378 matches
-
Dan Cipariu face figură bună într-un câmp literar destul de confuz și uneori inert cum este cel de azi din România. Poetul se declară pentru o revenire la lirism și romantism într-un peisaj poetic suprasaturat de sexualitate și pornografie versificată. Obișnuiți să ne iubim rece și virtual în această realitate suntem injectați acum cu virusul dulcegăriei, cu șerbet și alte droguri romantice și ni se strigă în urechi: "sunt cel care se scaldă în râul deziluziilor/ mere-pere cine te vinde
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
energică pentru supraveghetorii care nu te vor scăpa din ochi! în urma lor și pe-mprejur Cazaci, bașchiri sălbatici, Cu suliți lungi, cu ochi de ciur Alerg pe cai zburdatici, Și-n zarea sură stă urlând, Urlând lupul flămând. Ispita discursului versificat e prezentă de la început, și se întețește din vreme în vreme; după zburdaticii bașchiri vin 16 versuri avocățești ("amorul sfânt de țară", "un dor de libertate" etc.). Pe neașteptate, un distih: "Câți au format grozavul șir,/ Pohodul na Sibir!" - se
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
numai că firul histrionului traversează solul arenei; grimasele lui de falsă teroare pot amuza spectatorii. Nimic nu îmbogățește strofele următoare, totul rămâne narat sau rostit pretențios: Ťîmi lenevesc pe laturi universulť, Ťdă-mi timpul hotărârii nemutateť, etc. Într-o altă narațiune versificată, Ptolemeu Filadelphul, asistă la - ca să zic așa - inaugurarea farului din Alexandria, cu trufia de a-și vedea numele eternizat în litere enorme Ťpe fața turnului dinspre palatť. După decenii: ŤFurtunile prin veac topiră varulť, iar pe zid se ivește numele
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
meditația morală ale cărei texte au ca motiv principal "fortuna labilis". Eugen Negrici analizează aici poemul Viața lumii al lui Miron Costin. Spiritul didactic al smereniei creștine nu mai interesează cititorul modern. Vocația insolitului și a peripeției adună povestirile istorice versificate, cu corespondențele ei folclorice, vicleimul și cântecul de stea, majoritatea anonime și interesante, poate "primele manifestări poetice apărute în chip organic" la noi: "Ele sunt literatură și nu o literatură minoră, exponentă a mentalității păturilor intermediare. Ele constituie însăși literatura
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
dispar fără să lase vreo urmă în conștiința sau sensibilitatea lectorului; precum acele personaje translate din Biblie, dar vidate de conținut și cu trăsături convenționale, din lirica pe stoc a gândiriștilor. Schematică, simplistă este și reprezentarea omului rău, în unități versificate ce se vor emblematice, dar sunt numai sămănătorist-puerile: "să nu mai audă/ plânsul câinilor/ din fața blocului/ omul rău/ își acoperă urechile/ cu ziduri/ de beton" (Omul rău). Penultima "povestire" din cartierul de Est este, tot așa, compromisă printr-o dulcegărie
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
pe care le înregistrase o vreme la trezirea din somn: le-a ordonat, le-a triat și le-a publicat în opul său final, Versete de unică folosință (2010), o carte cum nu s-a mai scris la noi, echivalent versificat al experimentului joycian din Finnegans Wake... 19 noiembrie 2010. Lansarea Versetelor... Aglomerație mare în fața standului Editurii Bibliotheca, undeva, sus, pe unul dintre inelele laterale ale uriașului pavilion circular de la ROMEXPO. În asistență - cam trei categorii de persoane: scriitori și critici
Ultimul mare „tîrgoviștean“... by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/5516_a_6841]
-
