1,227 matches
-
Reeves , publicat în Ediția nr. 756 din 25 ianuarie 2013. Aseară iarna repede și pe neașteptate A veni; ninsoarea cu mii de fulgi mici, Veseli și jucăuși gazonul în scurt timp Un covor alb, imaculat, infinit a devenit Păsărele și veverițe cuiburi de noapte Au găsit, gerul iernii pe toate le-au unit Târziu în liniștea nopții afară am privit să Mă conving că iarna pe deplin a sosit și Pe strada noastră cu adevărat s-a oprit Cu bucurii și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
mică, bătrână alunecând La pârtie mâine toții copii gălăgioși zburdând. Citește mai mult Aseară iarna repede și pe neașteptateA veni; ninsoarea cu mii de fulgi mici,Veseli și jucăuși gazonul în scurt timpUn covor alb, imaculat, infinit a devenitPăsărele și veverițe cuiburi de noapteAu găsit, gerul iernii pe toate le-au unitTârziu în liniștea nopții afară am privit săMă conving că iarna pe deplin a sosit șiPe strada noastră cu adevărat s-a opritCu bucurii și exaltare-n suflet, în patul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
deasă pufoasăMaroniu mai închis și tare călduroasăOchii ei mari, castaniu ceva mai închis... XIII. AN NOU, de Stella Reeves , publicat în Ediția nr. 731 din 31 decembrie 2012. Afară pe cărare un sunet nou ciudat se aude În depărtare o veveriță hazlie dar speriată tresare Pisica curioasă, privirea spre geam îmi atrage Cardinalul roșu cu creasta lui mare și stufoasă Porumbeii adormiți ca la comandă toți zboară Pe geam privesc dar nimic nou nu mai zăresc E numai vântul ce vâjâie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
șampanie curgea Pentru anul vechi ce s-a sfârșit și cel nou ce a sosit! La Mulți Ani! vecină La Mulți Ani! la toți vecinii bucuri ... Citește mai mult Afară pe cărare un sunet nou ciudat se audeîn depărtare o veveriță hazlie dar speriată tresarePisica curioasă, privirea spre geam îmi atrage Cardinalul roșu cu creasta lui mare și stufoasă Porumbeii adormiți ca la comandă toți zboarăPe geam privesc dar nimic nou nu mai zărescE numai vântul ce vâjâie prin pom în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
turiștilor, Parcul Peleș, după castel. Peste tot erau numai soldați de la securitate și nu te puteai apropia de clădirile „oficiale”. Puteai doar să mergi pe alei și să te bucuri de priveliște, de răcoarea parcului sau să admire cum alergau veverițele din pom în pom. Mergeau amândoi înlănțuiți cu brațele în jurul mijlocului și, când nu-i vedea nimeni, se mai sărutau pe furiș ca niște adolescenți. Nici nu le venea să creadă că erau trecuți prin patru sau cinci ani de
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
să ducem un trai civilizat, în liniște și libertate. Să ne rugăm pentru noi și pentru ei, ca Dumnezeu să ne călăuzească pașii spre bine! Cu aceste gânduri părăsesc pădurea, Lacul Lynn din Raleigh. În fața mea, pe poteca maronie, trec veverițe. Se opresc, ridică cozile lor stufoase: „Punct - virgulă, punct - virgulă!”. Un vânticel începe să bată aruncând ace de pin din copaci și frunze maronii cu o geometrie fermecătoare. Gânduri de recunoștință mă însoțesc: Recunoștință datorez întâi țării în care m-
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
Acasa > Versuri > Farmec > AN NOU Autor: Stella Reeves Publicat în: Ediția nr. 731 din 31 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Afară pe cărare un sunet nou ciudat se aude În depărtare o veveriță hazlie dar speriată tresare Pisica curioasă, privirea spre geam îmi atrage Cardinalul roșu cu creasta lui mare și stufoasă Porumbeii adormiți ca la comandă toți zboară Pe geam privesc dar nimic nou nu mai zăresc E numai vântul ce vâjâie
AN NOU de STELLA REEVES în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350825_a_352154]
-
răsuciți de uscăciunea verii sau a frigului iernii. Unii au forme de-a dreptul bizare. Interesant aici că cerbii și căprioarele, vin la turiști și le iau mâncarea din mână. Tot așa de prietenoase și obișnuite cu publicul sunt și veverițele. De câte ori mă duc acolo, iau nuci sau alune pentru ele. Deasupra acestor prăpăstii, planează maiestuos niște corbi mari care-și au cuiburile prin crăpăturile stâncilor și pe care omul nici nu le poate vedea, darămite să ajungă acolo. Iepuri, vulpi
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
o fi avut omul gospodărie mare și îi trebuia mână de lucru la întreținerea acesteia!? Aș mai nota faptul că în câteva zile mai însorite am fost cu nepotul Emil pe străduța Francisco,unde am dat alune și nuci la veverițe.Sunt multe pe aici și sunt așa de obișnuite cu lumea încât vin și-ți „fure”nucadin palmă.Infine,în ultima zi a anului 1992,mi-a fost dat să trec printr-o întâmplare tristă și comicăîn același timp.Samuel
