sub „masca“ impersonală a persoanei a IIIa (el, poetul). În al doilea rând, tiparele diferite de versificație ale celor două secvențe sugerează subtil monotonia, repetitivitatea modelului existențial al omului comun (sextina are ritm trohaic și rimă împerecheată), în opoziție cu unicitatea poetului nepereche, cu originalitatea creației sale (versuri libere). Aceasta reeditează mitul orfic (frecvent în lirica eminesciană
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lume Structural, imaginarul poetic bacovian se configurează pe două planuri - cel al realității exterioare și cel al realității lăuntrice, subiective -, aflate întro relație de corespondență. Fiecare din cele două catrene - perfect simetrice la nivelul sintaxei poetice și al tiparului de versificație - dezvoltă, prin analogie, unul dintre planuri. Prima strofă schițează reperele realității exterioare. Întro imagine stilizată, de tablou impresionist, este figurat spațiul simbolic al vidului existențial, al morții. Cavoul, sicriul numesc direct spațiul thanatic ori simbolizează (prin sensuri conotative) spațiul închis
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în raport cu realitatea imperfectă din care se inspiră este sugerată prin dubla opoziție: totalitate/fragment (trunchi/coastă), prin cipiul fe minin (considerat de I. Barbu superior)/principiul masculin (Eva/Adam). Ideea poe zieicântec ce echivalează cu actul demiurgic este accentuată prin versificația bazată pe ritm iambic și rimă îmbrățișată, pe armonii imitative (versul 6) și pe tehnica modernă a ingambamentului. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Consider că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
să folosești o locuțiune/expresie care să conțină verbul a lega. 4. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 5. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic. 6. Precizează două caracteristici ale elementelor de versificație utilizate în poezia citată. 7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din primele patru versuri. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, ultimele cinci versuri ale textului, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și cu spiritualitatea ances trală. Versurile următoare iau forma discursului la persoana întâi plural, care se scindează apoi în persoana a IIa plural (verbele la imperativ) și în indici ai persoanei I singular, pentru a surprinde singurătatea ființei în fața morții. Versificația postmodernistă sfidează normele comune ale limbii prin absența majus culelor (la începutul enunțurilor și al substantivelor proprii), prin absența semnelor de punctuație, prin versurile libere, prin ingambamentul constând în „decupajul“ aleatoriu al versurilor (pândește sateliții și le smulge / aparatura electronică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
unui „principiu de progres“ (Eugen Lovinescu). În poezie, modernismul interbelic se concretizează prin cultivarea liricii filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (condiția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“ etc.), prin înnoirea limbajelor poetice și a tiparelor de versificație. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat întro orientare literară, întro perioadă, întrun curent cultural/literar sau întro orientare tematică Primul poetfilozof care a impus canonul modernist în lirica românească a fost Lucian
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poetul corolei de minuni a lumii propune și o viziune inedită asupra artei. Formulată ca un monolog liric, poezia lui Blaga dezvoltă teme definitorii pentru estetica modernismului: cunoașterea, creația, singularitatea eului crea tor. De mare modernitate este și tiparul de versificație: poezia nu este structurată în strofe, iar versurile libere, de măsură variabilă, se înlănțuie prin ingambament. Prin toate aceste inovații tematice, stilistice și prozodice, Blaga năzuiește să surprindă esența inefabilă a lumii și să accentueze valoarea cognitivă a literaturii. Item
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de elevi sunt: 1. să identifice sentimentele eului liric, cum sunt ele exprimate, și mărcile acestuia în text; 2. să găsească diferite tipuri de imagini artistice în discursul poetic ; 3. să precizeze figurile de stil; 4. să numească elementele de versificație specifice acestei poezii; 5. să comenteze semnificația titlului. După ce grupele de „experți” rezolvă sarcina primită, echipele inițiale se întrunesc și fiecare membru le va explica celorlalți la ce concluzii a ajuns. Fiecare echipaj va realiza compunerea prin care va demonstra
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bojoga Ramona-Petronela; Zaharia Oana-Simona () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1137]
-