puterii”. Mijloacele ascensiunii carieriste a bardului de la Bîrca erau prin urmare extraliterare, ducînd treptat la proiecții antiliterare. Situîndu-se într-un ceas retrograd al limbajului poetic, acesta s-a dedat, s-ar zice că de dragul normei „realist-socialiste” a „accesibilității”, la jurnalistica versificată, la acea discursivitate a întemeietorilor poeziei românești (pură moralmente la originile ei istorice!). Și nu s-a sfiit a pune accentul pe afectivitatea gregară, pe capcanele stilului agitatoric al primilor ani de comunism, asociate cu „setul infailibil de trucuri lacrimogene
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
versuri liniștit narative. Iar în prologul la poemul sonoritățile cavernoase și horcăiturile vor fi fost auzite doar de ingeniosul lor comentator. Din cele 9 versuri ale Prologului, două ne aruncă în față o găleată de apă rece - adica de proza versificata și retorica: Când râii fac planuri cum au a reține/ în barbare lanțuri popolul gemând." Cinci alte versuri schițează un peisaj convențional gotic, abundent în Occidentul european cu câteva decenii înainte de Bolintineanu (1819 ori 1825-1872). Iar ultimele două stihuri sunt
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
un soi de carbonaro, schingiuit în temnițele unui autocrat sângeros ("Tirane! vezi prada-ți, vezi cugetul sau"). Toate aceste scorneli copilărești trebuiesc a fi deduse din versuri la limita neroziei ("puternică impresie de stupiditate", resimțită de G. Călinescu). Maniacul discursurilor versificate se sloboade în voie. Iar personajul imperios al Babei răscolind "vulvorile" devine o caricatură care vorbește "că la ușă cortului": trei imperative vulgare, na, în câteva versuri, în pofida vocativelor înalt oratorice: "tirane barbar", "tirane", "barbare" - alte trei "tirane" urmează în
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
poligrafie” pentru a putea supraviețui. Conrad și Traianida, compuneri de adio, reprezintă însă cea mai spectaculoasă dezmințire a acestei aserțiuni, trecută automat de la un critic la altul. E adevărat că peste vasta producție de satire în versuri, articole de ziar versificate, e mai bine „să tragem un văl”, cum afirma pudic mentorul Junimii; dar cele două imense poeme epice la care ne referim evidențiază un poet în deplinătatea mijloacelor sale, capabil să ofere pînă la sfîrșitul vieții capodopere. Conrad e un
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
an substanță lor. Dar ce fel de substanță aveau oare lucrurile an anii '50? Artisticește, anii aceștia vor rămâne an istorie drept cea mai antiestetica și paraliterara perioadă. După mai bine de o decadă de propagandă an rime și reportaj versificat, de o minciună socială și de un fals estetic depășite doar de impostura autorilor, obtuzitatea ideologilor și agresivitatea criticilor, poezia primului volum al lui Nichita Stănescu, Sensul iubirii (1960), constituită pe o poetica a purității adolescentine, a impus o autentică
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
vază ascund câte un Mr. Hyde pus pe farse. Diurnul și echilibratul C.A. Rosetti devine, în astfel de momente de neseriozitate, Berlicocoo (după numele unui circar italian). Epuizat ca scriitor, Heliade Rădulescu își ocupă timpul cu așa-numite oracole versificate (pp. 84 - 86). Un factotum al condeiului e scandalosul gazetar N.T. Orășanu. Lui și fantezistelor lui liste de bucate le sunt atribuiți câțiva termeni intrați în limbajul curent potatoric (de exemplu: baterie). Față de aceste manifestări (și față de altele, de o
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
pe niște baghete magice, Alexandru Mușina și congenerii săi "optzeciști" își parcurg experiențele și își trăiesc viața în poemele pe care le scriu. Distanța dintre realitate și text dispare, poezia se transformă dintr-un substitut al biografiei într-o variantă versificată a ei. Personalizarea, tonul familiar, prozaismul au așadar o justificare artistică, la vie en prose însemnînd mai mult decît autentismul dubios prin care cîțiva tineri scriitori ("poeți" și "prozatori", deopotrivă) își încearcă, azi, norocul literar. Din remarcabila antologie a lui
