477 matches
-
gospodărești aparente; r. 16 17 : „așa, cu amăgele, se prindeau pe vremea aceea flăcăii la oaste...” stagiul militar era mai mult decât o obligație, era mai degrabă un supliciu, de care fugeau toți tinerii, din această cauză trebuiau prinși cu vicleșug; p. 158, r. 18 19 : „De plăcinte râde gura, de vărzare, și mai tare” uneori oamenii se comportă ca niște „robi ai pântecelui”, gândind doar la mâncare și la cât mai variate specialități gastronomice; r. 39 : „tot îs mai aproape
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
vrut să mi-i fi dat, odinioară, pe babacii noștri pe mînă, să-i trag pe sfoară, cum i-aș mai fi dus de nas! Nu eram decât de-o schioapă cînd mi se și dusese buhul pentru sutele de vicleșuguri de toată frumusețea! Se poate observa cum acest exemplu confirmă ceea ce a spus A. Kibedi Varga: "Narațiunea este întru totul anterioară acțiunii; ea o condiționează chiar, însă partea narativă a acesteia este redusă la minimum" (1988: 84). Putem astfel, după
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
disciplina fără milă... (231-232). Tentativa extremă pentru a evita demiterea 29. A opta vină a fratelui Elia a fost că voia să țină Ordinul în mâini prin violență, iar pentru a-și putea îndeplini acest scop, a recurs la multe vicleșuguri: primul era că îi schimba frecvent pe miniștri pentru ca aceștia să nu prindă rădăcini prea puternice și, astfel, să nu se poată revolta cu mai multă tărie împotriva sa; al doilea era că alegea miniștri dintre frații pe care îi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
precreștine nu-i era permis să pătrundă în lumea subterană și infernală decît cu mari precauții. Exemplele zeițelor Iștar și Inanna, care au coborît în lumea „de Jos”, fiind aspru pedepsite, rămîneau pilduitoare pentru toată lumea sumero-babiloniană. Osiris este ucis prin vicleșug de fratele lui, Seth, zeu asociat cu principiul răului, al violenței și al războiului. Ne scapă astăzi ușurința cu care Osiris a căzut în capcana întinsă de Seth, aceea de a se așeza de bună voie într-un fel de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vădit. Mai înainte nu putea trece. Trebuie să se întoarcă îndărăt. Nu avea în ea nici cea mai mică îndoială că, între cei doi, Nechifor nu se afla”. Așadar, după cum își cunoștea ea bărbatul, nu putea fi doborît decît prin vicleșug omenesc. Nechifor a fost „doborît”, „ucis” în chip „mișelesc”, pentru că nu i s-a „vestit” sfîrșitul prin nimic. De preferat, aș zice, destinul Păstorului: el află despre ce i se pregătește pe cale suprafirească, de la „mioara năzdrăvană” și, poate, totemică; deci
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în Principat, nu-l mai preocupa decât un gând: să se îmbogățească pe sine și pe acoliții săi, păsări de pradă ce îl urmau puzderie și se năpusteau asupra țării 113... Turcii foloseau violența și furau pe față; grecii foloseau vicleșugul și se îngrășau cu hoții ascunse. Era o extorcare savantă alături de o tâlhărie scăpată de sub control. Extorcării îi urmară curând spolierea, surghiunul, pedeapsa capitală. Țara se depopulă, țăranii fugiră; din o sută șaptezeci de mii de familii nu mai rămaseră
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
celui dintâi mister, înălțându-i mintea de la vizibil la invizibil și de la omenesc la divin. De aici pornește prima experiență religioasă a omului, din contemplarea siderantă a morții și din frica dispariției totale, care au impus apariția imaginii asemenea unui "vicleșug indirect, o oglindă în care umbra prinde prada"141, opunându-se descompunerii prin recompunerea în imaginile artei. Arta preistorică ne oferă din plin dovada acestui fapt. Inedita îmbinare a reprezentării prin mjloace artistice extrem de sărace a imaginilor animaliere sau a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Fiat 600. Își poartă cu grijă părul frumos ondulat, graseiază plăcut. Amic cu domnul Pasăre, un bărbat chel ca o farfurie, cetățean modest și bun meseriaș. Luminița Creangă : înaltă, buzată, mare schioară. Iat-o și pe Mina : grațioasă, înceată, cu vicleșuguri ademenitoare și accentul încântător, de străină. Sunt trei în jurul ei, firește : distinsul domn Varlam, cu excesul său de maniere interbelice, pietrosul Mehmed, brutal și taciturn, ca un taur, Adrian Lupu, fostul săritor cu prăjina, informator în timpul liber, se spune. Robert
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
că înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ți pese de nimeni, pentru că nu cauți la fața oamenilor. 17. Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?" 18. Isus, care le cunoștea vicleșugul a răspuns: "Pentru ce Mă ispitiți, fățarnicilor? 19. Arătați-Mi banul birului." Și ei I-au adus un ban. 20. El i-a întrebat: "Chipul acesta și slovele scrise pe el, ale cui sunt?" 21. "Ale Cezarului", I-au răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
va fi dat ca să fie răstignit!" 3. Atunci, preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrînii norodului s-au strîns în curtea marelui preot care se numea Caiafa; 4. și s-au sfătuit împreună cum să prindă pe Isus cu vicleșug și să-L omoare. 5. Dar ziceau: Nu în timpul praznicului, ca să nu se facă tulburare în norod." 6. Cînd era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul, 7. s-a apropiat de El o femeie cu un vas de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
din treacăt Prin ușile gîndirei, cămara tristei inemi. Căci nu voiam sa ardă, pe-al patimilor rug Al gândurilor sânge și sufletu-n cîntare-mi; Și nu voiam a vieții iluzie s-o sfaremi Cu ochii tăi de-un dulce, puternic vicleșug. Te miri atunci, crăiasă, când tu zâmbești, că tac: Eu idolului mândru scot ochii blânzi de șerpe, La rodul gurii tale gîndirile-mi sunt sterpe, De cărnurile albe eu fălcile-ți disbrac. Și pielea de deasupra și buzele le tai. Hidoasa
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
femee? Știind că o săgeată din arcul cel cu gene E chiar durerea însăși a vieții pământene, Venin știind că este sărutul zânei Vineri, Venin mi-era suflarea și ochii tăi cei tineri Și nu voiam ca dânșii cu dulce vicleșug S-aprinză al meu suflet pe-al patimilor rug; Și sborul cugetări-mi, mândria din cîntare-mi, Eu nu voiam c-un zâmbet al tău să mi le sfaremi... Priveai la mine straniu și te mirai că tac... Tu nici visai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vor să se asigure că în jurul lor nu există decât întuneric și mediocritate. Gura lumii - acest decodor de gesturi. Pafnutie este sfântul care îi apără pe bețivi să nu - și rupă prea tare oasele. Din ce în ce mai mulți oameni convertesc inteligența în vicleșug. Misoginii pun femeile alături de ciuperci. Despre care se spune că cele mai gătite sunt și mai otrăvitoare. Iubirea tinde să devină o banală gimnastică de împreunare. Marea junglă e cea a noastră. A bipezilor. Misiunea imposturii e să scoată limba
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
aproape toți oamenii în adevăr onești au mult bun-simț. E tăria fizică? Ostașul va domni în stat atunci. E slugărnicia? Vom avea [parte] de ciocoi și de canalii. E burghezia? Specula. E boierul? Mândrie și greociune. E străinul? Corupție și vicleșug. 77 {EminescuOpXV 78} ÎNCEPUTUL REGENERĂRII 2285 Organele conștiinței naționale, puține fiind la număr, silite a deveni universaliste. Lipsa de continuitate în dezvoltare, de aceea fragmentarism în producere. Politica rusă cu clasa nepozitivă de semidocți. Starea politică actuală, consecuența acestei politice
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
canalie care-a făcut din fiii lui pungași și din fata lui o curvă (Profira), altul pentru ea e lacheul galonat al Austriei pentru // [că] spurcă numele român fondând societăți jidovite, pentru că acestui secui [î]i pute sufletul și inima de vicleșug cum îi put picioarele. ["RASĂ DE PEZEVENCHI"] 2292 Ca un băiat de grec *** să nu crează în D-zeu nu e decât natural *? În ce poate [să crează] un băiat decrepit și fizic și moral? Ca un băiat de grec
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
De aceea va rămînea binecuvîntat." 34. Cînd a auzit Esau cuvintele tatălui său, a scos mari țipete, pline de amărăciune, și a zis tatălui său: "Binecuvintează-mă și pe mine, tată!" 35. Isaac a zis: "Fratele tău a venit cu vicleșug și ți-a luat binecuvîntarea." 36. Esau a zis: Da, nu degeaba i-au pus numele Iacov; căci m-a înșelat de două ori. Mi-a luat dreptul de întîi născut, și iată-l acum că a venit de mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
