413 matches
-
Charles de Gaulle, după difuzarea Apelul de pe 18 iunie, și mai înainte de semnarea Armistițiului de la Compiègne de pe 22 iunie 1940, a fondat Forțele Franceze Libere, având în componență și "" (FNFL). Pe 30 iunie, lui De Gaulle i s-a alăturat viceamiralul Émile Muselier, venit din Gibraltar. Muselier a fost singurul amiral francez care s-a alăturat lui De Gaulle. Flota franceză era foarte dispersată. Unele vase erau în porturi franceze, unele au reușit să caute adăpost în porturile controlate de britanici
Forțele navale franceze libere () [Corola-website/Science/308247_a_309576]
-
12 martie 1943). În anul 1943, a fost numit în funcția de comandant al Forței Navale Maritime Române, aflată în subordinea Comandamentului german Amiral Marea Neagră. Este înaintat la gradul de contraamiral în martie 1943, devenind în paralel și locțiitor al viceamiralului german Helmuth Brinkman, comandant al Comandamentului german Amiral Marea Neagră. Contraamiralul Horia Macellariu a coordonat, în perioada 12 aprilie-14 mai 1944, una din cele mai mari operații de retragere a unor armate pe calea mării, din cursul celui de-al doilea
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
de Fier (21 mai 1944). Ca urmare a conducerii operative a forțelor navale în luptă, Marina Română nu a avut pierderi majore în nave de luptă, nefiind scufundat nici un distrugător și nici un submarin. În noaptea de 23/24 august 1944, viceamiralul Ioan Georgescu, șeful Statului Major al Marinei Române i-a ordonat contraamiralului Macellariu să înceteze orice subordonare față de Comandamentul german, să oprească luptele contra sovieticilor și să riposteze în cazul că trupele germane îi vor ataca și "să se evite
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
să înceteze orice subordonare față de Comandamentul german, să oprească luptele contra sovieticilor și să riposteze în cazul că trupele germane îi vor ataca și "să se evite orice fel de provocare față de forțele germane". Horia Macellariu a luat legătura cu viceamiralul german Brinkmann, comandantul suprem german, care avea dispoziții să nu cedeze Constanța, să lupte pentru menținerea ei cu orice preț și să captureze flota română. Amiralul român s-a deplasat la bordul puternicei baterii germane Tirpitz. În cartea sa de
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
album „Flaggenbuch”, aveau o formă pătrată și prezentau tricolorul românesc. Șeful Statului Major al Forțelor Navale avea drept însemn specific pe fâșia albastră două stele albe și două ancore albe încrucișate, aceste trei elemente fiind plasate unul sub altul. Pavilionul viceamiralului nu avea ancorele mai sus descrise, iar pavilionul contraamiralului prezenta pe fâșia albastră doar o stea. Pavilionul comandorilor și căpitan-comandorilor de nave prezenta o fâșie roșie mai lungă, terminată în unghi ascuțit cu vârful în interior. Astfel, proporția însemnului ajungea
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
al Navei-școală "Mircea", fiind înaintat în anul 1970 la gradul de contraamiral. La data de 13 decembrie 1973, contraamiralul Sebastian Ulmeanu a fost numit în funcția de comandant al Marinei Militare Române. În anul 1977, este avansat la gradul de viceamiral. La data de 21 martie 1979, viceamiralul Ulmeanu a fost promovat locțiitor al șefului Marelui Stat Major și șef al Secției Marină. În noiembrie 1974, cu prilejul Congresului al XI-lea al PCR, Sebastian Ulmeanu a fost ales în funcția
Sebastian Ulmeanu () [Corola-website/Science/307459_a_308788]
-
1970 la gradul de contraamiral. La data de 13 decembrie 1973, contraamiralul Sebastian Ulmeanu a fost numit în funcția de comandant al Marinei Militare Române. În anul 1977, este avansat la gradul de viceamiral. La data de 21 martie 1979, viceamiralul Ulmeanu a fost promovat locțiitor al șefului Marelui Stat Major și șef al Secției Marină. În noiembrie 1974, cu prilejul Congresului al XI-lea al PCR, Sebastian Ulmeanu a fost ales în funcția de membru al Comitetului Central al PCR
Sebastian Ulmeanu () [Corola-website/Science/307459_a_308788]
-