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
procedează așa, marca distinctivă topindu-se în generalitatea manifestării lirice. Adevărat, numai că unii, la o extremă, lasă forma poemului să se dezvolte din ea însăși, expediind sensul pe un plan secund; în timp ce alții, la extrema opusă, ajung la silogisme versificate, la raționamente mai degrabă logico-filozofice decât poetice. Primii sunt inspirați, bolborositori, profetici; ceilalți, uscați și didactici. Zona de mijloc, a întâlnirii și contrabalansării celor două tendințe, e mai dificilă, dar profitabilă estetic. Să vedem, după atâta teoretizare, câteva poeme caracteristice
Insomnia by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7618_a_8943]
-
explică de ce, deși invocați, mitropolitul Dosoftei și Miron Costin sunt, totuși, lăsați pe dinafara acestei Istorii. Acestui deficit i se adaugă un criteriu pe care istoricul nu-l numește, dar îl are destul de frecvent sub ochi: relevanța. Căci după Psaltirea versificată și după Viața lumii a urmat, în realitate, o sincopă de mai bine de un secol. Ambele condiții sunt verificate prin inducție (pp. 9 - 13). Mihai Zamfir aduce exemple copleșitoare, de natură comparatistă. Raționamentul se dovedește curat de la un capăt
Stilul intelectual (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5253_a_6578]
-
Mai ales acum, o dată cu voluminoasa și eleganta Carte a psalmilor - pre stihuri retocmită de Șerban Foarță. Să clarificăm, înainte de toate, contextul: prima traducere integrală în limba română a Psalmilor biblici datează de la jumătatea secolului al XVII-lea și e una versificată. Ba chiar excelent versificată, știți prea bine, de mâna mitropolitului Dosoftei. Detaliu de extremă importanță culturală, de vreme ce de aici se ramifică, în timp, întâi o variantă liturgică, apoi una laică, literară, individuală. Fiindcă numai dacă ne gândim la didacticul și
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
voluminoasa și eleganta Carte a psalmilor - pre stihuri retocmită de Șerban Foarță. Să clarificăm, înainte de toate, contextul: prima traducere integrală în limba română a Psalmilor biblici datează de la jumătatea secolului al XVII-lea și e una versificată. Ba chiar excelent versificată, știți prea bine, de mâna mitropolitului Dosoftei. Detaliu de extremă importanță culturală, de vreme ce de aici se ramifică, în timp, întâi o variantă liturgică, apoi una laică, literară, individuală. Fiindcă numai dacă ne gândim la didacticul și faimosul exemplu al lui
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
interpretare de text, atât de dragă tuturor școlilor de analiză ale ultimelor decenii, s-a dovedit, cu fiecare carte apărută în colecțiile omagiale antedecembriste, falimentară. Sute de tomuri scrise cu dedicație se mulțumeau să rearanjeze aceleași piese ale aceluiași puzzle versificat, în vreme ce mii de prezumtivi cititori se mulțumeau și ei să le păstreze în bibliotecă, pentru timpuri filiale, de olimpiadă. În termeni ce țin de domeniul semanticii, informația reală pusă în joc era, sistematic, nulă. La fel, deducem, gradul de interes
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
turist. Aceste însușiri diverse și uneori opuse joacă un mare rol în nefixarea de azi a opiniei față de Topîrceanu. Să adăugăm la acestea o evidentă facilitate și un umor fără altitudine spirituală. Pe vremuri, Balada chiriașului grăbit sau alte anecdote versificate păreau să-i încînte pe cititorii lipsiți de gust artistic ori pe cei foarte tineri, doritori să-l imite. Tot așa, ingeniozitatea umoristică din Cioara ori din Rapsodii de toamnă era luată drept poezie adevărată. În definitiv, Topîrceanu n-a