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
absolut minunat cu zeci de soiuri de păsări, de la rațe și gâște sălbatice, până la lebede albe, negre, pelicani, cocostârci, porumbei de diferite soiuri, mierle, pescăruși și multe alte specii pe care eu nu le cunosc! Să numai spun de simpaticele veverițe care veneau și îți mâncau din palmă... Chiar eu am hrănit o veveriță și am avut privilegiul să o fotografiez în timp ce îi ofeream o bucată din cornetul înghețatei pe care o savuram cu mare plăcere! Așa mi-am explicat de unde
JURNAL LONDONEZ (9) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346702_a_348031]
-
până la lebede albe, negre, pelicani, cocostârci, porumbei de diferite soiuri, mierle, pescăruși și multe alte specii pe care eu nu le cunosc! Să numai spun de simpaticele veverițe care veneau și îți mâncau din palmă... Chiar eu am hrănit o veveriță și am avut privilegiul să o fotografiez în timp ce îi ofeream o bucată din cornetul înghețatei pe care o savuram cu mare plăcere! Așa mi-am explicat de unde venea energia pozitivă și puternică care mă atrăgea spre parc. Atâta lume fericită
JURNAL LONDONEZ (9) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346702_a_348031]
-
eu nu-mi făcusem până atunci. Însoțitorul meu alese nuanțele...le controla din când în când...de tuns, m-a tuns chiar el. N-aș fi zis că bărbatul acela inflexibil de la curs, e atât de îndemânatic. Eram ca o veveriță în captivitate. Nu pot descrie în cuvinte sobrietatea cu care stătea în coafor, la ceasul când celelalte magazine își închideau obloanele. Sorbea alene din cafea și aproba prin clipiri discrete, forma pe care coafeza o dădu frezei mele. La final
AMINTIRI DE LA BORDEAUX de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346707_a_348036]
-
Acasă > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 1. O veverița sărind din creangă-n creangă- nu-i rost de nuci azi Victoria Chițoveanu 2. Răscruce de drum - flori noi în cimitirul spânzuraților Petru-Ioan Gardă 3 alai de nuntă- cu ochii după berze soacra cea mare 4. doar noaptea în iaz
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
-n aurul colbului și râsul, ah râsul lor ce trezeau adormite iubiri țara copilărie mele, printre oameni bătrâni, printre oameni tineri printe băieți abia mijindu-le mustața alergând fete înroșindu-se la ciudate gânduri venite din inimă printre pisici și veverițe printre turme de oi și bivoli printre care leneșe si căruțe agile noi copiii, noi veșnicii copii priveam înaltul cu mâinile ridicate si dacă am fi putut am fi urcat dintr-o dată sa scăpăm de povara vieții sa urcăm la
VEŞNIC COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356795_a_358124]
-
l-am prins pe Dumnezeu de picior . Chiar pregătirea este aidoma unui ritual, la fel ca al vechilor pictori de biserici care ajunau înainte de a se apuca de lucru : chiar mi-am pregătit tuburile de vopsele, pensulele din coadă de veveriță și bucăți din sticlă subțire de geam, pe care să pictez icoane. Am ales și știma - una rămasă de la iconarii de la Nicula și în care Isus se arată cu un obraz proaspăt ras dar de trei ori multiplicat:Tatăl-Fiul-Spiritul Sfânt
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
și care, speră el, îl va duce fie la casa pădurarului, fie la lizieră de unde venea el. În timp ce traversa un luminiș, se opri să asculte trilurile unei ciocârlii care îi încântau auzul. Mai departe, încercă fără succes să fugărească o veveriță mică. Oh, cum seamănă veverița cu o pisică! Numai că e mult mai mică decât aceasta, în schimb are o coadă mare și stufoasă pe care o mișcă neîncetat dintr-o parte în alta. Și cât de zglobie a țâșnit
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
va duce fie la casa pădurarului, fie la lizieră de unde venea el. În timp ce traversa un luminiș, se opri să asculte trilurile unei ciocârlii care îi încântau auzul. Mai departe, încercă fără succes să fugărească o veveriță mică. Oh, cum seamănă veverița cu o pisică! Numai că e mult mai mică decât aceasta, în schimb are o coadă mare și stufoasă pe care o mișcă neîncetat dintr-o parte în alta. Și cât de zglobie a țâșnit dintr-un tufiș, cățărându-se
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