activat ca adjunct al Ministrului Transporturilor și Telecomunicațiilor și șef al Departamentului Transporturilor Navale (1986-1989). În perioada 26 aprilie 1990 - 1 mai 1997 a îndeplinit funcția de comandant al Marinei Militare Române. Prin Decretul nr.294 din 10 august 1995, viceamiralul Gheorghe Anghelescu a fost înaintat la gradul de amiral - cu trei stele . Ulterior, gradul de amiral cu trei stele a fost redenumit ca viceamiral-comandor. Ulterior, prin Decretul nr.502 din 24 septembrie 1997, viceamiralul-comandor Gheorghe Anghelescu a fost trecut în
Gheorghe Anghelescu () [Corola-website/Science/307461_a_308790]
-
redenumit ca viceamiral-comandor. Ulterior, prin Decretul nr.502 din 24 septembrie 1997, viceamiralul-comandor Gheorghe Anghelescu a fost trecut în rezervă începând din data de 30 septembrie 1997 . După alegerea ca președinte a marinarului Traian Băsescu, acesta l-a avansat pe viceamiralul în retragere Gheorghe Anghelescu la data de 19 decembrie 2006 la gradul de amiral (cu patru stele) . În ultimii ani ai vieții, amiralul Gheorghe Anghelescu a fondat Asociația "Clubul Amiralilor" și a fost primul președinte al Consiliului Director al acestei
Gheorghe Anghelescu () [Corola-website/Science/307461_a_308790]
-
L.N.R) și președinte al secției Constanța, a inițiat înființarea în cadrul Secției Ligii Navale Române din Constanța a unui Muzeu al Marinei, fiind și primul donator de obiecte din partea Diviziei de Mare. În perioada 13 ianuarie 1934 - 2 noiembrie 1937, viceamiralul Ioan Bălănescu a deținut funcția de comandant al Marinei Militare Române. În paralel cu activitatea operativă, el a desfășurat și o bogată activitate publicistică, având un număr impresionant de articole în revista "Marea Noastră" și publicând mai multe volume de
Ioan Bălănescu () [Corola-website/Science/307463_a_308792]
-
de comandant al Marinei Militare Române. În paralel cu activitatea operativă, el a desfășurat și o bogată activitate publicistică, având un număr impresionant de articole în revista "Marea Noastră" și publicând mai multe volume de specialitate referitoare la istoria marinei. Viceamiralul Ioan Bălănescu este autorul mai multor articole de tactică militară navală:
Ioan Bălănescu () [Corola-website/Science/307463_a_308792]
-
Comitetului Executiv al Marinei. La data de 1 iunie 1918, contraamiralul Bălescu a fost numit în funcția de comandant al Marinei Militare Române. Deține această înaltă funcție până la 3 noiembrie 1920, când părăsește cadrele active ale marinei cu gradul de viceamiral. Constantin Bălescu a încetat din viață în anul 1929. Cu prilejul înmormântării sale, comandorul Ioan Bălănescu, viitor comandant al Marinei și viceamiral, a rostit o alocuțiune în care a elogiat personalitatea viceamiralului Bălescu: În prezent, numele său este purtat de către
Constantin Bălescu () [Corola-website/Science/307467_a_308796]
-
Române. Deține această înaltă funcție până la 3 noiembrie 1920, când părăsește cadrele active ale marinei cu gradul de viceamiral. Constantin Bălescu a încetat din viață în anul 1929. Cu prilejul înmormântării sale, comandorul Ioan Bălănescu, viitor comandant al Marinei și viceamiral, a rostit o alocuțiune în care a elogiat personalitatea viceamiralului Bălescu: În prezent, numele său este purtat de către Puitorul de Mine 274 “Vam. Constantin Bălescu“, de Școala de Aplicație a Forțelor Navale "Viceamiral Constantin Bălescu" din Constanța și de o
Constantin Bălescu () [Corola-website/Science/307467_a_308796]
-
părăsește cadrele active ale marinei cu gradul de viceamiral. Constantin Bălescu a încetat din viață în anul 1929. Cu prilejul înmormântării sale, comandorul Ioan Bălănescu, viitor comandant al Marinei și viceamiral, a rostit o alocuțiune în care a elogiat personalitatea viceamiralului Bălescu: În prezent, numele său este purtat de către Puitorul de Mine 274 “Vam. Constantin Bălescu“, de Școala de Aplicație a Forțelor Navale "Viceamiral Constantin Bălescu" din Constanța și de o stradă din București.
Constantin Bălescu () [Corola-website/Science/307467_a_308796]
-
Ioan Bălănescu, viitor comandant al Marinei și viceamiral, a rostit o alocuțiune în care a elogiat personalitatea viceamiralului Bălescu: În prezent, numele său este purtat de către Puitorul de Mine 274 “Vam. Constantin Bălescu“, de Școala de Aplicație a Forțelor Navale "Viceamiral Constantin Bălescu" din Constanța și de o stradă din București.