ce-mi veți cere. 12. Cereți-mi o zestre cît de mare și de multe daruri și voi da tot ce-mi veți zice; numai dați-mi fata de nevastă." 13. Fiii lui Iacov au răspuns, și au vorbit cu vicleșug lui Sihem și tatălui său Hamor, pentru că Sihem necinstise pe sora lor Dina. 14. Ei i-au zis: Este un lucru pe care nu-l putem face să dăm pe sora noastră unui om netăiat împrejur; căci ar fi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Ura ei devenise atât de puternică, încât nu dorea să mai audă de el. Nici pentru Radu noaptea n-a fost mai liniștită, datorită bănuielii pe care o avea, blestemând noaptea în care a fost prins în cursa Angelei, printrun vicleșug deosebit, pe care numai ea îl puse la cale. Dimineața, o căută la serviciu să-i ceară socoteală pentru cuvintele spuse, dar nu o găsi. întâlnirea cu Andrei, căruia îi povesti cuvintele tăioase ale Angelei, îi fu benefică. -Femeia aceea
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
a nu mînca din fructul cunoașterii; 3) iscodirea (un răufăcător încearcă să afle cum stau lucrurile) echivalează cu intrarea în scenă a șarpelui; 4) divulgarea (răufăcătorul obține informații cu privire la victimele sale) se realizează prin dialogul dintre șarpe și Eva; 5) vicleșugul (răufăcătorul încearcă să-și înșele victima pentru a o stăpîni) este utilizat de șarpe, care ia chipul celui mai înțelept dintre animale; 6) complicitatea (victima se lasă înșelată, ajutîndu-și fără să vrea dușmanul) vizează plecarea urechii de către Adam și Eva
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
discuției (Arendt 1968:232, 298 n.5; cf. Bok 1978:305-306; Toynbee 1935:93; Voegelin 1957:104-108). Aceeași atitudine ambivalentă față de minciună este întîlnită și în miturile și în basmele populare, probabil din folclorul oricărei comunități; poveștile despre înșelătorii și vicleșuguri sînt abundente. Mai mult, protagoniștii acestor acțiuni nu sînt înfățișați drept personaje negative. Odiseu este numai un exemplu din lunga listă de eroi admirați pentru șiretenia și nesinceritatea lor (Homer 1974:291-295; cf. Wax 1986:4). Platon (1966:53-54) îi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Vlad Țepeș Încheie o alianță cu Matei Corvin, probabil la Începutul lui 1460, pe care otomanii ar fi vrut să o Împiedice. Mai mult, aceștia vor Încerca prin intermediul lui Hamza pașa, beiul de Nicopole, să-l prindă pe Vlad prin vicleșug, fără succes Însă. Odată dejucate planurile otomanilor și pedepsiți cei doi (au fost trași În țeapă Împreună cu toți soldații turci care-i Însoțeau), Vlad Țepeș organizează o campanie surpriză la sud de Dunăre În iarna 1461-1462. O Întinsă regiune, a
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
cei doi (au fost trași În țeapă Împreună cu toți soldații turci care-i Însoțeau), Vlad Țepeș organizează o campanie surpriză la sud de Dunăre În iarna 1461-1462. O Întinsă regiune, a fost devastată. Mai mult, cetatea Nicolpole fiind ocupată prin vicleșug, peste 20.000 de turci au pierit sub armele valahilor, numărul celor uciși fiind indicat de Însuși Vlad Țepeș Într-o scrisoare adresată lui Matei Corvin. Tot În această scrisoare, expediată din Giurgiu la 11 februarie 1462, Vlad Îi solicita
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ca aproape nimic. Inscripție semnificativă, ritualizare a abisului prin dedublare speculară. "Nici soarele, nici moartea nu pot fi privite în față"***. Perseu a trebuit să folosească o oglindă ca să-i taie capul Medusei. Imaginea, orice imagine, este, fără îndoială, un vicleșug indirect, o oglindă în care umbra prinde prada. Activitatea de doliu trece astfel prin confecționarea unei imagini a celuilalt cu valoare de eliberare. Dacă această geneză este confirmată, siderarea în fața trupului muritor, străfulgerare fondatoare a umanității, ar aduce cu ea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în genunchi. Împăratul însă, vrând să-l încerce pe Arie, la chemat la palat și l-a iscodit să vadă dacă respectă hotărârile sinodului de la Niceea. Acesta, fără să se codească, a subscris degrabă învățătura de credință, evitând deznodământul cu vicleșug abil prin această semnare. Mirat, împăratul i-a cerut să jure. A făcut și acest lucru, în mod fraudulos bătându-și joc la fel de ingenios, și de jurământ. Eu consemnez ceea ce am auzit despre acest șiretlic. Căci se spune că Arie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pentru că ce unire are întunericul cu lumina?” (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 176) „Auziți, ortodocșilor, și nu vă amestecați cu ereticii! Ascultați păstorilor și vă cutremurați și nu tăceți, ci mărturisiți vicleșugul păgânătății lor. Nu dați loc diavolului, nu lăsați ușă lupilor!” (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 177) 105 Fuga de învățăturile eretice, ucigătoare de suflet „... să fugim de învățăturile care ne vatămă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]