294 matches
-
Târgoviște). Mai scrie, iscălind I. Dumitrescu-Pietrari, I. Aliniș, Secure, N. Pinten ș.a., și în alte gazete locale, precum „Ecoul Dâmboviței”, „Ancheta”, „Gorjanul”, și înființează el însuși „Suflet de țăran” (Târgoviște, 1932), care nu rezistă mult timp. La toate dădea și versificări ocazionale, cronici rimate sau epigrame. Acestea din urmă sunt strânse în volumul Țepi... cu adresă (1930). Ulterior își tipărește plachetele Scrisori de primăvară (1932), Amintiri (1935), Depărtări (1936), Regelui meu (1936), Poeme cu livezi (1937), Poeme cu vin și haiduci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
versul dur, ca o ghioagă/ S-aud din slove mustul gâlgâind, / Imaginea îmi place să o prind/ Ca lupul căprioara pe viroagă./ Nu cred în sulimanul de cuvinte/ Cum maică-mea în dresuri n-a crezut”). Paralel, P. practică și versificările ocazionale, preamărind pe puternicii zilei (inclusiv pe regele „său”) ori distribuind amabilități confraților, nu fără să încerce a le sesiza tematica și stilul. La alt nivel este placheta Ne fac dojană grea străbunii, în care durerea sinceră și deosebit de intensă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
care le-au acceptat, a lipsei de eroism și de spirit de sacrificiu. La extrema opusă se plasează Carte cu eroi și Spre zăpezi. Autorul e și aici sincer, pe alocuri surprinde tragismul războiului, însă multe pasaje sunt copleșite de versificări encomiastice și declamații bombastice. Experiența dublă, de poet și dascăl, se relevă în versurile din placheta Din Țara lui April. În schimb, culegerea Scrisori de primăvară e mai curând un eșec, deoarece autorul nu își poate selecta multe dintre poeziile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
încă valoare relativă. Și-și afirmă gîndul ce i-a fost călăuză în opțiunile care l-au diriguit: "Să alegi între grațios și Grație, între încîntare și Mîntuire, iată canonul întrebării. Suflet mai degrabă religios decît artistic, am vrut în versificările mele să dau echivalentul unei stări absolute ale Intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaz". Poezia proprie rămîne adevăratul chivot al lirismului absolut. Este cu totul refractar, în asceza sa, la melodioasele plîngeri ale poeților. În marginea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
versiunile sale, chiar dacă au fost reprezentate, nu rămân în fondul repertorial activ. Cauza rezidă în insuficienta înzestrare poetică și în capacitatea redusă de a echivala în traduceri subtilitățile din textele originale. Strădania i-a adus totuși o anume dexteritate în versificare și în construcția conflictelor, ceea ce, împreună cu familiarizarea sa cu trecutul românesc, cu graiul vechilor pravile, al cronicilor și al baladelor populare, i-a determinat opțiunea pentru drama istorică în versuri. Prima încercare, Bimbașa Sava, acuză însă un dialog greoi, împiedicat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
și adăugiri de la o ediție la alta, Dorul inimei, culegere amintind epigonic de Spitalul Amorului a lui Anton Pann, unde sunt agregate versuri populare, romanțe, „cântece de dor și amor”, cuplete, poezii de V. Alecsandri, D. Bolintineanu, Al. Sihleanu ș. a., versificări proprii, traduceri. Era de așteptat să aleagă spre a traduce Crimele misterioase de Émile Gaboriau și să caute la Charles Desnoyer și A. D’Ennery (La Bergère des Alpes) o schemă pentru piesa Păstorița Carpaților, localizare jucată stagiuni în șir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
conține, de asemenea, Stihurile la luminatul herb a Țărâi Moldovei, ce precedă toate tipăriturile lui D., începând cu psaltirea din 1673. Într-o manieră sugerată parcă de tiparul „clasic” al vechilor pomelnice mănăstirești, D. evocă apoi, în una din primele versificări originale ale literaturii române medievale - poemul cronologic despre domnii Moldovei, apărut mai întâi în Molităvnic... (1681) și reeditat în Parimii... (1683) - pe voievozii-ctitori, începând cu Dragoș, „descălecătorul”, urmând cu cei din neamul Mușatinilor, până la „Ștefan cel Bun” cu fiii săi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
și a seriilor sinonimice, spontaneitatea lexicală, originalitatea metaforică. Eforturile prin care D. desăvârșește transpunerea românească, din slavonă, în proză, a psalmilor (versiune ce apare în ediția bilingvă a Psaltirii slavo-române din 1680) au premers celor cinci ani consacrați de el versificării psaltirii. Autorul Psaltirii în versuri a consultat, cum se crede, traducerile românești de până la el ale psalmilor, Psaltirea Scheiană și Psaltirea lui Coresi în primul rând, poate și o ediție grecească a Vulgatei. Operă de Renaștere, psaltirea versificată în Polonia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
păcate, în autoare vibrează mai mult sonul muzical decât clocotul ideilor și fantezia metaforică, astfel că textele poetice sunt doar un adjuvant al melodiilor pentru care, se pare, au și fost create. Gândurile nobile se văd adesea compromise de prozaismul versificării stângace, realizată într-o manieră narativ-nudă. Câteva sclipiri de har apar abia atunci când D. împrumută maniera versului popular. Un prim volum intitulat Țara mea (1974) include și partiturile compuse de autoarea însăși pentru o bună parte din poeziile proprii; cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286697_a_288026]
-