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
tot cântați Numele-I binecuvântați, vestiți-I slava, zi de zi, - gințile a o auzi! Căci mare-i Domnul și preademn de laudă și imn solemn." (Psalmul 95) Teologul și scriitorul Tertulian Langa, traducător remarcabil al Psalmilor (v. Psaltirea. Text versificat conform originalului ebraic șTOBȚ, Editura ALC MEDIA GROUP, Cluj-Napoca, 2000), consideră că, pe lângă paralelism, o caracteristică stilistică a psalmilor ebraici este frecvența aliterațiilor și asonanțelor, aproape imposibil de reprodus într-o versiune românească. Șerban Foarță reușește în mulți dintre psalmii
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
nouăzeciști"), dar și din școli artistice atât de deosebite, încât lecția despre poezie se susținea, de fiecare dată, altfel. De la textele dense, dramatice, grave ale Ilenei Mălăncioiu la cele ludice, molatice și încântătoare ale lui Emil Brumaru, de la prestidigitațiile savant versificate ale lui Șerban Foarță la discursul tensionat, expresionist-metafizic al lui Ion Mureșan și Ioan Es. Pop, de la tiradele expansivului Mihail Gălățanu la șerpuirile surprinzătoare ale lui Eugen Suciu și Lucian Vasilescu, ascultătorii au parcurs un univers poetic în continuă metamorfoză
Turnir poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7819_a_9144]
-
întîlnim o adevarată istorie personală a poeziei. Un model ritmic ar fi abruptul jucăuș avangardist pe al carui schelet sonor se altoiește un sistem morfologic de neologisme rimate aparent la întîmplare, după o logică a jocurilor copilăriei, ca în interludiile versificate ale lui Joyce: "Și pentru ce'n definitiv/ Să nu fi luat locomotiv/ să facem un tablou votiv/ cum au făcut și ceilanti/ în burguletul Piatra-Neamt?" Altă dată muzică e bacoviană, cu aceleași accente de umor amar declamat cu jumătate
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
tabăra reacțiunii” și „lagărul democratic”. Bilanțul e favorabil: „sub aceste auspicii fericite intrăm în anul 1946” (p. 1). În 31 decembrie, ziarul are chiar un „Număr special de Anul Nou”, cu titlul Scânteia în litere roșii, cu pagină de urări versificate, pagină de umor și pagină de relatări politice („Un an de înfăptuiri ale Apărării Patriotice”, p. 7). În pagina Literatură - Artă - Cultură (p. 2), e deja prezent (fără a fi numit ca atare) „folclorul nou”: cu brazda unui Plugușor („Trage-
Scânteia sărbătorilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5021_a_6346]
-
mi-a înșelat așteptările și speranțele, și înainte de 1989, dar, mai ales, după. Prin urmare nu mai aștept nimic de la istorie, ci totul doar de la Dumnezeu, care este deasupra istoriei". Sunt acestea confesiuni prozastice care întretaie pe alocuri corpul textual versificat. Ele coroborează materia poemului propriu-zis, în care istoria e denunțată ca sistem ca o întreprindere vană, ca un aparat pus în slujba convenției consternante, ca un mediu ce favorizează impostura și chiar crima: „Istoria lumii e o lungă crimă. M-
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
îmbină erudiția filologică și sagacitatea analitică, într-o formulă care amintește de acea coniuctio elementorum din practicile alchimice. Ce a însemnat pentru cultura română tipărirea Bibliei de la București sau circulația cărților populare, care erau procedeele de construcție în povestirile istorice versificate și în teatrul popular românesc, cum funcționează alegoria animalieră în Istoria ieroglifică a lui Cantemir, ce anume a moștenit Eminescu din vechiul scris românesc, sînt doar cîteva din întrebările la care studiile cuprinse în volumul de față își propun să
Farmecul discret al erudiției by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15316_a_16641]