duce codoiul, Dar cu ,,paru-n” noi, nu dă!. Inspectează, calm și rece, Precum vine, așa pleacă. Bucuros că timpul trece, Stă în offis ziua-ntreagă, Butonând-calculatorul, Nici nu îi auzi gurița, Pe el nu-l usucă dorul, Îl mângâie ,,Veverița”. Cum apare-l ia la roată, El se-nvârte-n jurul ei Și cu jeepu-ngrabă pleacă, Spunând blând: ,,Oke! oke!. . . Precum albă ca zăpada, (Veverița) La toate știe cusurul, Dar mereu zbârlește coada, Când apare. . .,,Lupu suru”. . Lupu suru-i nărăvaș
HAZ DE NECAZ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355063_a_356392]
-
-ntreagă, Butonând-calculatorul, Nici nu îi auzi gurița, Pe el nu-l usucă dorul, Îl mângâie ,,Veverița”. Cum apare-l ia la roată, El se-nvârte-n jurul ei Și cu jeepu-ngrabă pleacă, Spunând blând: ,,Oke! oke!. . . Precum albă ca zăpada, (Veverița) La toate știe cusurul, Dar mereu zbârlește coada, Când apare. . .,,Lupu suru”. . Lupu suru-i nărăvaș, Cu mustața lui țepoasă, Tace ca un iepuraș, Veverița, furioasă, Îl tot mână să adune, Ce-i nevoie la John - R, Dacă nu . . .îndată-l
HAZ DE NECAZ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355063_a_356392]
-
-nvârte-n jurul ei Și cu jeepu-ngrabă pleacă, Spunând blând: ,,Oke! oke!. . . Precum albă ca zăpada, (Veverița) La toate știe cusurul, Dar mereu zbârlește coada, Când apare. . .,,Lupu suru”. . Lupu suru-i nărăvaș, Cu mustața lui țepoasă, Tace ca un iepuraș, Veverița, furioasă, Îl tot mână să adune, Ce-i nevoie la John - R, Dacă nu . . .îndată-l spune, ,,Leului” cu părul rar, ,, Regele”, ce ,,vizuine”, Douăzeci și șapte are Și se simte foarte bine, Fără ciorapi în picioare. Și-uite-așa, cu Floricica
HAZ DE NECAZ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355063_a_356392]
-
reflectat în câteva versuri care ,,din coadă”, să și sune. Am încercat, ca într-o fabulă, să ascund identitatea șefilor noștri, cu temperamentul și felul lor de a fi. Vulpoiul Jorj (George), grec, bun prieten cu Denis (Leul-Regele). Doamna Elena, (Veverița) iar sârbul Criss (Lupu suru).Geanar (John-R) era denumirea unui bloc de peste zece etaje, cum am mai spus, la care îl renovam pentru închiriat. Referință Bibliografică: HAZ DE NECAZ / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 593, Anul II
HAZ DE NECAZ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355063_a_356392]
-
fereastră-mi bat numai frunzele toamnei Locul III - 17 puncte Textul nr. 38 - Maria Doina Leonte în geamul școlii - știrbii din clasa întâi și-un soare cu dinți Mențiuni Textul nr. 34 - 16 puncte - Cezar F. Ciobica stejar desfrunzit - o veverița ronțăie luna plină Textul nr. 46 - 15 puncte - Valeria Tamâș drumeț însetat - în adâncul fântânii soarele... Textul nr. 6 - 15 puncte - Vasile Coniosi-Mestesanu Joacă de toamnă- arici printre castane numărând puii Comentarii Corneliu Traian Atanasiu nori albi destrămați - bătrână albăstrește
HAIKU,REZULTATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355709_a_357038]
-
recupereze, într-un anume fel, miraculos, albastrul cerului spălăcit, seninătatea din vremea cînd așternuturile imaculate erau în lada de zestre. E o activitate demodata, dar numai ea mai deține puterea magică de a însenina spiritul înălbind cearșafuri. stejar desfrunzit - o veverița ronțăie luna plină Cezar F. Ciobîcă Există o unitate evidență de intenții între cele două imagini. Este ca și cum stejarul desfrunzit ar fi realizat scenografia pentru evoluția scenica fantastică a veveriței. Organizarea spațiului scenic este semnificativă pentru a surprinde nuanțat momentul
HAIKU,REZULTATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355709_a_357038]
-
magică de a însenina spiritul înălbind cearșafuri. stejar desfrunzit - o veverița ronțăie luna plină Cezar F. Ciobîcă Există o unitate evidență de intenții între cele două imagini. Este ca și cum stejarul desfrunzit ar fi realizat scenografia pentru evoluția scenica fantastică a veveriței. Organizarea spațiului scenic este semnificativă pentru a surprinde nuanțat momentul și locul acțiunii. Se pare ca toamnă nu este doar decorul unor banale întîmplări din viața necuvîntătoarelor, ci și rampă de lansare pentru scene fabuloase care împărtășesc, fără cuvinte, celor
HAIKU,REZULTATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355709_a_357038]
-
sămânța să cadă pe solul fertil, cu speranța că apa o va ajuta să înalțe un alt copac la fel de trainic și înalt precum măreția pădurii. Și atunci, de ce ne mirăm că o cioară strânge gunoiul făcut de oameni, că o veveriță vine și mănâncă semințe din palma unui om, că o pasăre se scaldă în apa păstrată în palma unui fetițe, că puiuții unei găini caută căldura sub blana unei pisicuțe, că un delfin înnoată în preajma unui scafandru, că o căprioară
INIȚIAL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369534_a_370863]