din București (1957). După un șomaj de șase ani, funcționează ca redactor la „Scânteia tineretului” (1963-1964), apoi la „Viața românească”, până la pensionare (1995). A debutat cu versuri în „Tânărul scriitor” (1954), iar editorial - cu volumul Fără popas (1961). Primele volume - versificația de circumstanță, sub imperativul „comenzii sociale” fiind repede abandonată - o impun ca poet al câmpiei și satului ancestral. Idilismul este evitat structural. Imaginea Bărăganului sălbatic, scitic, bântuit de vârtejuri și de secetă, nu exclude totuși „melancolia serilor” și poezia halucinantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
metodologice, care sînt la fel de numeroase, precum cele legate de caracterul parametrilor multipli ai prozodiei, de interacțiunile perceptive dintre diferiți parametri (intensitate, înălțime, durată, timbru) și de absența adecvării cuvînt cu cuvînt între percepere și măsură. V. analiză conversațională, emoție, metrică, versificație. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 RN PULSIUNE COMUNICATIVĂ. În psihanaliză, pulsiunea este un proces dinamic constînd dintr-o încărcare energetică ce face ca organismul să tindă spre un scop. Originea ei este
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
22-33; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 178, 272-273; Munteano, Panorama, 205, 266-268; Călinescu, Ist. lit. (1941), 811-812, Ist. lit. (1982), 896-897; Vianu, Arta, II, 226-231; Felea, Dialoguri, 250-260; Streinu, Pagini, III, 28-30; Mihail Petroveanu, Studii literare, București, 1966, 139-148; Streinu, Versificația, 193-194, 197; Călinescu, Eseuri, 86-104; Georgescu, Polivalența, 241, 243-246; Arghezi, Scrieri, XXVII, 440-441; Manolescu, Metamorfozele, 58-60; Tomuș, 15 poeți, 200-209; Vinea - 5 ani - Remember, TR, 1969, 30 (semnează Ștefan Aug. Doinaș, Ion Oarcăsu, Ovidiu Papadima, Dumitru Micu, V. Fanache); Ardeleanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
un convertit care a abandonat învățătura lui Ausonius, în aceeași măsură - și chiar mai mult decât acesta - este un convertit Paulin din Pella, nepotul lui Ausonius. Ruptura cu trecutul n-ar putea fi mai netă și mai evidentă. Prozodia și versificația sunt adesea defectuoase, deși el declară că îi imită, în afară de Virgiliu, și pe Ausonius, pe Paulin din Nola și pe Claudius Marius Victorius. Bibliografie. Ediții: SChr 209, 1974 (Cl. Moussy); BPat 26, 1995 (A. Marcone). Studii: P. Courcelle, Histoire littéraire
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nu numai din cauză că izvoarele lipsesc sau sunt lipsite de claritate, ci și pentru că nu s-a ajuns încă la un acord în privința semnificației imnului, în sensul că nu se știe dacă trebuie înțeles ca o compoziție care respectă normele unei versificații regulate, chiar dacă nu prozodice, cum era cazul poeziei de inspirație clasică (conform distincției amintite mai sus). Reamintim cititorului imnurile anonime din creștinismul timpuriu, cum sunt cele care se găsesc în Temeiurile apostolice (vol. I, p. ???) și cel cu care se
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
etic al muncii intelectuale; poetul reprezintă strămoșul interiorizat dar și fiul, ca un proiect existențial. În poezia argheziană, gândirea și limbajul sunt de factură modernă, iar forma și tematica sunt tradiționale, creația fiind atât inspirație, cât și rezultat al meșteșugului. Versificația este tradițională și în același timp modernă (rimă pereche, dar și ritm neregulat). Metafora "cuvinte potrivite" este mereu "șlefuită" de poetul care înfățișează cartea ca pe o imagine a spiritului unui popor, dar și ca afirmare a individualității prin creație
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
foame de scrum"). În celulă, numai existența tencuielii se justifică fiind singura "filă" accesibilă pentru exprimarea gândirii și simțirii poetice. Dacă apostolii au primit ajutoare din partea divinității, poetul a fost lipsit de ajutor, rămânând în singurătate și tristețe. La nivelul versificației remarcăm rima-pereche și ritmul neregulat. Unele sonorități sugerează tristețea, iar o inversiune este tipic argheziană: "nu o mai am cunoscut". Psalm (Tare sunt singur, Doamne, și pieziș... ) Arghezi a preluat psalmul biblic doar ca formă poetică. Acest psalm are ca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Făt-Frumos din lacrimă, Călin file din poveste), a conferit textului virtuți filosofice (Revedere, Ce te legeni), a investit textul cu simboluri și semnificații (Luceafărul), a îmbogățit universul poetic, în general, cu elemente de vocabular, expresii orale, imagini poetice, elemente de versificație de tip folcloric (Povestea codrului, Călin file din poveste, Crăiasa din povești, Luceafărul, Scrisoarea III, Sara pe deal). Opera eminesciană este o sinteză a spiritului autohton prin felul în care evidențiază natura, "spațiul mioritic", cu peisajul tipic românesc: codrul marea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]