Constantin Bălescu () [Corola-website/Science/307467_a_308796]
-
Tehnice Militare. A realizat mai multe inovații, care au avut rolul de a îmbunătăți din punct de vedere tehnic navele. De asemenea, a publicat o serie de lucrări în domeniul ciberneticii aplicate în marină. La data de 29 noiembrie 1963, viceamiralul ing. Grigore Marteș a fost numit în funcția de comandant al Marinei Militare Române. În paralel, a fost și deputat în Marea Adunare Națională. El a semnat la București, împreună cu amiralul rus Serafim Evghenievici Ciursin, comandantul Flotei URSS din Marea Neagră
Grigore Marteș () [Corola-website/Science/307464_a_308793]
-
și bazele maritime militare din Marea Neagră și pe Dunăre, precum și pe aerodromurile Părților contractante, dacă acest lucru va fi impus de situație”, care a fost aprobată de către partea română prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.2913 din 1 decembrie 1967. Viceamiralul Grigore Marteș a deținut funcția de comandant al Marinei Militare Române până la data de 4 iulie 1973, când a încetat din viață. În momentul înmormântăriii sale, la toate vapoarele militare au sunat sirenele. În prezent, Grupul Școlar de Marină "Alexandru
Grigore Marteș () [Corola-website/Science/307464_a_308793]
-
Militare Române până la data de 4 iulie 1973, când a încetat din viață. În momentul înmormântăriii sale, la toate vapoarele militare au sunat sirenele. În prezent, Grupul Școlar de Marină "Alexandru Ioan Cuza" din Constanța organizează anual concursul de matematică "Viceamiral Grigore Marteș".
Grigore Marteș () [Corola-website/Science/307464_a_308793]
-
de sprijin al flancului drept al trupelor de uscat, de retragere a navelor române pe linia frontului, de neutralizare a artileriei inamice din zona orașului Tulcea, de transport al materialelor și de lichidare a rezistenței navelor rusești din Delta Dunării. Viceamiralul Constantin Bălescu, comandant al marinei, s-a remarcat în timpul operațiunilor militare desfășurate sub comanda sa, în vara și toamna anului 1917, când bateriile marinei și artileria monitoarelor au bombardat, cu multă eficacitate, pozițiile inamice de la Tulcea și Galați, forțele navale
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
militară de construcție românească, puitorul de mine „Amiral Murgescu”. Toate aceste dotări au dus la transformarea Marinei Române într-o forță modernă și echilibrată, capabilă să facă față amenințărilor din Marea Neagră. În anul 1936, cu prilejul sărbătoririi Zilei Marinei Române, viceamiralul Ioan Bălănescu, comandantul Marinei, a apreciat: Marina română reprezintă, în sistemul apărării naționale, un factor de o deosebită importanță, ea este păzitoarea liniilor de comunicație pe apă, forța de protecție a marinei comerciale și, în special, păzitoarea coastelor marine și
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
și Telecomunicații, pentru specialitatea Transporturi Navale. A fost trecut în rezervă la data de 23 octombrie 1956, la vârsta de numai 51 ani. Prin Decretul Prezidențial nr. 290 din 29 decembrie 1975, Emil Grecescu a fost înaintat la gradul de viceamiral în retragere.
Emil Grecescu () [Corola-website/Science/307466_a_308795]
-
fost înaintat la gradul de contraamiral (cu o stea). În perioada 1 mai 1997 - 1 ianuarie 2002, contraamiralul Traian Atanasiu a îndeplinit funcția de șef al Statului Major al Marinei Militare. În această perioadă, a fost avansat la gradul de viceamiral (prin Decretul nr. 413 / 26 noiembrie 1998) și apoi la rangul de viceamiral-comandor (prin Decretul nr.513 / 30 noiembrie 2000) . La 1 ianuarie 2002 a fost numit director adjunct al Statului Major General, iar apoi prin Decretul nr. 130/2002
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]
-
nr.513 / 30 noiembrie 2000) . La 1 ianuarie 2002 a fost numit director adjunct al Statului Major General, iar apoi prin Decretul nr. 130/2002 a fost trecut în rezervă începând cu data de 15 februarie 2002, cu gradul de viceamiral (cu 3 stele). Printr-un decret prezidențial din data de 29 octombrie 2008, viceamiralul (r) Traian Atanasiu a fost înaintat în gradul de amiral - cu patru stele, în retragere . După trecerea să în rezervă, viceamiralul (r.) dr. Traian Atanasiu preda
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]
-
al Statului Major General, iar apoi prin Decretul nr. 130/2002 a fost trecut în rezervă începând cu data de 15 februarie 2002, cu gradul de viceamiral (cu 3 stele). Printr-un decret prezidențial din data de 29 octombrie 2008, viceamiralul (r) Traian Atanasiu a fost înaintat în gradul de amiral - cu patru stele, în retragere . După trecerea să în rezervă, viceamiralul (r.) dr. Traian Atanasiu preda la Facultatea de Marină Militară din cadrul Academiei Navale Mircea cel Bătrân în calitate de lector universitar
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]
-
februarie 2002, cu gradul de viceamiral (cu 3 stele). Printr-un decret prezidențial din data de 29 octombrie 2008, viceamiralul (r) Traian Atanasiu a fost înaintat în gradul de amiral - cu patru stele, în retragere . După trecerea să în rezervă, viceamiralul (r.) dr. Traian Atanasiu preda la Facultatea de Marină Militară din cadrul Academiei Navale Mircea cel Bătrân în calitate de lector universitar la Catedră de Stiinte Nautice (2004-2005) și apoi conferențiar universitar (din anul 2006). În prezent, el este șeful Catedrei de Stiinte
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]