s-au scris pe tema păcii, se cuvine să fie amintită una, intitulată Strajă Păcii a Petrei Duțu. Nici această poezie nu reușește să ne comunice măcar un singur aspect real al luptei pentru pace, pierzându-se, În schimb, În versificarea unor locuri comune. (Ă). De asemenea, cunoașterea poeților clasici, a celor mai buni dintre poeții noștri actuali și a poeților sovietici - i-ar fi sporit exigențele față de, propria sa creație și i-ar fi temperat graba de a se vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Veșnic Îți va sta În ajutor» În La frasinii de la răscruce, cuvântarea pe care o ține președintele gospodăriei colective se scaldă și ea În șabloane arhicunoscute (Ă). La Baconsky nu vom Întâlni, de pildă, nici eternii „zori ai socialismului”, nici versificarea unor teze ideologice. Dar vom Întâlni altceva, care constituie, fără Îndoială, una din trăsăturile specifice ale poeziei baconskyene: prezența eroului liric aproape În fiecare poem al poetului clujean. (Ă). Această insinuare a propriului eu a fost remarcată de toți cei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să ne exprimăm absoluta noastră nedumerire: pentru ce este el un "simbolist"? Primele poezii, deși bogate în senzații - care însă nu vreau să evoce altceva -, au toate caracterele poeziei "vechi" și... ceva din Vlahuță, mai ales în stil și în versificare. Iar în Cometa și Caleidoscop, se rostandizează cu mult brio, ceea ce nu ni se pare deloc simbolistic... Mai "simbolistă" ar fi Legenda funigeilor, dar cine nu vede că Iosif, cel dat afară din literatură pentru "vechimea" lui, are mai mult
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
numere), având ca director pe Gh. Gologan și redactor pe N. Thomescu-Baciu. Revista este consacrată poeziei, chiar și „programul” fiind scris în versuri: „Deviza-mi va fi cântec și poezie / Revărsând în cale numai veselie.” În sumar intră versuri și versificări patriotice, populare, religioase, soldățești. Sunt antologate poezii de Artur Stavri, N. Thomescu-Baciu, Iuliu Cezar Săvescu și mulți alții, ascunși sub pseudonime, printre poeme numărându-se, bunăoară, unele înscrise sub genericele „Mărășești” și „Mahalale”. Alte rubrici: „Satira zilei”, „Capitala”. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289248_a_290577]
-
făcându-i „sufletul bolnav și trist”. S. are o percepție foarte concretă a propriului spațiu interior - „stau în mine zăvorât ca-ntr-o chilie”. De obicei el nu se poate dezlipi de mediul proxim, de micile întâmplări cotidiene, de unde o versificare a imediatului, cu aglutinări de imagini și enunțuri oarecum narative. Actul poetic ar consta la el doar în a găsi un nume pentru ce vede, o comparație, o metaforă, o formulare mai deosebită. Preponderent descriptive, stihurile demonstrează unele virtuți plastice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
grupaj de versuri, a căror tematică este racordată la directivele ideologice și politice ale momentului: lupta pentru pace, alegerile, îndeplinirea planului de stat, condamnarea imperialismului etc. Alături de poeți ieșeni consacrați (Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, George Lesnea, Nicolae Țațomir ș.a.), apar versificări ale unor muncitori ceferiști, forestieri, țărani muncitori, studenți, învățători, funcționari, ziariști ș.a.m.d. Mai sunt inserate poezii de Mihai Beniuc, Nicolae Labiș, care publică aici primele versuri (Fii dârz și luptă, Nicolae, 8/1950), Șt. Cazimir, D. Ignea, Dragoș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287491_a_288820]
-
de definiția poeziei după Aristotel, Bacon și Fénelon, de starea literaturii și a instrucțiunii la români. Al. Zanne este autorul, între altele, al unei compilații privind teatrul englez premergător lui Shakespeare, iar D. Bolintineanu, al unei serii de Studii literare. Versificarea română. V. Alecsandri publică poeziile Emmi și Stelele și tot versuri trimite Gr. H. Grandea. D. Bolintineanu dă și scrieri de inspirație istorică: Moartea lui Miron Costin logofătul ș.a. Dionisie Pop Marțian tipărește în I. relatări privitoare la o călătorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287534_a_288863]
-
Totuși, în Bardul (poem influențat vădit de Blestemul bardului al lui Uhland) se conturează un portret sugestiv al cântărețului străin de acestă lume, cu elemente ce îl apropie, pictural, de imaginea Luceafărului eminescian. Z. a încercat, cu mare ușurință în versificare, diferite tipuri de strofe și ritmuri. El nu se sfiește să introducă vocabule și versuri străine în refren sau în rimă. Alături de Al. Depărățeanu, a consolidat versul scurt. Dar nici exercițiile metrice, nici aspirația romantică nu pot birui platitudinea imaginii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
cu accente adânc răscolitoare, atrocitățile săvârșite de imperialiștii americani în Coreea. Această poezie, caracterizată prin forța de exprimare a ideilor și sentimentelor și printr-un ridicat nivel al formei artistice, e pomenită în treacăt de cronicar ca exemplu de «simplă versificare a unor fapte cunoscute!». O asemenea apreciere nedreaptă și ponegritoare nu se poate să nu indigneze pe scriitori. Marile calități ale culegerii de versuri Zile slăvite nu scuză totuși o serie de lipsuri (...). Atunci când autorul încearcă să înfățișeze din «birou
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Planurile lor au fost deconspirate, la tron a venit Henric, devenit regele Henric al III-lea, iar contele de La Mole a fost decapitat. În grațiile reginei s-a aflat și Bussy d'Amboise, curajos militar, talentat spadasin, cu abilități de versificare care au cucerit-o pe regină. Militarul îndrăgostit a murit eroic, într-o scenă de capă și spadă. Jacques Harlay a fost un alt militar spre care s-a îndreptat dragostea reginei de Navarra, și acesta era tot în anturajul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]